luni, iunie 17, 2024

Argumentul demografic nu pledează pentru creșterea vârstei la pensionare. Dimpotrivă

Introducere •Vârsta de pensionare și nivelul speranței de viață – contextul european • Speranța de viață, evoluție și nivel în România • Participarea la activitatea economică • Trei remarci finale

  1. Introducere

S-au înmulțit în mod surprinzător discuțiile în presă asupra creșterii vârstei la pensionare. Ele au apărut nu pentru că problema este de actualitate la guvern, ci pentru că subiectul poate fi exploatat pentru răfuieli în coaliția de guvernare, inclusiv referitoare la ce și cine a trecut în PNRR unele prevederi asupra pensionării. Vine „rotativa”. Un guraliv domn ministru compătimește  poporul român, declarând, printre altele: „Eu nu înțeleg ce au gândit acei oameni când au trecut aceste aspecte în PNRR, pentru că, cu siguranță, la oameni nu s-au gândit”,  „De ce să schimbăm un lucru bun care funcționează? Nu văd. Doar pentru că unii, din punctul meu de vedere, cei care au scris în PNRR îi urăsc pe cetățenii români? și „…mai întâi trebuie să ne ocupăm de speranța de viață a cetățenilor români si mai ales de speranța de viață sănătoasă, pentru că nu trebuie să punem carul înaintea boilor”.  (Agerpres, 20 martie 2023).  Ca și cum acesta a fost obiectul major și prioritar al guvernanților și clasei politice după anul 1989 – „…speranța de viață a cetățenilor români și mai ales speranța de viață sănătoasă…”.  După treizeci și patru de ani România se află în partea cea mai de jos a clasamentelor europene după nivelul speranței de viață.  Același domn ministru știe însă foarte bine că în anul 2023 nu avem un sistem informatic la Casa de Pensii care să permită elaborarea rapidă a orice fel de statistici și informații asupra pensionarilor și generarea automată a cuponului  de pensie și soluționarea online a problemelor pensiilor comunitare ale românilor stabiliți în străinătate, numărul acestora fiind în creștere rapidă.  

              Cititorii vor găsi în articol detalii asupra nivelului speranței de viață la vârstele de 60, 65 și 70 ani în țara noastră,  ce se află în spatele valorilor scăzute, cum au evoluat după anul 2000 și măsura în care evoluțiile și nivelul ar putea motiva o majorare a vârstei de pensionare.

  1. Vârsta de pensionare și nivelul speranței de viață – contextul european  

Vârsta standard de pensionare este în țara noastră de 65 ani la bărbați și de 62 de ani la femei, urmând să ajungă la 63 ani în anul 2030. Unde se află România în context european cu aceste valori?

  Figura 1 ne oferă acest cadru pentru anul 2020. O vârstă de pensionare printre cele mai mici la femei și o poziție aproape mediană la bărbați. Se poate remarca dominarea valorilor de 65 și 67 ani, la bărbați în mod deosebit. Valorile cele mai ridicate, de 67 de ani, se află și la bărbați și la femei, în Norvegia, Islanda, Italia și Irlanda. Valorile cele mai mici le găsim în țările ex-comuniste. Intră în această grupă și Austria la femei dar valori nu foarte departe de cele mai scăzute  putem observa în Malta, Belgia, Cipru, Luxemburg și Austria la bărbați și în Malta și Elveția la femei. Acest amestec de țări reliefează diferențe semnificative în legislații și practici naționale asupra pensionării.

Date asupra vârstei la pensionare pe țări publică și Organizația pentru Cooperare Economică și  Dezvoltare (OECD). Spuneam că legislațiile și practicile naționale au destule particularități asupra acestei vârste și omogenizarea în publicarea datelor pe țări nu este o întreprindere facilă. Datele pe anul 2000 ale OECD au unele diferențe față de cele publicate de Eurostat [1]. Sunt publicate vârsta de plecare la pensionare pentru o persoană care intră pe piața muncii la 22 de ani și vârsta efectivă de ieșire din piața muncii.  Eurostat publică date asupra vârstei legale de pensionare. Au fost preferate aceste  date pentru Statele Membre ale Uniunii Europene,  alături de alte date Eurostat folosite în articol.

Plasând alături de valorile vârstei legale de pensionare pe cele ale speranței de viață la vârsta de 65 ani în anul 2019, neafectat de Pandemie, în figura 2, putem vedea unde se află țara noastră în context european și măsura în care există o legătură între  nivelul speranței de viață la vârsta de 65 ani și nivelul vârstei legale de pensionare.

Poziția României la nivelul speranței de viață este dezolantă, alături de pozițiile Bulgariei, Letoniei, Lituaniei și Ungariei la bărbați și  Bulgariei și Ungariei la femei, departe de nivelul mediu al UE-27, fără a mai vorbi de valorile din țările care se află deasupra valorilor medii. Țările ex-comuniste domină grupa țărilor cu valori mici. Există o corespondență între nivelul speranței de viață la vârsta de 65 ani și nivelul vârstei legale de pensionare. Puținele excepții provin din particularități naționale asupra vârstei la pensionare, cazul pozițiilor Austriei și Poloniei la femei. De precizat că sunt țări în care prin prevederi legale vârsta legală de pensionare este  mărită pe măsură ce speranța de viață crește.

O precizare poate fi utilă. Speranța de viață la naștere calculată pentru un an calendaristic indică numărul mediu de ani pe care i-ar trăi un născut viu, băiat și fată, daca generația din care face parte ar avea pe tot parcursul vieții, până la epuizarea ei numerică (dispariția ei), convențional 100 de ani, mortalitatea pe vârste dintr-un an calendaristic. Generația este una ipotetică. În mod similar, speranța de viață la vârsta de 65 ani indică numărul mediu de ani pe care i-ar mai trăi o persoană, bărbat și femeie, care a ajuns la vârsta exactă (aniversare) de 65 de ani din aceeași generație ipotetică și în aceleași condiții.  Instrumentul demografic folosit la determinarea speranței de viață pe vârste este tabela de mortalitate. În forma ei detaliată o tabelă de mortalitate are 9 indicatori pe vârste. Speranța de viață într-un an calendaristic este un indicator ipotetic, menit a conferi ratelor de mortalitate pe vârste din anul respectiv, la bărbați și la femei, o semnificație în termeni de durată a vieții. Durata medie a vieții se determină numai pentru o generație reală, pentru care există rate de mortalitate la toate vârstele, de la 0 la 100 de ani. Este o valoare reală. Ea se poate determina numai după dispariția generației. Cititorul interesat poate găsi mai multe detalii asupra speranței de viață și duratei vieții, deosebiri și asemănări,  în Addendum.

Determinanții nivelului speranței de viață la femei și la bărbați la vârsta de 65 de ani în anul 2019 nu pot diferi față de cei ai speranței de viață la naștere, sunt aceiași factori economici, sociali, culturali, medicali  și de mediu care au contribuit, îndeosebi începând cu  a doua jumătate  a secolului al XX-lea, la reducerea masivă a  mortalității și la progresul continuu al speranței de viață la toate vârstele. Acumulările pozitive în factorii determinanți s-au consolidat în timp cu efecte spectaculoase asupra mortalității și speranței de viață. Cât de corelate sunt valorile speranței de viață la vârsta de 65 ani la femei și la bărbați în țările europene în anul 2019 (neafectat de Pandemie) putem vedea în figura 3. 

Diferențele dintre valorile din Europa De Sud, de Vest si de Nord, pe de o parte, și valorile din Europa de Est, pe de altă parte, sunt flagrante. Se poate remarca în primele regiuni, cu valori foarte ridicate, o diferențiere redusă a valorilor la femei ca întindere a nivelului,  fiind mai omogene, pe scara verticală, oscilând în jurul unei speranțe de viață de 22 de ani și o diferențiere mai importantă la bărbați, pe scara orizontală, cu valori plasate între 18 și 20 de ani. Țările din Europa de Est, cu valori considerabil mai mici și la femei și la bărbați, nu au omogenitatea celorlalte țări la valori, ceea ce poate fi expresia unei diferențieri mai mari în nivelul de dezvoltare în aceste țări. Se remarcă, în plus, o anumită distanțare între  Cehia, Polonia, Slovaci, Estonia și Croația, pe de o parte, și Lituania, Letonia, Bulgaria, Ungaria și România, pe de altă parte, nivelul indicatorului fiind mai scăzut în țările din urmă la ambele genuri.  

În figura din Anexă cititorii interesați pot observa aproape perfecta  corelație dintre valorile speranței de viață la naștere și la vârsta de 65 ani. Determinări diferențiate nu ar fi putut asigura perfecta corespondență din figură și la bărbați și la femei.

În anul 2019, înaintea Pandemiei,  diferența dintre speranța de viață la vârsta de 65 ani la femei și la bărbați era de 3,5 ani la nivelul populației UE-27. Este expresia supramortalității masculine în ansamblul populației UE.

Putem însă vedea, în figura 4, că în spatele acestui nivel se află diferențe considerabile între țări, în ascensiune, de la 2 la 5,3 ani.  Diferențe între 2 și 3 ani sunt în 10 țări  dezvoltate din Sud, Vest și Nord, în partea stângă a figurii, trecând la câteva țări cu o diferență în jur de 3 ani, din aceleași trei regiuni ale continentului. Cu diferențe mai mari de media UE-27 se plasează țările din Europa de Est, valorile cele mai mari fiind în cele 3 țări baltice, în jur de 5 ani. În aceeași grupă se află însă și Portugalia, Spania, Franța, Finlanda, situație dificil de explicat fără incursiuni în detalii ale pensionării femeilor și bărbaților ori în studiul morbidității și mortalității populației pe cauze de îmbolnăvire si de deces. România, Croația și Slovenia au valori apropiate de medie.  

Se cuvine a face observația că diferențele de la vârsta de 65 ani sunt net inferioare  celor de la speranța de viață la naștere a femeilor și bărbaților. Ele sunt plasate în țările UE-27, Elveția, Islanda și Norvegia între 2,3 ani în Norvegia, 2,4 în Olanda, 2,5 ani în Suedia  și 5,2-5,3 ani în Letonia și Lituania, în timp ce la speranța de viață la naștere diferențele sunt între 3,1 ani în Olanda, 3,3 în Suedia, 3,4 în Norvegia și 7,8 ani în Polonia și peste 9 ani în Letona și Lituania. Cum se poate explica o astfel de situație? O ipoteză poate fi avansată. Avem în față două populații având unele caracteristici diferite în ceea ce privește sănătatea. Populația de la vârstele avansate a ajuns la aceste vârste printr-un stil de viață mai favorabil sănătății la vârstele tinere și adulte, de-a lungul vieții, printr-o cultură a sănătății mai  bogată și prin moștenire ereditară (sunt aleși!), un factor care nu trebuie subestimat. S-ar putea să se adauge educația.  Au avut și au un organism mai robust. În populația tânără și adultă aceste caracteristici nu au același grad de răspândire, la populația masculină îndeosebi, intervenind mortalitatea prin boli profesionale în unele sectoare de activitate, efectele consumului de alcool și tabac, accidente rutiere ș. a. Pentru a putea identifica factorii cauzali ar fi nevoie de statistici detaliate ale mortalității pe cauze de deces, vârstă, gen, nivel de educație, ocupații, calitatea mediului, ș.a.

Diferența dintre speranța de viață la vârsta de 65 ani la femei și bărbați are aceeași origine pe care o întâlnim la celelalte vârste, supramortalitatea masculină.  Afirmația este susținută de date, ce-i drept nu recente, sunt greu de accesat, dar vorbim de un indicator foarte stabil în ultimul deceniu.  Din date de arhivă se poate estima  proporția deceselor prin boli ale aparatului circulator în anul 2012 la populația în vârstă de 65 ani și peste – 75 la sută. La populația având vârste mai tinere, 45-49 ani, proporția era de numai 28 la sută (date INS). Mortalitatea prin bolile aparatului circulator nu a scăzut după anul 2012, rămânând la imensul nivel pe care îl are de mai multă vreme, 55 la sută din întreaga mortalitate.

  1. Speranța de viață, evoluție și nivel în România

După această plasare a vârstei la pensionare din țara noastră în context european și prezentarea  speranței de viață la vârsta de 65 ani din diverse perspective, situația din țara noastră poate fi acum privită mai detaliat, analizând valorile speranței de viață la vârstele de 60, 65 și 70 de ani din anii 2019-2022, la bărbați și la femei, schimbările survenite, plasarea lor în  perioada de

cvasi-stagnare a creșterii speranței de viață după anul 2013, investigarea mortalității pe cauze de deces responsabile de nivelul scăzut al speranței de viață. Se vor adăuga participarea femeilor și bărbaților la activitatea economică (rate de activitate) și un indicator comparativ la nivelul țărilor din UE-27 asupra  duratei vieții active.  

Am văzut în figura 2 poziția dezolantă a României  în Uniunea Europeană la nivelul speranței de viață la vârsta de 65 ani în anul 2019.  Cum a evoluat  indicatorul înainte și după anul 2019 poate fi examinat în figura 5. Trei observații se pot desprinde. După anul 2013 până în anul 2020 indicatorul a manifestat o stagnare la bărbați și un progres minor la femei. Declinul provocat de Pandemie a însemnat un regres de 3,6 ani la femei și 3,8 ani la bărbați. Nivelul din anul 2022 este moderat inferior celui din anul 2019, efectele Pandemiei au fost și sunt încă prezente. Procesul de cvasi-stagnare este prezent și la speranța de viață la naștere, ceea ce arată amploarea schimbării. 

Regresul apreciabil din cei doi ani a fost determinat de creșterea bruscă și masivă a deselor in contextul Pandemiei îndeosebi între vârstele de 65 și 80 de ani și la femei și la bărbați (figura 6).

Creșterea din anul 2000 a fost mai mare decât cea din anul 2021 și la femei și la bărbați, de 30 la sută la ambele populații. Creșterea din anul 2021 (față de anul 2020) a fost  apropiată de cea din anul 2020  (față de anul 2019) la femei – 26 la sută, în timp ce la bărbați a fost inferioară – 19 la  sută. Și evoluția speranței de viață la naștere în anul 2022 poartă  ușor amprenta Pandemiei la bărbați.  Cum a evoluat în timp nivelul diferenței la vârsta de 65 ani încadrată de diferențele de la 60 și 70 de ani, pentru privire comparativă,  putem vedea în figura 7. Desenul curbelor este identic la valori diferite.

Spre deosebire de diferența dintre speranța de viață a femeilor și bărbaților la naștere, în cazul celor trei vârste a existat o creștere a diferenței până în anul 2021, deci și în primul an al pandemiei, prin scădere diferențiată a speranței de viață. Reculul a survenit în al doilea an al Pandemiei și a continuat în anul 2022. Alura continuu ascendentă a diferenței provine din accentuarea supramortalității masculine. 

Nivelul scăzut al speranței de viață în România provine din mortalitate excesiv de ridicată, la bărbați îndeosebi. Iar speranțele de reducere a mortalității și de ascensiune a speranței de viață la toate vârstele, inclusiv la cele de pensionare, se află dominant în reducerea mortalității prin bolile aparatului circulator, imensă în țara noastă, după cum se poate vedea în figura 8.

La o proporție a acestei mortalități de 33 la sută din întreaga mortalitate anuală  în populația UE-27, în țara noastră proporția atinge incredibilul nivel de 55 la sută în anul 2021. Comentariile sunt de prisos, când vezi că în jumătate din țările Uniunii ponderea deceselor prin boi ale aparatului circulator este sub 33 la sută, cu valori de 20 și 25 la sută predominând. Îndoielile pe care le-am exprimat în anul 2016 asupra calității datelor asupra mortalității pe cauze de deces și confirmate de un medic anatomopatolog, specialist în stabilirea cauzelor de deces [2], sunt mai mari astăzi, auzind și văzând starea  spitalelor (infecțiile îndeosebi), răspândirea cazurilor de malpraxis, ce se întâmplă în ele și lipsa personalului medical.

4. Participarea la activitatea economică

Figurile 9 și 10 oglindesc, din păcate, realități nefavorabile ale participării populației la activitatea economică. După datele Eurostat, numărul persoanelor active economic în populația în vârstă de 15-49 ani se află pe ultimul loc la femei – 55,3 la sută, alături de Italia cu 55,4. La bărbați rata este mult mai ridicată dar poziția țării noastre este departe de media UE, alături de Croația, Italia, Belgia și Grecia.  Participarea slabă la activitatea economică și la bărbați și la femei, îndeosebi,  este unul din factori care determină performanța economică a țării. Se cuvine a adăuga faptul că această participare are loc într-un context în care rata șomajului este relativ scăzută – 5,7 la sută la bărbați și 4,7 la sută la femei în trimestrul III 2021 [3].

În sfârșit, durata vieții active în context european din figura 10 reflectă și ea realități preocupante de natură economică și socială. La determinarea valorii duratei vieții active se folosesc date asupra participării la activitatea economică, rate de activitate pe sexe și vârste (din Ancheta asupra Forței de Muncă) și date asupra mortalității pe sexe si vârste. Mortalitatea determină durata participării la activitatea economică și impactul ei este foarte mare în țara noastră, după toți indicatorii pe care i-am văzut. Ambii indicatori au însă valori nefavorabile în țara noastră în raport cu celelalte țări din UE-27. Am văzut valorile mici ale speranței de viață la naștere și la vârsta de 65 ani, rata de activitate la populația în vârstă de 15-64 ani la bărbați și la femei. Valorile scăzute și la bărbați și, mai ales, la femei determină nivelul scăzut al duratei de activitate la întreaga populație. 

  1. Trei remarci finale

Datele asupra speranței de viață la naștere și la vârste apropiate de cele de pensionare din ultimii 10 ani indică o stagnare a nivelului la bărbați și un progres minor la femei. Nivelul din anul 2022 este ușor inferior celui dinaintea Pandemiei. Nu avem repere pentru a putea contura evoluțiile din acest an și din cei care vin. Nu știm acum dacă urmările post-pandemie negative asupra mortalității din anul 2022 își vor pune amprenta și pe evoluțiile viitoare ale mortalității. Stagnarea creșterii speranței de viață la un nivel atât de scăzut cum era cel de acum 10 ani, când s-a instalat schimbarea, ridică semne grave de întrebare. Evoluția se produce în context de creștere spectaculoasă a Produsului Intern Brut pe locuitor. Departe de macroeconomie nu rămâne decât ipoteza potrivit căreia în sofisticata și complexa mașinărie a formării PIB-ului există  componente care nu au nimic  de-a face cu ceea ce numim calitatea vieții și speranța de viață la naștere.  S-au epuizat resursele interne ale societății românești de progres al speranței de viață la naștere, cel mai semnificativ indicator al performanțelor unei țări din perspectiva vieții populației? În acest sumbru context o creștere a vârstei la pensionare nu are suport în realitățile demografice ale țării iar aceste realități sunt oglinda celor economice, sociale, culturale, medicale. Și politice.     

Există la Institutul Național de Statistică preocupări de a publica datele asupra mișcării naturale a populației pe luni la un termen mai scurt decât cel actual de 40 de zile, dacă aceste preocupări nu sunt blocate în altă parte. Urmărirea evoluției natalității și mortalității populației reclamă statistici de calitate și publicate prompt în context de profundă criză demografică  ajunsă la dimensiuni dramatice  și afectând în măsură crescândă, posibil iremediabil, viitorul populației țării. Iar acest viitor este viitorul țării. În actuala populație a țării din cele 100 de generații care o compun 33 sunt născute în context de declin al populației. Nu există un precedent în Europa modernă.

Vorbind de pensionare, de pensionari să nu omitem că ei fac parte din populația țării și problemele acesteia sunt și ale lor. Cele 33 de generații la care se vor adăuga în mod automat altele la fel de mici vor ajunge la vârste de pensionare, intrările în populația de pensionari vor fi mai mici după trecerea unor așteptate intrări masive din generațiile 1967-1968 și din alți câțiva ani. „Valul” 1967-1968 nu va fi atât de mare pe cât se pare. Mulți din generațiile 1967-1968 sunt de multă vreme în alte țări și când vor ajunge la vârsta de pensionare în prima jumătate a anilor 2030 vor solicita doar pensii comunitare. Știe Ministerul Muncii câți din cei născuți în anii 1967-1968 au fost și sunt activi economic în țară, pe durate de activitate economică?      

R e f e r i n ț e

Institutul Național de Statistică. 2023. Forța de muncă. Șomaj (http://statistici.insse.ro:8077/

tempo-online/#/pages/tables/insse-table.) [3].

Eurostat. 2023. Life table by age and sex (https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/DEMO_MLEXPEC__custom_5417043/default/table?lang=en).

Eurostat. 2023. Statutory pension ages and average ages up to which people want to work, by sex,

February-September 2015 and 2020 (years) (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Statutory_pension_ages_and_average_ages_up_to_which_people_want_to_work,_by_sex,_February-September_2015_and_2020_(years)_AE2020.png).

Eurostat. 2023. Duration of working life

(lfsi_dwl_a)https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/lfsi_dwl_a_esms.htm#stat_pres1678715811318).

Eurostat.2023.  Activity rates by sex, age and citizenship (%) [LFSA_ARGAN__custom_5465551]

(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/LFSA_ARGAN/default/table?lang=en).

Eurostat.2023.  Causes of death – deaths by country of residence and occurrence

[HLTH_CD_ARO__custom_5434674] (https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/HLTH_CD_ARO__custom_5434674/default/table?lang=en).

Ghețău, Vasile. 2016. Revenind la Sănătatea românilor. Sunt corecte datele asupra mortalității

pe cauze pe cauze de deces, Contributors, 20.09.2016. [2]

OECD (2022), OECD Pensions Outlook 2022, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/20c7f443-en.

(https://www.oecd.org/fr/retraites/oecd-pensions-outlook-23137649.htm) [1].

ANEXA

Addendum

Speranța medie a vieții și durata medie a vieții

Câteva precizări asupra semnificației  speranței de viață la naștere și la o altă vârstă, prezentate în articol,  pot fi utile. Demersul urmat este un pic întortocheat.

Câți ani trăiește în medie un născut viu, băiat și fată, ca valori reale, se poate calcula numai într-o generație reală ajunsă la vârsta de 100 de ani (vârstă convențională) și epuizată numeric. Cunoscând efectivul la naștere al generației și distribuția la toate vârstele a deceselor (pe parcursul celor 100 de ani calendaristici) se poate calcula durata medie a vieții unui născut, băiat și fată). Valoarea este un reală. Instrumentul demografic folosit este tabela de mortalitate (Life Table, Table de mortalité). Nu multe țări au date asupra deceselor la toate  vârstele într-o generație, de la naștere (zero ani)  la 100 de ani.  Valorile duratei medii a vieții în Franța, Suedia și Italia în trei generații (1929, 1930 și 1928) și ale speranței de viață la naștere în aceiași trei ani calendaristici sunt cele din tabelul care urmează. Sunt adăugați alți câțiva indicatori.

Indicatori ai speranței de viață la naștere în trei ani calendaristici și indicatori ai duratei medii a vieții în generațiile din aceiași ani în Franța, Suedia și Italia

Cele trei generații vor împlini 100 de ani în anii 2029, 2030 și 2028, nu sunt deci epuizate numeric. Aveau în anul 2021, vârstele de 92, 91 și 93 ani iar  decesele pentru puținii ani de viață rămași, 8, 9, 7, au putut fi cu suficientă exactitate estimați pentru a avea întregul tablou al mortalității , de 100 de ani , de la nașterea la dispariția  generațiilor

Sunt valori mari, valori mici?  Răspunsul nu este ușor de dat. Să ne gândim că cele trei generații – 1929,1930 și 1928 au trăit, la bărbați, între acești 3 ani (de naștere) și anii (rotunjiți)  1992 în  Franța, 2000 în Suedia și 1987 în Italia iar la femei anii din urmă sunt 2002, 2007 și 1994.  În aceste perioade mortalitatea a fost în regres considerabil prin toate progresele economice, sociale, culturale, medicale din cele trei țări.  Pentru comparație, în Franța, cele două valori sunt mai mari cu 25,3 și 32,2 ani comparativ cu valorile generației 1829. Din păcate, în România statistici  asupra numărului de decese pe ani de vârstă  există doar începând cu anul 1966 iar pe grupe cincinale ce vârstă doar începând cu anul 1956,  o tentativă de elaborare a unor  tabele de mortalitate pe generații nefiind  posibilă acum.  Ajunși în acest punct al prezentării  tabelei de mortalitate pe generații și duratei medii a vieții  câteva întrebări au rațiunea lor.  Ce utilitate poate avea o tabelă de mortalitate care ne arată că durata medie a vieții la băieții și fetele născute în Suedia în anul 1930   A FOST de 69,5 și 76,9 ani? Științific vorbind, valoarea tabelei este un de excepție, asupra modului în care modernizarea Suediei  în secolul trecut și în primele decenii din acest secol  a dus la prelungirea duratei vieții în Suedia, conexiuni putând fi stabilitate între evoluțiile în timp ale unor indicatori economici, sociali, culturali, medicali și felul cum a crescut durata medie a vieții. Această durată o găsim la toate vârstele generației 1930. Cunoașterea acestor conexiuni permite evaluarea impactului dezvoltărilor economice și sociale asupra speranței de viață în zilele noastre. Pe de altă parte, pornind de la tabela de mortalitate pe generații știința demografică a elaborat un instrument de analiză care să ofere o concretizare fie și aproximativă a corespondenței în durată a vieții a celor 100 de rate de mortalitate pe care le avem la bărbați și femei în fiecare an. Acest  instrument este  tabela de mortalitate  pe ani calendaristici (de moment). Se admite ipoteza că o generație ipotetică de băieți și fete având fiecare un efectiv standardizat la naștere, în general 100000, va avea la toate vârstele 0-100 de ani probabilitățile de deces dintr-un an calendaristic. Toți indicatorii acestei tabele au conținut identic cu cei din tabela pe generație dar se referă la o generație ipotetica. In felul acesta se estimează speranța de viață la naștere cu datele de mortalitate pe vârste dintr-un an calendaristic. Speranța de viață la naștere în anul 2022 este de 71,6 la bărbați și 79,3 ani la femei. Atât ar trăi un născut viu, băiat și fată, dacă generația ipotetică din care face parte ar trăi pe tot parcursul existenței sale în condițiile mortalității pe vârste din anul 2022. Tabela a fost elaborată de autor și face parte din seria de tabele de mortalitate anuale începând cu anul 1968. Sunt elaborate folosind o aplicație dintr-un pachet de programe al Diviziei de Populație ONU.

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Cauza reala a decesului – la domiciliu – este adesea incerta si atunci… se trece automat drept cauza o boala de cord. Parerea mea, dupa o indelungata practica…

  2. Eu am iesit la pensie la 65 jumate si as mai fi muncit, dar se spune ca batrinii trebuie sa faca loc tinerilor. Prieteni in USA mai muncesc si la peste 70 de ani, cica cowboyii mor in sa.
    Dupa parerea mea as baga virsta de pensie f jos, sa zicem la 50 de ani, cu conditia ca valoarea pensiei sa fie socotita dupa contributie. Sa zicem la 50 de ani ai platit 25 de ani contributie, in valoare de 15% din salariu. Mai ai de trait, teoretic, inca 25 de ani, pai atunci primesti pensie acei 15% pe care ia-i cotizat. Si invers, ai 70 de ani, mai ai de trait 5 ani, ai platit 15%, 50 de ani, pai atunci primesti pensie 150%.

    Desigur se pot face exceptii pt cazuri de boala, functii deosebite etc.

    • Dacă pensia ar fi bazată pe economisire și nu pe redistribuire ar fi relativ simplu. Chiar prea simplu pentru cei care cîștigă acum o pîine pentru că situația este complicată și predispusă permanent la derive politicianiste. Așa, avem un caritas, nu doar în România de altfel.

  3. Virtsa diferita de pensionare la femei si barbati se loveste de o mare problema, cum se procedeaza cu cei care au fost femei si au devenit barbati, sau invers, au fost barbati si au devenit femei. Ca ai putea ajunge ca daca vrei sa iesi la pensie mai devreme ar fi suficient sa te transformi din barbat in femeie!

    • Lumea care ni se pregătește are multe ciudățenii. Te sparie gândul la ce vom trai.
      Sunt tari in care poți sa-ti schimbi legal sexul o dată pe an. Teoretic după ce ieși mai devreme cu doi ani la pensie te schimbi înapoi in bărbat.
      Recent un cuplu de trans din Franța au avut un copil. Tatăl (fost femeie) a născut copilul având drept soție un fost bărbat. La spital nașterea propriu zisa a fost înregistrată având drept mama biologica o persoana înregistrată in acte ca bărbat.

    • @NT
      Buna intrebare.
      Cum sa fie socotit? Dupa output-ul in copii produsi. Mama eroina (nu doar la tinerete ci si cu adaos la pensie) si tata mascul alpha.
      Si regula ar trebuie sa fie ca la calularea taxelor pentru domiciliati sau non-dom cum se face calculul in toata Europa.

      In Germania ar fi mai simplu si klar, ca acolo s-ar putea adauga si chitantele de la bordeluri ca sa se stie ce au facut, ce servicii au cumparat si sa calculeze corect pensia de barbat sau femeie.
      :))

  4. Viata activa te mentine in forma, iar cei ce inca pot si vor sa munceasca trebuie incurajati s-o faca. Companiile private nu raspund bine la coercitie, insa raspund la stimulente financiare. Ne tot plangem ca nu sunt angajati cei de peste 45 de ani, dar nu vad a se face nimic semnificativ, pentru a corecta situatia. Daca onor-statul micsoreaza contributiile si taxele pe munca pentru cei peste 45 de ani, daca pentru cei ce vor sa munceasca peste varsta de pensionare, aceste taxe sunt zero, daca sunt gandite si alte asemenea masuri care sa incurajeze angajatorii sa-i angajeze pe toti cei dornici sa munceasca, indiferent de varsta, poate ne va fi mai bine. Tuturor.

  5. Pentru guvernanți oamenii ar trebui sa fie ca mașinile de formula 1. Sa perforeze la maxim pana ajung la linia de sosire ( vârstă pensionarii) și după aceea le este profitabil sa se defecteze ( moara) ca să nu mai mănânce pensia. Pe fata nu vor recunoaște asta niciodată dar politica lor este homofoba chiar criminala. Sa consumi atâția bani și sa nu construiești un singur spital în 34 de ani de „democrație” cred ca în nicio tara de pe lumea asta nu se întâmplă. Asistenta medicala e mai mult decât precara, de prevenție nu mai vorbesc. De spitale oamenii se tem ca de dracu pentru ca orice intervenție chirurgicala sau rana poate însemna moarte. Nu sunt afectați doar vârstnici ci toate categoriile de pacienți, mulți nu mai au șansa să îmbătrânească. Putem spune ca în România de vreo 30 de ani are loc un genocid, probabil programat încă din 1989, vezi capătul de acuzare premoniție al „procesului de la Targoviste”.

  6. Nu este doar o problemă demografică. Sistemul de pensii este deja puternic deficitar iar statul se împrumută din toți rărunchii an după an, nu doar pentru pensii. Este neetic și totodată imprudent financiar să existe un sistem de asigurări de pensii deficitar.

    Pe de altă parte, avem cumva o pondere fie și aproximativă a decrețeilor care au lucrat și au și cotizat în afara granițelor? Și cît au cotizat cei rămași (mai mult timp) în țară? Apoi, chiar dacă noi, decrețeii nu vom fi cotizat mult, și deci vom cere pensii mici, nevoile noastre la pensie vor rămîne și nu toți am avut cariere de succes, care să ne permită să trăim la bătrînețe din dividende, din drepturi de autor sau din chirii. Vom cădea în cîrca copiilor și a sistemelor de asistență socială. Care ei și ele vor avea cheltuieli sporite în măsura în care cei fără bani se vor întoarce (dacă chiar au fost plecați și nu au lucrat pur și simplu la negru) să își ducă bătrînețile în România.

    Încă o dată, problema nu este cine și cît merită sau cît timp va trece pînă vom muri, întrebarea gravă este de unde vor scoate copiii și nepoții noștri banii să ne țină în cîrcă așa cum noi îi ținem acum pe pensionarii ieșiți peste rînd în mileniul trecut și pe pe pensionarii speciali din acest mileniu. Pentru că de la un prag critic în sus, vor pleca și ultimii care mai știu cum se face treabă, goniți de fiscalitatea supradimensionată a muncii.

  7. Dl Ghețău, dar despre datele preliminare privind natalitatea și mortalitatea în România în anul 2022 nu publicați nimic?
    Tare curios aș fi să aud niște explicații despre diapariția bruscă a excesului de mortalitate imediat după ridicarea restricțiilor, precum și cu privire la cel mai scăzut nivel al natalității înregistrat în România în ultimii 50 de ani. Mulțumesc.

  8. (i) „Speranța de viață … este un indicator ipotetic”.
    (ii) „S-au epuizat resursele interne ale societății românești de progres al speranței de viață la naștere … ? În acest sumbru context o creștere a vârstei la pensionare nu are suport în realitățile demografice”.
    Să-mi scuze cititorii analfabetismul funcțional, dar nu pricep: indicatorul ipotetic speranța de viață este o realitate? Și nu am văzut/înțeles demonstrația lui „Dimpotrivă”.

  9. „Iarna demografica” este o realitate foarte grava pentru Europa, insa Tovarasa Lenuta din Berleymont, doamna Ursula von den Layen este preocupata de cu totul alte chestii, precum Green Deal sau de mancarea noastra cu insecte care trebuie sa fie cea mai „sanatoasa” din lume. Numai de natalitate si de cetatenii sai nu are grija Comisia Europeana. Iata o alta „grija” a suprastatului european pentru cetatenii sai, aceeasi „grija” pe care le-o poarta Xi Jinping chinezilor: „War upon end-to-end encryption”: EU wants Big Tech to scan private messages” (https://arstechnica.com/tech-policy/2022/05/war-upon-end-to-end-encryption-eu-wants-big-tech-to-scan-private-messages/). Nici in SUA nu exista asa ceva si speram ca avocatii care se ocupa de acest dosar sa respinga aceasta propunere cu iz stalinist. Nu prin controlul absolut al europenilor poate fi eradicat abuzul impotriva minorilor. Se creaza astfel un precedent extrem de periculos, tocmai in Europa valorilor pe care trebuie musai sa le acceptam.

  10. Speranța de viață.
    Suna frumos.
    E mare in tarile mai dezvoltate și unde calitatea vieții e si ridicata.
    Trebuie adăugat și calitatea sistemului sanitar.
    Capilaritatea programelor gratuite de medicina preventiva.
    La alții ( pe unde locuiesc și eu ) , mamografia periodica gratuita, colonoscopia gratuita și recomandata după o anumită vârstă, creste speranța de viață.
    Una e sa descoperi un cancer la san in faza I ( și când e tratabil 100 % ) si alta sa descoperi același cancer in faza III când indiferent de tratamentele aplicate, moartea e normalitate.
    Nivelul PIB nu e fundamental in cazul speranței de viață. Dar ajuta.
    Locuitorii regiunii Sardenia din Italia au o medie de venit / cap de locuitor, sub media națională. In paralel au cele mai multe persoane cu vârste de peste 100 de ani.
    Depășiți doar de japonezi.

    Calitatea vieții, de la naștere începând, e fundamentală.
    Și dacă ai avut noroc de așa ceva, ai un ADN mai zdravăn decât al altora și suplimentar te pensionezi la 58 de ani, ai toate șansele să trăiești peste suta de ani.
    Dar chiar și așa, o alimentație săracă, deficitara, abuzul de produse fripte/prăjite, consumul excesiv de băutură combinat cu un aer poluat și un stress cotidian ridicat , anulează tot și toate.

    PS.
    Vârsta standard de pensionare e la alții mai clar definită.
    Adică e numita ” pensia pentru limita de vârstă”.
    Care are pragul descris de dvs. 65- 67 de ani. Depinde de tara.
    Dar masa cetățenilor se pensionează prin ce in Romania e denumit ” pensia anticipata”.
    Exista și la alții. Doar că e gândită altfel decât în RO.
    In Italia , pensia anticipata se obține adunând vârsta anagrafica cu anii de vechime in munca.
    Rezultatul ( cândva 100) acum 101 , in viitor înălțat la 103 , permite pensionarea.
    ( așa multi italieni au ieșit la pensie la 58 de ani având 42 ani de vechime in munca. Sărăcia te obliga sa incepi devreme sa lucrezi. Orice. )
    Iar pensia e riguros contributivă.
    Că se știe persoana pe persoana când a început să lucreze, ce contribuții a plătit anual și ce suma ( indexată anual cu inflația) a acumulat la ieșirea la pensie. Pentru asta exista evidenta INDIVIDUALA a plătitorilor de contribuții. Cindva cu hârtia și pixul, modern cu calculatorul și băncile de date.
    Exista toate aceste chestii in Romania 2023 ?
    Mă îndoiesc.

    PS 2.
    Ca emigrant si care cindva a lucrat 10 ani în industria socialistă + 1,7 ani militar în termen , as fi curios cum știe Ministerul Muncii când și unde am lucrat.
    Cartea de munca socialistă o am cu mine. 😀😀

  11. Intreaga analiza si cercetare a dlui Vasile Ghetau este cu totul deosebita si un efort meritoriu. In Ro, calitatea vietii pentru majoritatea populatiei este una proasta si in 3 decenii nu s-a facut mai nimic ca urmare a politizarii excesive ale domeniilor economice, sociale si culturale. Politica fortei de munca este una gresita din start. Taxarea redusa pentru cei care invata o meserie si o scoala profesionala si pentru cei peste 45 de ani, dar si pensionarii de peste 65 cu potential de munca. Dar se remarca faptul ca politrucii de la noi nu au nevoie de experti, cercetatori buni si de specialisti, ci de loaze manipulabile. La alte tv. straine, ziare straine on line au cuvantul pe teme de interes, specialistii, la noi ministrii si subordonatii lor politici. In reforma pensiilor, la noi, au vorbit doar ministrul muncii Budai, dnii Ciuca si Ciolacu, sefii de sindicate ! A fost invitat dnul Vasile Ghetau, sau alti demografi, nici vorba, ca le strica voturile si imaginea!

  12. Asta e fumigenă! E vorba de vârsta de pensionare a celor cu pensii speciale! Vor să le taie pensiile și să crească vârsta lor de pensionare, dar nici măcar până la 65 ca la muritorii de rând și la tv numai asta arată: revolta pensionarilor! Revoltă ar trebui dă fie dacă nu le taie!

    În rest trebuie să ne aliniem la UE, inclusiv cu speranța de viată.

  13. In sfârșit un articol care face un pic de lumina in aceasta chestiune.
    Sant un pic cam sceptic privitor la acuratețea unor date citate in articol. Ma refer in special la rata redusa de participare in munca a romanilor. Cred ca ea se datorează muncii la negru. La fel si in alte tari precum Italia sau Grecia.
    Referitor la relația dintre vârsta de pensionare si speranța de viata.
    Când Bismark a introdus sistemul de pensii, vrâsta de pensionare a fost inițial stabilită la 70 de ani. Se spune ca Bismark ar fi întrebat care este speranța de viata a unui muncitor neamț si i s-a spus ca era cam 72 de ani. Așa ca s-a stabilit pensionarea la 70 de ani!.

  14. Articolul e foarte interesant dar titlul e un pic inselator. Nu mi se pare corect sa se omita intr-o asemenea analiza varsta reala de pensionare. In Romania varsta reala de pensionare este de 57 de ani. In Franta unde pana de curand varsta de pensionare legala era de 62 de ani, varsa reala de pensionare (daca nu am facut eu vreo greseala) este de 64.5 ani. Asadar, in Romania varsta reala de pensionare este cu 8 ani mai mica decat varsta legala iar in Franta este cu doi ani si jumatate mai mare! Este corect sa facem o analiza pornind doar de la varsta legala? Mai mult, in Romania pensionarii de sub 60 de ani sunt de multe ori persoane care beneficiaza de pensie speciala gratie serviciilor pe care le-au adus comunitatii si statului roman. Astfel, sunt oameni din Politie si din Justitie carora societatea recunoscatoare le plateste pensie de la varsta de 39 de ani, 42 de ani, 45 de ani… Este normal ca ceilalti oameni sa munceasca mai mult, chiar si pana la 70 de ani, altfel societatea nu va avea resursele necesare pentru a plati pensiile acestor oameni deosebiti a caror contributie in doar 15 ani de munca este mai mare decat a unui profesor dupa 45 de ani de munca.

  15. Privind figura 1, cred ca ceva e putred în statisticile invocate. Conform figurii 1, vârsta legala de pensionare în Franta ar fi de 66,5 ani. Dar francezii s-au rasculat pentru ca Macron vrea sa creasca vârsta de la 62 la 64. Ceva nu se leaga…

  16. In Franta virsta posibila spre pensionare devine , in timp , 64 de ani si pentru femei si pentru barbati .Stagiul de cotizare este insa de 43 de ani spre a putea accesa in totalitate valoarea pensiei astfel obtinute .Din acest motiv multi cetateni trebuie sa munceasca pina pe la 66-67 de ani pentru a lua o pensie in integralitatea ei .De exemplu :unui tinar care face un Doctorat nu ii este suficient parcursul temporal dintre momentul obtinerii titlului de Doctor in .. pina la 64 de ani virsta de pensionare el nereusind sa cumuleze cei 43 de ani necesari obtinerii sumei intrgrale si de aici necazul .

  17. Ca metoda de analiza, pare interesanta comparația cu alte țări, și beneficiază de un avantaj, datele sunt relativ accesibile.
    De săptămâna trecuta încerc sa scriu un articol pe aceeași tema si mă izbesc pe plan intern de o problema:
    ”Eroare Interna la Server
    O eroare a apărut la accesarea resursei specificate.
    https://www.cnpp.ro/documents/10180/6968331/Statistic%C4%83%20anual%C4%83%202022?version=1.1&t=1674819635086”
    Se pare ca portalul de date statistice al CNPP este defect.

    Eu cred ca datele statistice pe care le am pana acum indica necesitatea creșterii duratei de cotizare si a vârstei de pensionare. Ceea ce nu pot sa îmi dau seama este când ar fi momentul când devine oportună, pentru ca nu reușesc sa scot datele de la CNPP.

    Oricum, speranța de viață este in creștere, numărul de pensionari este în creștere, valoarea pensiei este in creștere, pe partea de cheltuieli a sistemului de pensii din pilonul I. Pe partea de venituri numărul de salariați și venitul mediu pe salariat ar fi factori de influență, și datele sunt, să zic așa ambigue, de unde le privesc eu. Probabil pentru guvernanți care au acces la date lucrurile sunt mult mai clare. Adăugăm și inflația în mix și totul este cețos.

    Totuși, nu putem compara grosier țările între ele ca să justificăm situația concretă din România. Probabil pentru un articol in jurnale de afară, sau pentru birocrații rupți de realitate de la Bruxelles, numai așa putem proceda, pentru că ei numai asta înțeleg, dar în România lucrurile sunt întotdeauna mai speciale.

    La rădăcina întregului calcul trebuie să stea un adevăr care de la anumite pupitre de decizie este evident, cât se încasează din contribuții și cât se plătește la fondul de pensii. Pilonul I funcționează simplu, este modelul în care cei care muncesc finanțează pensiile celor pensionați.

    Pilonul II și III au o altă problemă care nu este în discuție, și asta este competența ASF. Mai exact falimentul liderilor de piață de pe piața asigurărilor care nu este încurajator pentru imaginea de competență a ASF. Ori pilonul II și III fără un ASF competent se pot transforma rapid în deturnări de fonduri de dimensiuni gigantice. La nivel internațional istoria este plină de fonduri de pensii private devalizate, în țări pe care le considerăm mai corecte ca România. Prin urmare, sistemele de pensii semi-private și private, par să fie cel puțin problematice pe termen lung. Eu unul am foarte slabe speranțe să încasez ceva din banii transferați la pilonul II, dar sunt foarte convins că administratorii acestor fonduri au mașini tot mai frumoase, vile, yachturi, și dau lecții de succes altora.
    Și ne întoarcem la Pilonul I… singurul pe care realmente putem spera cu o doză de realism să ne asigure la bătrânețe o sursă de venit măcar la nivel de subzistență.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro