joi, martie 28, 2024

Argumente pentru o nouă arhitectură de securitate a continentului european

Războiul din Ucraina a intrat în cea de-a patra lună şi deja este în categoria războaielor de uzură. Cu cât acestea sunt mai lungi, cu atât devin mai greu de soluţionat. Momentan nu se întrevede nicio soluţie.

Opinia dominantă în rândul comunităţii experţilor este că războiul trebuie să înceteze cât mai repede, deoarece orice prelungire atrage după sine riscul utilizării armelor chimice sau chiar nucleare de către Federaţia rusă. O îngrijorare care are temei dar, pe de altă parte, oricând “operaţiune militară specială” poate fi încheiată de către cel care a declanşat-o, întrucât nu cunoaştem de fapt scopul lui Vladimir Putin. După cum remarca public recent un membru al comunităţii americane de informaţii, nici dacă ar exista acces deschis total la toate documentele scrise de la Kremlin şi din dacha lui Putin, nu am găsi scopul războiului declanşat în Ucraina, deoarece nu am şti de fapt ce căutăm. Această lipsă a unei evaluări exacte face ca ţări precum Germania sau Franţa să ofere Ucrainei armament dar nu atât de “ofensiv” încât acesta să pună forţele armate ruse în poziţie de inferioritate şi să se determine astfel eventual sfârşitul războiului. Toate scenariile luate în calcul exclud de fapt eventualitatea ca Ucraina să câştige războiul prin revenirea la starea de fapt de dinainte de 24 februarie. Nu doar la Paris sau la Berlin există temerea că Federaţia rusă ar putea să piardă în cele din urmă dar chiar şi în SUA a început să apară întrebarea dacă are rost implicarea totală de partea Ucrainei, cu riscul punerii în plan secund a agendei interne. Alegerile din luna noiembrie vor fi categoric dominate de această temă.

Nu cumva însă aceastâ temere, uneori vizibilă, alteori mascată în declaraţii de bună intenţie, are la bază temerea, adânc înrădăcinată în timpul Războiului Rece, că Uniunea Sovietică are o putere pe care s-a dovedit că de fapt nu o avea? Occidentul a avut întotdeuana după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial tendinţa de a stabili obiective de descurajare faţă de URSS, iar după 1989 dezarmarea reciprocă a dus la expunerea Europei de Est din punct de vedere militar, în ideea că orice dizlocare de noi trupe sau armament ar deranja Federaţia rusă. Mult mai târziu, în ultimii ani, a început procesul de reflecţie privind dizlocarea de noi trupe şi echipamente pe flancul estic al NATO, proces care a fost accelerat de războiul din Ucraina dar care este încă la început. În mod suprinzător, această logică a “escaladării progresive” care ascunde de fapt intenţia unei dezescaladări face ca în prezent livrarea de armament Ucrainei să urmeze o logică sinusoidală: la început s-a dorit livrarea de armamente din depozitele ţărilor din Europa de Est care urmau sâ primească în schmb echipament mai performant, ulterior s-a renunţat, s-a revenit, discuţia continuă şi nu întotdeauna livrările de armament au continuitate – în orice caz, nu au nicio logică din punct de vedere strategic. S-a ajuns astfel la situaţia stranie ca Ucraina sâ beneficieze de unele sisteme de apărare la care ţările membre NATO din Europa de Est nici nu îndrăznesc să viseze dar să nu mai aibă muniţie. SUA a iniţiat programul lend and lease în raport cu livrările de armament adresate Ucrainei, Germania face grafice de livrare a unor echipamente pentru luna decembrie – toate acestea arată că Occidentul a intrat în logica râzboiului de uzură, chiar mai intens decât Ucraina însăşi. Între timp, forţele armate ruse avansează lent dar sigur în Donbas şi posedă peste 20% din teritoriul Ucrainei.

            Deoarece blocajul mental strategic este evident, din motivele expuse, este momentul a gândi pe termen lung şi a gândi altfel. 

Înainte de adoptarea celui de al şaselea pachet de sancţiuni, think-tankul Bruegel de la Bruxelles atrăgea atenţia că cea mai importantă consecinţâ a sancţiunilor asupra importurilor de petrol din Federaţia rusă va fi creşterea preţurilor în Uniunea Europeană şi, pe cale de consecinţă, inflaţie mai mare. După ce sanţiunile au fost adoptate, Amos Hochstein, însărcinat special al SUA pe probleme de energie, recunoştea că Federaţia rusă are venituri mai mari din vânzările de gaz şi petrol decât înainte de 24 februarie. India a importat în luna mai 740.000 barili de petrol din Federaţia rusă, faţă de 34000 barili pe zi în luna mai 2021 şi 284000 în luna aprilie. Evident, profitul Rosneft, ceea ce înseamnă mai mulţi bani la bugetul de stat dedicat războiului din Ucraina, a crescut în aceeaşi măsură. Analiştii de la JPMorgan Chase anticipează că India va importa şi mai mult petrol din Federaţia rusă. Cererea de petrol pe plan global va fi din ce în ce mai mare, iar Federaţia rusă are destule pieţe pe care poate exporta. În tot acest timp, OPEC nu dă semne că doreşte creşterea producţiei de petrol mai mult decât gradual. De fapt, toate ţările producătoare de petrol, inclusiv Federaţia rusă care este parte a OPEC, ştiu că o cerere mare pe piaţă şi o ofertă scăzută duce la creşterea preţurilor şi implicit la mai multe venituri pentru bugetele guvernamentale. Cum această spirală inflaţionistă, agravată de războiuul din Ucraina, nu poate fi oprită, trebuie pusă serios întrebarea: câtă securitate în plus va primi consumatorul european cu preţul sacrificiillor din prezent? Dacă nu va exista un semnal clar în sensul de a gândi problema pe termen lung şi a oferi perspectiva unui plus de securitate, opinia publică din ţările occidentale nu va mai sprijini politica oficială a guvernelor din aceste ţări în sensul sancţionării Federaţiei ruse, precum şi a menţinerii şi creşterii sprijinului acordat Ucrainei. Problema se pune nu doar pentru ţările care fac parte din UE şi NATO dar şi pentru orice ţară afectată de războiul din Ucriana. În Republica Moldova de exemplu, cea mai săracă ţară din Europa, cu o inflaţie de 21%, cât timp cetăţenii vor mai sprijini obiectivul guvernului de a sprijini Ucraina şi de a accelera integrarea în UE?

Întrebarea esenţială este prin urmare: care este perspectiva de securitate benefică pentru Occident şi pentru stabilitatea globală pentru care occidentalii pot accepta sâ plătească în acest moment şi până la sfârşitul războiului din Ucraina preţul ridicat pe care au încept deja să-l plătească?

Această perspectivă nu are cum să fie alta decât schimbarea totală de paradigmă pe care este bazată securitatea europeană. Decenii de-a rândul, orice tip de integrare pe continentul european, economică, politică şi, mai nou militară, a depins de Franţa şi Germania. Dacă însă s-ar imagina o arhitecturâ de securitate europeană bazată pe un coridor care începe de la nord din Marea Baltică şi se continuă până la Marea Neagră? Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar întări acest pol de putere în interiorul NATO. Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, ţările baltice, Slovacia, România şi Bulgaria, alături de Ucraina post-conflict, ancorată ferm pe drumul integrării europene, toate aceste ţări fiind puternic legate de SUA, ar constitui o garanţie de securitate pe continentul european care ar muta mai la est centrul de putere aflat momentan pe axa Berlin – Paris. Pentru ca acest obiectiv sâ se realizeze, este nevoie ca Ucraina să câştige râzboiul, iar Federaţia rusă să renunţe pe cale de consecinţă la ambiţiile imperiale în Europa. Este posibil sau nu un asemenea deznodământ? Totul depinde de voinţa de implicare a Occidentului în războiul din Ucraina. Deocamdată se acţionează în paradigma clasică a descurajării Federaţiei ruse, văzută ca o continuatuoare a URSS şi nu în paradigma care ar implica mutarea centrului de gravitate înspre estul Europei. Planul imperial al lui Putin este cea mai mare amenintare pentru securitatea europeană în prezent, iar războiul din Ucraina este prima piesă dintr-o intenţie mult mai amplă. Ar trebui renunţat la orice iluzie potrivit căreia ambiţiile lui Putin se rezumă la Ucraina. A oferi mai mult Ucrainei în materie de armament înseamnă a face primii paşi în direcţia acestei noi arhitecturi de securitate europeană. SUA va încuraja această tendinţă: o Europă puternică din punct de vedere strategic şi o Federaţie rusă fără ambiţii imperiale ar putea în sfârşit facilita mutarea atenţiei SUA pe relaţia cu China, ceea ce nu se poate realiza în prezent datorită nevoii de a-şi onora anagajamentele de securitate faţă de partenerii europeni.

Soluţia este aşadar regândirea arhitecturii de securitate în Europa, iar pentru acest scop mai multă implicare în Ucraina şi nu mai puţină este singura soluţie.

Pentru a regândi această arhitectură, sunt la îndemână două instrumente deja existente: formatul B9 în cadrul NATO – un format care s-a reunit recent la Bucureşti – şi formatul Iniţiativei celor Trei Mări care va fi reunit în curând la Riga. În vederea acestei noi arhitecturi, fiecare ţară din cele menţionate – Norvegia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, România, Bulgaria – va avea un rol de jucat. Rolul României poate fi acela de a sublinia legătura dintre formatul B9 şi Iniţiativa celor Trei Mări care pot integra, în diverse formate şi Ucraina în viitor. Un asemenea demers are nu doar un avantaj în termeni de securitate dar şi din perspectivă energetică. A ajuta mai mult Ucraina din punct de vedere militar şi a o integra treptat în aceste formate, în  consultare permanentă cu SUA care a dovedit că este deosebit de interesată de ambele formate, reprezintă cea mai eficientă modalitate de a construi securitatea Europei de mâine. Primul pas este însă schimbarea de paradigmă în care gândim această securitate.

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. B9 si delirul „intermarium”(vazut mai mult ca o aparare impotriva a doua puteri agresive, Rusia si Germania) au o importanta limitata si nu pot schimba mare lucru in arhitectura de securitate a estului sau a Europei. Un articol interesant, generator de dezbateri. Din pacate, luand in considerare politica editoriala a contributors care nu stimuleaza ci inhiba dezbaterea, va felicit pentru articol si ma opresc aici.

  2. Ma tem ca “regândirea arhitecturii de securitate în Europa in cadrul B9 “ , sau in orice alt cadru care exclude SUA, este doar o mare iluzie.

    Nu este posibila nici o arhitectura de securitate in Europa in lipsa Americanilor. Daca ei pleaca , s-a terminat cu NATO , dar si cu UE. Este destul de clar ca tarile europene , cu posibila exceptie a UK, nu au o viziune globala, si sunt dominate de interese marunte si pe termen scurt. Lasate de capul lor , aceste tari se vor lua de gat destul de repede. De ce spun asta? Pentru ca exact asta este istoria Europei de cand lumea si pamantul. In ultimii 77 de ani a fost pace datorita americanilor care au impus-o printru-un amestec de presiune militara si stimulente economice.
    De ce credeti ca nu avem inca un razboi intre Turcia si Grecia? Si ce s-ar intampla daca maine SUA le-ar spune “faceti ce vreti, noi am plecat”? Sau intre Ungaria si unii din vecinii ei? Si asa mai departe.
    UE este total impotenta in a lua decizii de a pedepsi un membru care refuza sa joace dupa regulile UE, ce sa mai vorbim de politica externa comuna , si aranjamente de securitate….Cazurile Poloniei si Ungariei de incalcare a statului de drept din ultimii ani sunt foarte graitoare.
    La fel si diferentele de abordare a razboiului din Ucraina dintre state ca Germana si Polonia si tarile baltice. Cum ar putea UE sa ajunga la o abordare comuna si eficienta cu genul asta de diferente? Raspuns: nu ar putea. Daca nu erau americanii si englezii, rusii erau acum la Prut si probabil “deznazificau” deja tarile baltice, in timp ce Franta si Germania gaseau argumente filozofice de ce chestia asta nu e chiar asa de rea (se poate si mai rau, nu-i asa) si ei trebuie sa stea deoparte.

    Si in ciuda discutiilor despre reformarea UE , asta e doar o iluzie, vorbe goale. UE nu va ramane decat o uniune economica subreda, tinuta laolalta de suportul american. Daca americanii pleaca, UE va fi ca o clasa de elevi din care profesorul a plecat sa-si rezolve o problema personala si i-a lasat singuri o ora.

    • De ce sa joace cineva dupa regulile UE?!? Suntem state suverane si independente, ne asociem de buna voie si actionam in interes comun, colaboram si cooperam bilateral si multilateral tocmai pentru a evita hegemonia unora (fascism, comunism, imperialism, colonialism etc.). Unitatea in diversitate, de exemplu din SUA, UK sau RFG, a dovedit ca este mai puternica decat unitatea centralizata din URSS, Iugoslavia, Cehoslovacia etc. Din pacate inca gandim totalitarist, ca Stalin: „cine nu e cu noi e impotriva noastra!”

      • Noii membri din Estul-UE (beneficiarii net de fonduri europene) trebuie doar sa respecte clauzele de aderare pe care le-au semnat si niste reguli comune de bun simt – incepand cu statul de drept, meritocratie, pluralism, dreptul la libera expresie si respectarea demnitatii umane (inclusiv a minoritatilor). Este chiar asa de greu?

        • vasazica fondurile europene reprezinta un ajutor de stat din partea statelor net contributoare ?
          ok, atunci de ce statul roman nu poate acorda conditionat un ajutor de stat unei industrii proprii, in functie de propriile interese, la fel cum statele net contributoare conditioneaza ondurilr europene in functie de propriile interese ?

          • Ba poate, cum sa nu poata. Dar cu acordul Comisiei. Si este o regula valavila ptr.TOATE statele membre.
            Daca va nelinisteste f.tare dorinta de a arata vreo discriminare a C.E. fata de Ro.la acest capitol e suficient sa sa cautati cauzele aduse in fata CJUE de catre C.E. impotriva FR, NL, BE, DE, etc in materia ajutoarelor de stat ilegale. Unele sunt celebre si de-a dreptul istorice.
            Cautati pe site-ul UE. Sunt gazillions.

            • eh, tocmai exemplele dvs. sunt argumente perfecte pentru a se initia cumva o procedura de infringement contra Comisiei, care favorizeaza vizibil si fara nici o jena industria regenerabilelor

            • @Prototipescu
              Capitalul /marile companii listate in indexul Eurostoxx (cu un market cap in jur de € 7-Trilioane) favorizeaza evident a patra revolutie industriala „4IR”, transformare digitala si energetica, etc. Enumerati-mi va rog cateva motive (si sensul) de ce ar subventiona Zona Euro vechile hodoroance din Est „cu capital majoritar de stat” (greaua mostenire a comunismului) pe unde domneste nepotismul, incompetenta, fudulia, etc.

            • @Florix
              Enumerati va rog, dintre companiile alea pe care le laudati, cate au construit in RO regenerabile cu banii proprii; ca daca a platit statul RO, tot la incompetenta „cu capital majoritar de stat” merg, nu-i asa ? si comisioanele si spagile tot acolo merg;
              Statul RO a platit miliarde de euro pe regenerabile si tot e in deficit la varfuri de consum, ca regenerabilele dau energie cand nu e nevoie de ea;

          • Evident ca se poate. Voucherele de vacanta sau beneficiile fiscale oferite IT-istilor sunt doar doua exemple. In fine, aspectele legate de statul de drept, transparenta in cheltuirea banului public si buna guvernare – apartin de bunul simt fata de proprii cetateni. Sau credeti ca romanilor le-ar prinde mai bine o democratie hibrida (coruptie institutionalizata /structura cleptocratica /stat mafiot, etc) sau vreun regim autoritar si politie politica?

  3. Cred că autorul evită premeditat să spună ceva aproape evident. Și anume că, orice ALTĂ arhitectură de securitate în Europa , va fi paralelă cu NATO și condusă de Franța și poate Germania. Numai că pentru aceasta trebuie obligatoriu că Uniunea Europeană să se transforme într-o Federație franco-germana condusă bineînțeles tot de cele două țări, poate și Italia. Soluție care nu prea convine țărilor din Est ca Polonia, România, etc care nu vor să renunțe la suveranitate în favoarea unor țări din Europa de Vest.

    • Absolut, dar absolut, toate statele membre au renuntat la suveranitate pe domeniile de competenta a UE. Precum intr-un stat federal unde statele au competentele lor iar statul federal pe ale sale. Si asta inca de infiintarea UE (CECA/CEE/CE), adica decenii inainte ca Ro&co sa fi macar visat aderarea la UE.
      Daca ati avea curiozitatea sa cititi un pic despre UE nu ati mai avea o imagine asa de distorsionata despre aceste chestiuni.

  4. O mica precizare trebuie facuta: problemele economice actuale, cu inflatia atat de mare, nu vin doar din cauza rzboiului! Mare parte vin din cauza pandemiei care a durat 2 ani si din cauza deciziilor cel putin discutabile, prin care la finalul anului 2021 EU nu avea depozitele de gaz la 80%, ci doar pe la 60%, ceea ce a dus la cresterea aberanta a pretului gazului! putin a inceput razboiul cu mult inainte de a trage prima racheta! Iar acum incearca sa divida Europa tocmai prin retorica asta, ca razboiul din Ucraina face ca preturile sa fie asa de mari, ceea ce nu e adevarat , decat intr-o mica masura!

    • Presedintele SUA a prezentat public, saptamana trecuta, cauzele reale ale crizei petroliere. Pe Trump era ordin sa nu il credem, desi spunea multe adevaruri, dar pe Biden de ce nu il credem si vehiculam tot felul de fantezii politico-economice?

  5. Este o vorba ce ne spune : „scoate castanele din foc cu mana altuia” si alta care ne zice „ce tie nu iti place altuia nu-i face” .Lasind in urma motivatia aparitiei razboiului intre Rusia si Ucraina , lasand in urma (greu de facut asta ) pagubele umane si materiale produse de conflictul in cauza si trecind intr-un registru , la zi , al intimplarilor , nu putem sa nu observam ca fiecare isi joaca cartea lui , uneori si cartea politica .Cum bine stim cu totii : urma scapa turma sau urma alege . Ideea ce sustine aparitia unui coridor Estic pe directia Nord -Sud in care SUA si Marea Britanie vor deveni principalul aliat economic si militar al tarilor ce compun acest coridor in dauna tarilor de forta din UE , nu este noua .Razboiul din Ucraina si atragerea Rusiei in acest conflict (toata omenirea cam stie care sunt motivele si modul in care Rusia a fost atrasa in jocul militar )aduce noi modificari geostrategice ce avantajeaza , in mod evident , partea de UE a NATO si UE in integralitatea ei .Ce putem observa ?!Germania iese din sfera imposibilului si isi modifica Constitutia devenind , peste noapte , un jucator militar ce in curind isi va arata forta . Franta incepe , ca si multe alte natiuni europene, sa dubleze batalioanele NATO ce pina mai ieri erau total sub comanda SUA .Se naste , in paralel, cu forta SUA , o forta militara Europeana ce asigura stabilitatea NATO si stabilitatea continentului Europa .Uniunea Europeana incepe sa isi aduca alaturi si alte natiuni ce pina mai ieri nu puteau face parte din UE. Finlanda si Suedia adera si ele la NATO . Ucraina sau partea de Ucraina , ce va ramane independenta, i se ofera posibilitatea de a accede in structurile UE impreuna cu Rep.Moldova ba chiar si tarilor din Balcani li se promite un inceput .Sanctiunile Occidentului au , in principal ,doar componenta militara acolo unde Rusia nu mai poate obtine tehnologie la virf si nici piese de schimb pentru as putea reimprospata forta militara .Cancelarul ne spune cum, in curind ,Rusia nu isi mai poate folosi forta tehnologica si este clar cum Cancelarul chiar stie ce spune .Romani ,prin decizia la virf a Presedintelui Iohannis, ce a adus in tara trupe France si sistemul Mamba ,este evident pozitionata impotriva creerii unui culoar condus exclusiv de SUA. Romania este factorul stabilizator in zona si formarea unui centru de putere slav pe flancul de est nu convine multora .Germania , care deja arunca in lupta 100 de miliarde de euro ,va echilibra situatia militara .Razboiul din Ucraina restabilieste o paritate geo strategica , in partea aceasta de lume si ofera Germaniei (nimeni nu credea vreodata ca se poate intimpla asta ) posibilitatea de a deveni cea mai mare forta militara din Europa ce impreuna cu cea Franca si aliatii lor traditionali vor depasi un milion de soldati . Echilibrul este restabilit .Rusia deja distruge accesul spre zonele cucerite in Donbas (drumuri poduri )si probabil va fortifica totul Ucraina raminind astfel injumatatita .Este clar cum nici un cetatean ,de etnie ucraineana ,nu isi mai doreste a reveni in tinuturile Donbasului acolo unde cetatenii rusi sunt majoritari .Un numar important dintre cei plecati din Ucraina nu vor mai reveni nici ei acasa .Conlocuirea cu etnicii rusi nu mai este posibila multa vreme de acum inainte .Etnicii rusi aflati dincolo de Donbas vor reveni cu totiii la mama Rusia . UE devine astfel si mai puternica iar visul Europei Eterne pare a capata forma lui de realitate .Jocurile sunt facute deja .

  6. Prea complicat, un „NATO mai mic” pe flancul estic ar putea deveni fatal, ar descuraja erforturile celor din vestul continentului, NATO trebuie sa ramana o unitate in care fiecate tara isi are rolul si fiecare tara sprijina cealalta in eforturile de aparare.
    Da, pe flancul estic este nevoie deocamdata de noua linie Maginot, moderna, impotriva rusilor.
    Mai multa bataie de cap in acesta zona ar trebui sa ne dea turcii, pozitia impredicitibila a acestora fiind un factor de destabilitate major pe acest flanc.
    Ce poate oferi occindetul turcilor ca acestia sa devina parteneri de incerdere ?

  7. Noi, aici in Est, ne-am schimbat deja „paradigma” si suntem pregatiti demult sa formam un spatiu de securitate estic sprijinit de SUA, indiferent ca se numeste ITM sau B9. Mai degraba B9 pentru a include Suedia si Finlanda. Nu este prima oara cand auzim aceasta idee de a crea un „bloc slav” sau o mini alianta de securitate sprijinita de SUA, din care sa faca parte si Ucraina. Deocamdata, astfel de initiative raman pe hartie sau doar ca intentie in cadrul acestor formate, din moment ce inca nu stim ce se va intampla de la ora la ora in Ucraina si nici care sunt intentiile viitoare ale Rusiei. Astfel de initiative si aliante se discuta in mod normal in conditii de pace. In aceasta viitoare ecuatie privind securitatea nu suntem „singuri”, din pacate.

    • Formarea unui pol slav ar insemna iesirea din UE. Am cateva intrebari la aceasta idee:
      1) De ce ar pompa contibuabilii americani circa $100-200 miliarde pe an, intr-un pol care se indeparteaza tot mai mult de valorile democratiei moderne, i.e. pluralism, dreptul la expresie libera, statul de drept, meritocratie, respectarea demnitatii umane (inclusiv a minoritatilor) samd? Vezi derapajele in Ungaria lui Fidesz sau in Polonia lui PiS. De asemenea, nu exista garantii ca Zelinski sau grupari politice cu aspiratii la valorile democratiei moderne nu vor pierde inimile si mintile ucrainienilor in fata populistilor nationalisti, traditionalisti-slavi, putinisti, etc.
      2) De ce ar parasi Suedia si Finlanda valorile democratiei moderne si UE? In final, ei nu prea au valori comune cu traditionalismul slav. Si nici maghiarii sau romanii nu fac parte din ginta slava (asa cum fac parte rusii de exemplu;)

  8. Europa de Est trebuie sa formeze o alianta militar-economica capabila sa formeze o contra-pondere cel putin egala cu capacitatile militare conventionale ale Rusiei. Aici e nevoie de un format a tarilor direct amenintate adica B9+Finlanda/Suedia+Ucraina+RM care impreuna au o populatie de 144 de milioane si care pot produce echipament militar conventional superior Rusiei atat calitativ cat si cantitativ. Situatia din Ucraina arata ca tarile care ajuta militar aceasta tara sunt dispuse sa trimita echipament militar din surplus, si asta nu e de ajuns. De asemenea, bazat pe comportamentul din acest razboi, eu cred ca se poate prevede ca un conflict militar in care Rusia ataca o tara membra NATO se va desfasura doar pe teritoriul acelei tari, pentru ca o generalizare, inclusiv un atac asupra Rusiei, va insemna un schimb nuclear. In acest context, e nevoie de o descurajare credibila care trebuie formata cat mai curand si eu cred ca trecerea economiilor din Europa de Est pe picior de razboi e raspunsul potrivit.

    • Cred ca din punct de vedere geografic va referiti la o Europa Centrala extinsa, aflata intre Europa Occidentala franco-germana si Europa Orientala rusofila, avand la vest o Cortina de catifea si la est o Cortina de fier. Dar se creeaza riscul de a fi din nou terenul de joaca al Marilor Puteri iar razboiul dintre ele s-ar duce exact aici (pentru a cata oara?). Aceasta situatie nu ar corespunde scopului declarat al Uniunii Europene, de a garanta pacea si cooperarea europeana, ci ar servi altor interese internationale. Cred ca o Uniune Europeana largita, epurata de birocratia nealeasa, ar fi raspunsul optim la problemele actuale si viitoare ale europenilor.

      • Cool. Spre deosebire de clicile cleptocratice din Estul-UE, contribuabilii occidentali nu se simt deranjati de mult hulita Comisie Europeana. Asadar, haideti odata cu reformele autentice – consolidarea statului de drept, meritocratie, descentralizare, privatizarea companiilor de stat, absorbtia fondurilor europene, atragerea capitalului privat in dezvoltare si cercetare, etc (asa cum scre si prin tratatele de aderare) si totul va fi bine.

        P.S. Nomenclatura putinista este foarte agresiva atat cu opozitia ei politica cat si cu vecinii mai slabuti din proxima vecinatate. Nu are insa resursele necesare (nici economice si nici militare) sa se angajeze intr-un razboi conventional cu UE si NATO.

        • „contribuabilii occidentali nu se simt deranjati de mult hulita Comisie Europeana”
          „Noii membri din Estul-UE (beneficiarii net de fonduri europene) trebuie doar sa respecte clauzele de aderare pe care le-au semnat si niste reguli comune de bun simt”
          care sunt clauzele de aderare cu privire la Green Deal ?
          mie mi se pare ca esticii trebuie sa respecte si orice noi directive ale Cooperativei europene cu privire la curbura castravetilor si faina de greieri; ca trebuie sa ne armonizam;
          si e firesc sa ne armonizam, ca asta e principiul de baza, sa nu fim fiecare hais si cea, sa nu ni se potriveasca voltajele, ecartamentele si nivelul taxelor;
          dar in timpul asta unii mai cooperativisti decat altii pot sa fie mai putin sau complet dezarmonizati si necooperativizati, circuland pe partea gresita a soselei sau construind nordstreamuri.

          • Mda, presedintele CSAT -Basescu- desena cetatenilor axe imaginare si arata cu degetul la gogorite de genul curburii castravetilor (o masura temporara de protectie a pietei in lupta producatorilor UE cu producatorii din Turcia) in timp ce se incuscrea in Biserica cu Prinsu Pol, Guvernul Boc emitea OUG-uri din pix -pe raspundere proprie- de genul colectarii „retroactive” (pe doi ani in urma;) a taxelor de tip TVA de la cetateni privati care au vandut terenuri din patriomoniul privat (caci bancomatul ANRP trebuia alimentat mereu cu cash;), derapajele Ungariei si Poloniei in privinta statului de drept au venit ca un dus fierbinte pentru parlamentarii Romaniei (mari iubitori de suveranitate;) modificand si ei rapid legile justitiei, care tocmai incepuse sa isi faca treaba, samd.

            P.S. Referitor la Green Deal /PNRR, este o masura de relansare a economiei, respectiv o strategie de dezvoltare durabila pe termen mediu si lung, finantata prepoderent de contribuabilii din vestul UE. Desigur, capitalistii din Estul UE, de genul complexelor energetice „de stat” (pe unde domneste valorile de dreapta, meritocratia, competenta, mari inovatori si creatori de valoare adaugata, prosperitate, samd) se simt indignati de aceasta strategie – cvasi favorizeaza „cooperativistii” din vestul UE (companiile cu capital majoritar privat – pe unde neomarxismul, nepotismul, mediocratia si hotia sunt la ele acasa;). Domnilor, imi pare rau ca trebuiesa va spun, dar sunteti cam jalnici (cu „J” mare;)

          • @Prototipescu
            Imi pare rau sa constat si sa trebuiasca sa spun asta, dar se vede ca NU stiti mare lucru despre UE. Dar va pronuntati ritos.
            Orice directiva, regulament sau masura normativa este votata in P.E. si in Consiliu Uniunii unde sunt reprezentatii statelor membre. Desi exemplele dvs.sunt din categoria literaturii pamfletare trebuie sa insist asupra faptului ca, daca exista asa ceva, sigur a fost discutat, negociat, votat de membrii parlamentului european si de reprezentantii tuturor statelor membre in Consiliul UE. Deci nici birocrati, nici persoane nealese nu fac nimic (in sens normativ la nivel de UE) in lipsa voturilor mentionate mai sus.
            Aveti ceva de reprosat?!? Intrebati guvr.Ro, in primul rand.
            Daca nu ma credeti pe mine verificati singur si renuntati la informarea din sursele pamfletare.

            • da, am ceva de reprosat:
              1. ca nu pot vota decat cu europarlamentari romani
              2. imi reprosez mie ca am votat cu europarlamentari USR, desi de la madamele si diaconii psd chiar nu am nici un fel de pretentie
              3. mai am sa le reprosez ceva celor care hulesc iesirile din front ale „clicililor cleptocratice” din est , dar nu zic ce, sa nu fiu nepoliticos
              4. intr-adevar, as urma sfatul dvs. si as reprosa ceva si liderilor nostri de carton, dar n-are absolut nici un rost; de asta si discutam pe-aici, multumesc pentru atentia acordata

            • PS: si pe-aici pe la noi Statul are intotdeauna dreptate, doar ca nu prea stim noi ce se discuta, negociaza si se voteaza la nivel inalt, iar parerea noastra se rezuma doar la un pamflet la care se cuvine sa renuntam

            • PS2
              atata timp cat nu poti vota direct candidatul la o functie executiva, iar votul pentru legislativ e limitat doar la circumscriptie, democratia e doar un pamflet;
              singura democratie care chiar functioneaza este doar la nivelul administratiei locale, unde rezultate votului chiar se vad (poate nu la Bucuresti, ca bucurestenii par a fi o natie aparte, cu privilegii aparte)

            • @Prototipescu
              Si aveti impresia ca faptul ca nu puteti vota decat cu eroparlamantari Ro.e ceva cauzat Comisia E.?!? Asa doresc statele membre. Punct!! UE arata exact asa cum doresc statele membre si cetatenii ei. Asta voteaza, asta avem.
              Dar…..in curand, pe o anumita parte din locurile in P.E., vor putea candida persoane din toate statele membre. Asa ca vom/veti putea vota si parlamentari de alta cetatenie decat cea Ro.
              Dar daca locuiti intr-un oarecare stat membru si chiar daca nu sunteti cetatean puteti vota la europarlamantare cu o pers.de-a locului…. Veti putea vota si la locale. Deci?!?

              „doar ca nu prea stim noi ce se discuta, negociaza si se voteaza la nivel inalt”…. Pai este cazul in absolut toate democratiile de pe lumea asta, in special in ceea ce priveste negocierile internationale, tratatele, (in cazul nostru) directivele si regulamentele UE, etc. Desi cunoastem ce se discuta, negociaza si voteaza in P.E. In Consiliu e mai opac, dar asta e dorinta statelor membre ai caror reprezentanti voteaza.

              „atata timp cat nu poti vota direct candidatul la o functie executiva, iar votul pentru legislativ e limitat doar la circumscriptie”. Cu exceptia Isarel care voteaza direct ptr.prim-ministru mai cunoasteti vreo tara unde se alege direct ptr.functia executiva?!? Cu exceptia presedintelui, evident….

              Mica ranchiuna pe care o observ, la dvs.etc, la adresa bucurestenilor are aceleasi resorturi care va fac sa tunati si fulgerati la adresa „Bruxelles”. Poate mai reflectati.
              Insist: nu va mai informati despre problemele europene/UE din articole pamfletare. Desi apreciez pamfletul ca specie literara aduce, in speta, mari deservicii informarii cetateanului normal/obisnuit cu privire, mai ales, la UE.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Carp
Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro