vineri, februarie 14, 2025

Armand Goșu: În ce măsură planurile administrației Trump sunt în avantajul României, al Europei Centrale și de Est?


Contributors.ro: Toate capitalele europene stau cu ochii pe Trump, încercând să ghicească planurile sale. România este – datorită poziției sale geografice – foarte atentă la politica noii administrații americane față de invazia rusă din Ucraina, la politica lui Trump față de Vladimir Putin. Propun să tragem linie acum și să descriem situația în care se află Rusia și Ucraina. Fără îndoială Putin e într-o poziție mult mai bună și pare foarte sigur pe el. După aproape trei ani de la începutul invaziei, putem spune că Rusia este destul de solidă, în ciuda sancțiunilor și se grăbește să încheie victorioasă acest război?

Armand Goșu: 2024 a fost un an bun pentru Putin. Pe toate fronturile, aș spune, a fost un an bun. Pe frontul din Ucraina armata rusă s-a aflat în ofensivă, a ocupat teritorii, undeva peste 4000 km2, alte surse vorbesc de 3500 km2. A impus ritmul pe front, a avansat lent, cu pierderi uriașe, dar s-a aflat tot anul într-o ofensivă a cărei intensitate a crescut în toamnă. A continuat să bombardeze – adevărat, cu succes tot mai puțin – infrastructura energetică a Ucrainei. Pe frontul de acasă, opoziția politică și civică au fost lichidate, s-a schimbat natura regimului care dintr-unul autoritar a devenit o dictatură. Opoziția din străinătate a dezamăgit pe toată lumea, certându-se neîncetat și compromițându-se prin acțiuni iresponsabile, care ne-au condus pe toți la concluzia că nu poate fi o alternativă la actuala putere din Rusia. Pe frontul din fostul spațiu sovietic, sunt semnale mixte. Rusia și-a consolidat poziția în Caucaz, prin câștigarea alegerilor parlamentare în Georgia de către partidului oligarhului Bidzina Ivanișvili. În Moldova încă speră să dea lovitura la alegerile parlamentare din această toamnă, după ce în 2024, a trecut la mustață referendumul pentru UE, dar alegerile prezidențiale au fost câștigate de Maia Sandu.

Ce se întâmplă acum în Transnistria este cel mai greu test pentru puterea de la Chișinău și, din păcate, vedem că nu reușește să facă față provocării și n-are nici un plan pentru rezolvarea dosarului transnistrean deși era obligată de contextul politic măcar să schițeze un plan. Schemele economice care asiguraseră funcționarea republicii separatiste având la baza gazul rusesc care producea energie electrică ce era vândută ieftin în dreapta Prutului sunt demantelate în aceste zile, deși era în interesul Kremlinului să le continue susținerea lor. Asta confirmă teza că ar putea urma schimbări de paradigmă în fostul spațiu sovietic. Asta și în condițiile în care resursele centrului sunt tot mai limitate și concentrate pe finanțarea invaziei din Ucraina.

De altfel, în ultimele luni s-a produs o recalibrare a politicii Moscovei față de enclavele separatiste pe care le-a susținut în ultimii 35 de ani. În Abhazia au avut loc proteste masive în condițiile în care elita locală de business a încercat să-și apere pozițiile în fața modificărilor legislative menite să deschidă ușa investitorilor ruși.

Pe frontul din Europa de Vest, Rusia a reușit prin război hibrid să destabilizeze guverne, să provoace diverse crize politice, să tensioneze relațiile în societate. Nu mai trebuie spus că și materialul clientului a fost generos. În Parlamentul European există o falangă pro-rusă vocală, alegerile parlamentare din Franța au adâncit și mai tare criza în care se află unul dintre cele două motoare ale UE. Nici celălalt motor nu se simte prea bine, criza politică din Germania a dus la anticipate iar acum așteptăm cu emoție seara de 23 februarie când o să aflăm rezultatele din Germania unde un partid pro-rus s-a instalat confortabil pe locul doi în sondaje. În Europa Centrală pare că se formează un grup de state, Ungaria și Slovacia, se alătură acum și Austria iar în zare se vede România, care propun o altă viziune asupra relației cu Putin.

Pe frontul din Orient Rusia a suferit cea mai importantă înfrângere în 2024. Prăbușirea în 10 zile a regimului lui Bashar al-Assad în Siria, fără ca Rusia și Iran să-i poată veni în ajutor e finalul lipsit de glorie al unei aventuri militare începută la finalul verii 2015. Soarta bazelor rusești din Latakia rămâne incertă, pierderea lor ar avea însă consecințe serioase pentru operațiunile mercenarilor ruși din Africa.

Establishment-ul de la Moscova crede că a repurtat cea mai mare victorie în 2024 nu pe frontul din Ucraina ci în alegerile americane. Speranțele pe care Putin și întreaga elită rusească și le pune în noua administrație Trump sunt uriașe, dar și dezamăgirea ar putea fi pe măsură.

Contributors.ro:  De ce ar crede Putin că victoria lui Trump în America ar fi o victorie a Rusiei?

Armand Goșu: Obiectivul războiului hibrid pe care-l poartă Rusia este să slăbească sprijinul Occidentului pentru Ucraina. Administrația Biden a fost cea care a organizat, după 24 februarie 2022, coaliția care a susținut eforturile eroice ale Ucrainei de a se apăra în fața invadatorilor ruși. Totodată, America este cea care a livrat armatei ucrainene cel mai consistent pachet de armament, muniție, ca să nu mai amintesc de colaborarea pe intelligence. Fără ajutorul american, soarta Ucrainei ar fi fost alta. Trump și republicanii au criticat administrația Biden pentru susținerea Ucrainei, l-au ridiculizat de câte ori au avut ocazia pe președintele Zelenski, au vorbit cu înțelegere și chiar cu simpatie despre Putin. În campanie, Trump a pus întreaga responsabilitate a războiului pe umerii lui Biden și a promis că în 24 de ore după alegeri va face pace. Între timp a devenit ceva mai realist și oamenii din anturajul său vorbesc despre 100 de zile sau chiar mai mult, din momentul învestiturii, adică după 20 ianuarie. Deci, până la finalul primăverii războiul se va fi încheiat și pacea va domni pe câmpiile Ucrainei. După astfel de declarații, Kremlinul se simte îndreptățit să spere la o schimbare a politicii americane față de Ucraina. Cu alte cuvinte, Putin speră ca ajutorul american pentru Ucraina să scadă considerabil, iar Washington-ul să pună presiune pe Kiev pentru ca acesta să accepte condițiile Moscovei.

Și după alegerea lui Trump în 2016 Moscova avusese mari speranțe, la Kremlin s-a ținut un banchet special, la care Jirinovski a făcut spectacol, însă Trump n-a îndreptățit așteptările. De astă dată, Moscova a fost mai reținută în declarații însă n-a ascuns faptul că prezența lui Trump la Casa Albă este o condiție pentru realizarea obiectivului strategic al Rusiei, o nouă împărțire a lumii, un fel de Ialta 2.0.

După ce presa americană a relatat despre o discuție între între Trump și Putin, presa rusă a început un atac la Melania Trump

Contributors.ro:  Iar acum echipa lui Trump anunță că se pregătește o întâlnire între cei doi, iar  Elveția s-a oferit s-o găzduiască. Cât de posibil este ca această întâlnire să se producă în primele săptămâni sau luni de mandat?

Armand Goșu: Trump este cu totul imprevizibil. Deci, orice se poate întâmpla. Nu cred că a existat în istoria recentă, să spunem în ultima sută de ani, un lider al unei mari puteri care să fie atât de imprevizibil cum este Trump. Nu e doar un dezavantaj în asta. Eu cred că în situații de blocaj poate fi un mare avantaj un comportament disruptive, pentru că răstoarnă șabloanele.

În același timp, Trump are o istorie cu Moscova. A vizitat-o cu ocazia Miss Univers, prin 1995 se vorbea de faptul că în locul istoricului mare magazin GUM de lângă Piața Roșie, va fi construit un Trump Tower. Au fost niște acuzații, niciodată probate despre faptul că Trump ar putea fi șantajat cu unele materiale. Dacă vă amintiți despre alegațiile unui fost ofițer de contra-informații britanic. Sigur, acum nimeni nu mai vorbește despre asta, dar peste câteva luni, când noua administrație va începe să dezamăgească, lumea o să și le aducă aminte.

Este și un episod recent, care m-a intrigat. Presa americană citând oameni din anturajul lui Trump a relatat despre o discuție între acesta și Putin după alegerile din 5 noiembrie. La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov a negat că ar fi avut loc o astfel de discuție. Însă, imediat după aceea, presa rusă a început un atac la Melania Trump. Televiziunile din Rusia au difuzat imagini cu ea … să spunem, mai puțin îmbrăcată.  Asta e tipul de operațiune clasică a serviciilor secrete. Asta mă face să cred că discuția între Trump și Putin a avut într-adevăr loc, dar nu s-a desfășurat așa cum se aștepta Kremlinul, fapt pentru care Moscova a negat că ar fi avut loc. În schimb, i-a transmis lui Trump un mesaj, hello – we have some interesting photos.

Contributors.ro:  Poate că este mai bine ca întâlnirea Putin-Trump să aibă loc acum, pentru a pune capăt războiului.

Armand Goșu: Contează în ce condiții pui capăt războiului. Dacă prețul pentru pace este abandonarea Ucrainei, transformarea Europei Centrale într-o zonă gri, sau oferirea unui răgaz Rusiei pentru a a-și reface potențialul militar și a relua războiul cu și mai multă vigoare, o astfel de pace nu este în avantajul României. Tot ce se întâmplă la granița de est a României analizez doar din perspectiva intereselor țării mele. O pace în condițiile lui Putin înseamnă adoptarea aranjamentului de securitate propus de Rusia prin cele două documente, drafturi de tratate cu NATO și cu SUA, publicate în decembrie 2021. Asta înseamnă retragerea infrastructurii NATO pe aliniamentul din 1997. Deci, România pe termen scurt va intra într-o zonă gri, iar pe termen lung are toate șansele să reintre în sfera de influență a Rusiei. Așa că atenție ce pace vă doriți!

Vorbiți de avantajele unui întâlniri directe. Dați-mi voie să am rezerve. Cel puțin până aflu despre ceea ce au discutat Putin și Trump, timp de 40-45 de minute, singuri, fără traducători, fără să fie altcineva de față. Încă ceva, Trump avea planuri de afaceri la Moscova. Credeți că putea să facă acolo afaceri dacă nu avea conexiuni în lumea oligarhilor, dacă nu s-ar fi știut cu primarul Iuri Lujkov?!

Contributors.ro:  N-am mai auzit de această întâlnire fără translatori, fără altcineva de față. Iar totuși Trump n-a făcut afaceri la Moscova, deci suspiciunile acestea vor dispărea probabil.

Armand Goșu: Nimic nu dispare. O să vedeți. Toate întrebările și suspiciunile acestea o să revină. Peste jumătate de an, poate peste un an.

Atunci, el n-a făcut afaceri din cauza tulburărilor politice din Rusia, comuniștii păreau că revin la putere și amenințau cu naționalizarea. Iar Trump și-a pierdut repede interesul pentru Moscova.

Trump e imprevizibil, poate să ne ofere și surprize bune

Contributors.ro: Peste câteva zile, administrația Trump va începe să lucreze la planul de pace între Rusia și Ucraina. Care sunt pozițiile principalilor actori implicați? Ce-ar vrea să obțină Putin? Dar Zelenski?

Armand Goșu: Faptul că Trump a promis că va încheia în 24 de ore războiul nu înseamnă că se va întâmpla asta. Nu înseamnă nici măcar că echipa lui crede asta. O să încep cu ce vrea Trump de la aceste negocieri, de ce sunt importante pentru el. Și care-i planul Americii.

Aici e simplu, Statele Unite nu au un plan. Trimisul special pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg a publicat mai multe articole, care se cam contrazic între ele. Dar sunt destul de favorabile Ucrainei. Vorbește acolo despre garanții de securitate pentru Ucraina, fără a deveni membră NATO, despre ajutor în reconstrucția post-război și reducerea sancțiunilor pentru Rusia. Atât Mike Waltz, consilierul pe securitate, cât și viitorul șef al diplomației americane, Marco Rubio, pot fi puși în categoria celor care sunt, mai degrabă favorabili Ucrainei.

Există riscul ca Putin să-l domine pe Trump și să obțină ce dorește de la americani? Da, sigur că există. Dar este puțin probabil. Trump de astăzi nu mai este cel din 2018, de la Helsinki. E probabil că va încerca să fie partenerul dominant în relația cu Putin. Asta nu înseamnă că va fi reuși.

Contributors.ro:  Trump este un bun negociator. A și publicat „The Art of the Deal”.

Armand Goșu: Poate fi bun în imobiliare, dar nu știu dacă și în relații internaționale și diplomație. Important este să aibă o echipă bună, de experți, care să-și facă treaba. Din primul mandat al lui Trump îmi amintesc doar de negocierea acordului cu talibanii care prevedea încetarea focului, fixarea unui calendar pentru plecare trupelor americane, promisiunea unui viitor acord politic între guvernul de la Kabul și talibani. Acesta e acordul încheiat de americani cu talibanii la 29 februarie 2020 la Doha, în Qatar. În ianuarie 2021, Joe Biden și-a luat în primire biroul la Casa Albă, iar peste câteva luni, în august 2021, americanii s-au retras în debandadă din Afganistan. Prima vinovată de dezastrul din Afganistan e administrația Trump, felul neprofesionist în care a negociat retragerea, aroganța totală pe care a arătat-o față de guvernul de la Kabul, care a fost pus în fața faptului împlinit. A fost o tragedie cumplită. Mii de oameni care lucraseră pentru Pentagon, pentru CIA, pentru Departamentul de Stat și alte instituții și organizații americane au fost abandonați în mâinile talibanilor. Am foști studenți din Afganistan, cu care am păstrat legătura. Unii au reușit să fugă și se află acum în SUA, alții încă se ascund prin satele din munți, ca să nu fie arestați de talibani. Poate cineva să-mi garanteze că acest lucru nu se va repeta în Ucraina?

Contributors.ro:  Deci, nu sunteți optimist?

Armand Goșu: Ascultați! Trump e imprevizibil, poate să ne ofere și surprize bune. Sunt tentat să cred că acest al doilea mandat ar putea fi o șansă mare pentru America, pentru a-și consolida hegemonia. Ce nu-mi e însă clar, este răspunsul la întrebarea în ce măsură planurile administrației Trump care au ca obiectiv creșterea bunăstării poporului american, consolidarea posturii strategice a Americii, sunt și în avantajul meu, al României, al Europei Centrale și de Est. Eu știu foarte clar că o victorie a Rusiei, posibilă și chiar probabilă în contextul în care America taie ajutoarele pentru ucraineni, este o catastrofă, chiar și pe termen mediu și lung. Pentru Ucraina, dar și pentru Moldova, pentru România, pentru întreaga regiune.

Contributors.ro:  Și ca asta să nu se întâmple ce ar trebui să facem?

Armand Goșu: Să nu ne grăbim să acceptăm orice sugestie care vine de la Trump. Să analizăm atent, să fim pregătiți pentru sacrificii. El se va grăbi, vrea să obțină totul, în cel mai scurt timp. Știe că primele luni sunt decisive, acum poate impune anumite concesii. Peste câteva luni va înțelege poate că e în interesul mercantil al Americii să continue să susțină Ucraina. Miliardele care sunt votate de Camera Reprezentanților nu se duc în Ucraina, rămân în SUA, din ele sunt plătiți muncitorii americani, se plătesc taxe care merg la buget. Trump e om de afaceri, nu poate să nu vadă și avantajele continuării sprijinirii Ucrainei pentru economia americană.

Danemarca a ajuns ea să ceară o creștere a contingentul militar american din Groenlanda

Contributors.ro:  Ce i-ar putea oferi Putin ca Trump să renunțe la a mai sprijini Ucraina?

Armand Goșu: Cred că dacă Putin i-ar garanta lui Trump că Rusia abandonează alianța cu China și menține o neutralitate binevoitoare față de America în acest conflict, Trump ar suspenda ajutoarele militare pentru Ucraina.

Dar asta poate fi o capcană. Pentru că Putin poate promite orice, dar nu se va întâmpla nimic. De ce? Pentru că situația este sensibil diferită decât era în iulie 1971, când a avut loc misiunea secrete a lui Kissinger care a stat la baza apropierii sino-americane. Astăzi, o ruptură între Rusia și China este greu de imaginat, relația personală a lui Putin cu Xi Jinping este foarte solidă. După februarie 2022, mașina de război a Rusiei, economia Rusiei, depind într-o măsura considerabilă de China. Cred că pe termen lung, Rusia s-a orientat spre Est. Elita de la Moscova nu mai angajează bone din Anglia, ci din China, iar copiii moscoviți au început să învețe chineză, în loc de engleză.

Contributors.ro: Credeți că pretențiile Statelor Unite asupra Canadei, canalului Panama și Groenlandei vor fi speculate de Putin care va cere compensații în Ucraina?

Armand Goșu: Nu mă pricep la politica americană, nu asta predau la universitate. Însă, nu cred că Trump dorește să anexeze Canada, măcar și pentru faptul că marea majoritate a canadienilor ar vota pentru democrați, nicidecum pentru republicani. Cred că Trump este cu ochii pe nordul Canadei, pe rutele din Arctica, în condițiile încălzirii globale, pe unde vrea China să-și facă loc în comerțul global. La fel e cazul și cu Groenlanda. Paradoxal, Trump se pare că recunoaște fenomenul încălzirii globale, negată de mulți dintre adepții săi. E dialogul lui de la distanță cu China. La fel și în cazul canalului Panama. China a penetrat masiva America Latină, iar acum amenință SUA dinspre sud. Controlul canalului Panama devine vital, în noul context geopolitic, marcat de confruntarea sino-americană.

În privința Groenlandei, Trump pare că obține după doar câteva declarații concesii din partea Danemarcei care a ajuns ea să ceară o creștere a contingentul militar american din Groenlanda care se află pe insulă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

De partea cealaltă, Putin poartă un război împotriva Ucrainei. Nu cred că se pot compara acțiunile celor două puteri. Oricât l-ar detesta unii pe Trump, nu poți pune semn de egalitate între el și Putin. Deci, nu cred că sunt create condițiile pentru un nouă Ialtă sau cum titrează presa internațională Ialta 2.0. Pe care, de altfel, Kremlinul o dorește cu pasiune.

Care sunt acum condițiile unor posibile negocieri între Ucraina și Rusia

Contributors.ro:  Și totuși Putin în ce condiții ar pune capăt războiului?

Armand Goșu: Aici e complicat, pentru că semnalele care vin dinspre Moscova indică faptul că Rusia vrea capitularea Ucrainei, deci nu va negocia acum. Are o poziție bună pe front, se află de peste un an în ofensivă. Sigur, înregistrează pierderi, dar în Rusia omul nu are valoare, așa că nu contează numărul morților și răniților. Din toamna 2022, după eliberarea Herson, suntem într-un război de uzură, de epuizare, în rusă se numește vaina na istașenie. Iar Putin crede că are resurse cu mult mai mari decât Ucraina care e ținută pe aparate de către Occident care în acest fel își urmează planul mârșav de a slăbi Rusia.

Presupun că Trump n-are de unde să producă o ofertă atractivă pentru Putin în următoarele luni. Așa încât, Rusia va continua războiul în speranța că Ucraina se va prăbuși. Dacă nu militar, adică frontul să intre în colaps și să se deschidă accesul spre capitala Kiev, atunci politic, într-un scenariu de prăbușire a regimului Zelenski. La asta, administrația de la Washington ar putea reacționa forțând scăderea prețului barilului de petrol și blocarea accesului flotei fantomă rusești în porturile lumii. Fără banii din petrol, care înseamnă undeva la 65-67% din încasările din export, Putin va deveni mult mai maleabil și va începe negocierile de armistițiu și încetarea focului în Ucraina.

Pentru Putin liniile roșii în negocieri sunt: anexarea regiunilor declarate „unite” cu Rusia prin „referendumul” din septembrie 2022, adică pe lângă Donețk și Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe lângă peninsula Crimeea anexată în 2014. Problema lui Putin este că nici măcar Donețk unde rușii luptă din 2014 nu este integral ocupat de ruși, la actualul ritm de înaintare armata rusă ar mai trebui să lupte cel puțin un an și jumătate ca să ajungă la granițele administrative ale regiunii. Iar în Zaporojie și Herson, rușii nu controlează capitalele acestor regiuni iar ca să le ocupe le-ar mai trebui ani buni de acum încolo.

Contributors.ro:  Alte linii roșii ale lui Putin?

Armand Goșu: Reducerea efectivelor armatei ucrainene, ceea ce rușii numesc demilitarizare. Și statut special pentru limba rusă, drepturi suplimentare pentru minoritatea rusă din Ucraina, rescrierea istoriei conform programei Kremlinului, cu alte cuvinte „denazificarea” Ucrainei. O altă linie roșie ar fi stabilirea unui calendar de suspendare a sancțiunilor.

Contributors.ro:  Iar Ucraina ce așteptări are de la aceste negocieri?

Armand Goșu: Zelenski a renunțat la linia roșie a eliberării teritoriului în granițele din 1992 și acceptă abandonarea, temporară, a unor regiuni pe care Rusia le ocupă. A devenit mai rezervat în privința șansele Ucrainei de a câștiga războiul după realegerea lui Trump. Dacă Putin a pariat totul pe victoria lui Trump după atentatul eșuat de la mijlocul lui iulie, iar din august până în decembrie a crescut intensitatea ofensivei din Donbass, pregătindu-se pentru înghețarea frontului și viitoare negocieri de armistițiu, Zelenski a sperat până în ultima clipă într-un succes al democraților. Nici nu avea prea mult de ales, de vreme ce relația personală cu Trump e dificilă. Să ne amintim că Zelenski a ținut piept presiunilor lui Trump ca procuratura de la Kiev să deschidă dosar penal împotriva fiului lui Biden pentru diferite afaceri din Ucraina, iar șantajul la care a supus Ucraina a declanșat tentativa de suspendare a lui Trump.

Iar, noua linie roșie pentru Zelenski – în condițiile în care devine evident că Trump n-o să îmbrățișeze proiectul aderării Ucrainei la NATO este asigurarea unui pachet consistent de garanții de securitate. Ideea vine de la Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump, a fost îmbrățișată de președintele Macron, care a și promis că Franța va trimite un contingent consistent în zona de securitate din estul Ucrainei. Acum câteva zile, cu ocazia semnării acordului de parteneriat pe 100 de ani dintre Marea Britanie și Ucraina și premierul Keir Starmer a promis participarea soldaților britanici, polonezii ar accepta și ei să-și trimită trupe acolo, iar Germania pare că nu respinge nici ea ideea propriei implicări. Cu cât devine mai evident că Putin nu va accepta această soluție, cu atât mai multe țări își arată dorința de a participa la misiune.

Contributors.ro:  Șanse ca Ucraina să fie primită în NATO în 10 ani sau mai mult?

Armand Goșu: Zelenski nu abandonează proiectul aderării Ucrainei la NATO, care e trecut în Constituție. Doar așteaptă vremuri mai bune pentru el. Doar integrarea euro-atlantică este garanția că Ucraina va supraviețui ca stat independent. Nu poți să ceri poporului ucrainean după ce a vărsat atâta sânge, după nenumărate distrugeri să accepte să cedeze teritorii, 20% din teritoriul țării, să facă concesii Rusiei, fără să primească nimic la schimb. Ideal ar fi fost ca Ucraina să fie primită în NATO, cu teritoriul pe care-l controlează, după modelul RFG, care a aderat la Alianța Nord-Atlantică în 1955, iar negocierile de aderare la UE să avanseze în ritm susținut. Doar cu perspectiva integrării depline a Ucrainei în clubul statelor occidentale vor putea fi convinși măcar o parte din milioanele de refugiați ucraineni să se întoarcă acasă. Aderarea la NATO este singura modalitate de a menține pacea permanentă de-a lungul frontierei cu Rusia. Garanții de securitate și integritate teritorială s-au mai acordat Ucrainei. Amintiți-vă de memorandumul de la Budapesta, din decembrie 1994. Poporul ucrainean nu mai crede în hârtii semnate în frumoase ceremonii care se dovedesc a fi promisiuni goale. O încetare a focului, un armistițiu acum cu Rusia nu face decât să-i dea timp lui Putin să redreseze economia care se apropie de colaps, să-și refacă armată, s-o înarmeze mai bine pentru o nouă invazie care s-ar putea să nu se oprească la granițele de vest ale Ucrainei.

În acest timp, Putin va continua războiul hibrid împotriva Occidentului. FSB, GRU, SVR operează în fiecare dintre țările noastre. Trebuie să învățăm să ne apărăm. Să profesionalizăm mai bine serviciile secrete, poliția, trupele speciale. Dacă vrem să înțelegem ce ni se pregătește trebuie recitit teoreticianul războiul hibrid rusesc, Evgheni Messner, ofițer alb gardist, fugit după al Doilea Război Mondial în Argentina. El are experiența războiul civil în Donbass, în 1919, și teoretizează pornind de la observațiile lui directe. Cartea se numește Vsemirnaia metejvaina, a fost tradusă în românește sub titlul Războiul răzvrătirii mondiale de editura Antet în 2016. Eu o mai folosesc la cursuri. Am scris despre Messner ca teoretician al războiului hibrid de pe la începutul anului 2015, în diverse reviste din România. Nimeni nu m-a luat în serios. Cartea lui Messner este un fel de manual pentru serviciile secrete rusești. Eram la Moscova în 1999, când s-au publicat primele fragmente din carte într-un supliment din Nezavisimaia gazeta.

Cum și-a întărit Putin armata

Contributors.ro:  Cum a reușit Putin să pună la punct în 2024 o armată capabilă să poarte o ofensivă victorioasă? Cu doi ani în urmă părea că Rusia se află în dificultate, că sprijinul occidental pentru Ucraina va copleși Rusia.

Armand Goșu: Dacă ucrainenii ar fi fost ajutați consistent de Vest în toamna 2022 și ar fi continuat ofensiva, poate că evoluția războiului ar fi fost alta. Nu s-a întâmplat asta. Rusia a obținut un răgaz neașteptat, în septembrie a făcut mobilizarea, operațiunile s-au limitat la zona Bahmut unde s-a remarcat Evgheni Prigojin cu mercenarii lui. Odată cu venirea generalului Surovikin la conducerea operațiunilor din Ucraina, Rusia a trecut de la Operațiunea Militară Specială la Război Total. Asta nu înseamnă că războiul din Ucraina a fost vreodată popular și a fost purtat de voluntari patrioți. Episodul Prigojin l-a făcut pe Putin să înțeleagă avantajele și minusurile unei armate private pe timp de război. Și el a decis să transforme toată armata rusă într-una de mercenari. Care e mecanismul? Sunt recrutați voluntari pentru bani, în timp ce propaganda spune că ei se înrolează pentru a-și apăra țara atacă de occidentali.

Rusia este un caz unic, cel puțin eu nu știu altul, în care armata națională este o armată de mercenari. Aceasta a înlocuit armata profesionistă distrusă în primul an de război. Pierderile au fost uriașe, din cadrele militare, ofițeri – subofițeri, au supraviețuit doar 10%.

În toamna 2023, după răscoala mercenarilor lui Prigojin și în prima parte a anului trecut, s-a creat un sistem eficient de completare a armatei ruse cu militari. Oamenii semnează contracte la centrele de recrutare și primesc imediat 400.000 de ruble de la stat, circa 4.000 dolari, la care se adaugă din bugetele regionale sume și mai mari. Regiunile plătesc diferit, între veritabilă licitație pentru bărbați de trimis pe front. În orașele capitală sunt sumele cele mai mari, la Petersburg circa 18.000 dolari, iar la Moscova și mai mult, 20.000 de euro. Cea mai mare sumă s-a plătit în regiunea Belgorod, 30.000 de euro. Pentru nivelul salariilor din Rusia sumele sunt uriașe. De multe ori cei care plecau la război căutau orașul, regiunea unde se plătește cel mai bine. De pildă, mergeau la Moscova, acolo se duceau la centrul de recrutare, încheiau contractul, iar în cont, pe cardul pe care-l ținea soția acasă, intrau 4.000 dolari, prima de la stat, la care se adăugau alți 20.000 dolari, de la autoritățile locale din Moscova. Prima și cea mai numeroasă categorie este a acelora care merg la război pentru acești bani. Bărbați fără serviciu, de circa 50 de ani, cu o sănătate șubredă, care n-au alt proiect în viață și care sunt adesea trimiși de soții, de familii, să se înroleze, ca să aducă bani. La nivelul Rusiei are acum loc un proces de redistribuire a bogăției ale cărui consecințe sunt greu de prevăzut. În orașe importante din Rusia, vă dau exemplul Novosibirsk, s-au format cartiere întregi, în care apartamentele sunt cumpărate cu banii de pe contractele militare, din despăgubiri pentru rănile grele, din banii de înmormântare, din pensiile pentru soțiile și copiii celor morți pe front.

O altă categorie sunt cei care au credite pe care nu au cum să le mai plătească. Sunt circa 50 de milioane de credite luate de la bănci (cifra este a Băncii Centrale pentru octombrie 2024). Mare parte din populație trăiește o viață cenușie, plină de datorii. Războiul este o mare șansă pentru ei, de a scăpa de datorii. Preferă să-și joace viața la ruletă, în speranța că vor supraviețui cumva, și vor scăpa de datorii. E cazul celor sub 35 de ani. Ei recunosc că merge pe front ca să le dea șansa unei vieți mai bune copiilor și soțiilor lor, chiar și cu prețul vieții. Deci, sărăcia, salariile mici, creditele pe care nu le mai pot plăti sunt cauzele care-i îndeamnă pe mulți să meargă la centrele de recrutare.

Mai este și un alt grup format din soldații în termen care, supuși presiunii comandanților, semnează contracte cu armata. Ei sunt cam cei mai tineri. Între timp vârsta medie a celor trimiși la război este de 38 de ani.

Contributors.ro:  Condamnații la închisoare și ei pot să meargă în armată, cum s-a întâmplat cu mercenarii lui Prigojin.

Armand Goșu: Da, exact. Coloniile penitenciare din Rusia s-au golit, câteva s-au închis pentru că nu mai au clienți. Anul trecut, citisem undeva că jumătate din cei care se prezentau la centrul de recrutare din Moscova erau condamnați la diverse pedepse cu închisoarea. Acum nici măcar nu se mai ajunge la condamnare. Ești arestat de poliție pentru o infracțiune, un viol de pildă, sunt multe cazuri din astea, și ceri imediat să mergi pe front. În momentul în care semnai contractul cu armata se închideau automat dosarele penale, nici măcar nu ajungi în penitenciar, pleci pe front din arestul poliției.

Contributors.ro:  Cele mai multe cazuri ce infracțiuni acoperă?

Armand Goșu: Ziceam de violuri. Dar cele mai multe sunt pe articolul 228 posesie și consum de narcotice. Mai apoi, consumatorii de droguri ajunși pe front sunt exploatați de ofițerii care controlează rețele de distribuție a drogurilor printre acești militari dependenți. Oamenii fac afaceri, se îmbogățesc, războiul e acoperirea perfectă.

Cele mai multe abuzuri se produc împotriva acestora. Mulți acuză provocări, pur și simplu poliția le pune droguri în camere de cămin studenților sau la razii prin baruri în buzunare. Sunt urcați în dube, duși în arest. Acolo o uriașă mașină birocratică de strivit destine se pune în mișcare. La început sunt sfătuiți să semneze contractul cu armata. Li se explică de ce ar fi bine s-o facă, sunt asigurați că nu vor fi trimiși pe front. Dacă refuză categoric sunt trimiși în camere cu tipi duri, lume criminală, care-i amenință că-i vor viola și uneori chiar îi violează. Sunt regiuni, cum este de pildă Orlov, în care ofițerii de poliție care-i conving pe „voluntari” să semneze încasează premii de 10.000 ruble pentru fiecare nou kontraktnik. Salariul mediu pentru un ofițer de poliție din Rusia este de 50.000 ruble pe lună. La o socoteală simplă, dacă un ofițer participă la două razii de weekend, poate să-și dubleze salariul.

Mai sunt și emigrații. În momentul în care primesc cetățenia rusă și vor să-și facă documentele, sunt trimiși la centrul militar, de unde nici măcar nu mai ies decât cu duba care-i duce la unitatea militară. Mergi pentru o semnătură și ajungi carne de tun. Dacă amâni, atunci riști să pierzi cetățenia tocmai dobândită și ești deportat din Rusia împreună cu familia. Cifrele pe anul 2024 indică dublarea numărului de deportări, de la 44.000 în 2023, la peste 80.000 până în noiembrie. Doar din regiunea Moscova au fost deportați peste 23.000. Și retorica xenofobă, anti-imigrație a autorităților, mai ales după atentatul terorist de la Moscova, din martie, a contribuit masiv la creșterea valului de deportări mai ales printre cei care provin din fostele republici sovietice din Asia Centrală.

Sunt și alte subcategorii care ar merita o discuție mai largă, dar cred că este important să rețineți faptul că armata rusă este una de mercenari, cei care semnează contractele o fac pentru bani. Nu sunt proteste la înmormântări. E un comerț, tu-ți vinzi viața ta statului pentru bani, deci îți asumi niște riscuri. Putin e mulțumim, sunt păstrate aparențele, e războiul altora, undeva departe, mulți consideră că nu-i privește, nu-i afectează direct.

Situația Ucrainei. Ce personalități se bucură de cea mai mare popularitate?

Contributors.ro: Ucraina este acum într-o mare dificultate, așa pare. Rusia avansează pe front, armata ucraineană are o problemă cronică cu lipsa soldaților. Cât va mai rezista Ucraina în condițiile actuale?

Armand Goșu:  Situația pentru Ucraina este departe de a fi dezastroasă. E dificilă, 2024 a fost cel mai greu an pentru ucraineni, rușii au obținut câteva victorii importante, Avdiivka, Vuhledar, Kurahove dar nimic esențial. Nu văd create condițiile unui succes strategic al armatei ruse. În decembrie, după peste 10 ani de război, Rusia ocupa 18,5% din suprafața totală a Ucrainei, ce includ Crimeea și Donbass. Avdiivka a picat în martie după 10 ani de asediu. Ofensiva din mai, din regiunea Harkov, a consemnat un succes modest al Rusiei, au fost ocupate câteva sate pe o adâncime de 7 km, undeva la 300 km2. În vară, armata rusă a început ofensiva în direcția Pokrovsk, care întârzie să pice, deși din august propaganda rusă ne tot asigură că ocuparea orașului este o chestiune de câteva zile. Poate până la parada de 9 mai, armata rusă o să ocupe Pokrovsk. De atunci a crescut în intensitate ofensiva rusească, dar principala victorie a toamnei a rămas ocuparea Vuhledar, în sudul Donețk-ului. Toate sunt victorii tactice, plătite foarte scump de ruși, dar care nu pun dificultate Ucraina.

Contributors.ro:  Să amintim aici și ofensiva ucraineană din regiunea Kursk, teritoriu pe care în ciuda aducerii de trupe nord-coreene, Rusia nu reușește să-l elibereze.

Armand Goșu: Ofensivă care a început la 6 august și fost spectaculoasă. În doar câteva zile, ucrainenii au ocupat peste 900 km2, cu peste 100 de localități, majoritatea sate și cătune. În ciuda contra-ofensivei masive rusești începută la 7 septembrie, Ucraina mai controlează circa 400 de km2, în regiunea Kursk.

Ce este important de reținut este nivelul nemaiîntâlnit de pierderi umane înregistrat de armata rusă, mai cu seamă în ultimele luni. Și când spun asta nu mă bazez pe declarațiile oficialilor ucraineni ci pe cifrele publicate de secția rusă a BBC și Mediazona care au numărat crucile din cimitire, acțiunile notariale de succesiune, răniții din spitale și pe cei care au nevoie de proteze ca și numărul celor dispăruți. Neobișnuit de mulți ofițeri au fost uciși, sunt documentate 5000 de nume cu dată și loc de naștere. Au fost uciși mai mulți generali. Ultimul caz, și cel mai spectaculos, atentatul împotriva generalului Igor Kirillov, ucis dimineața în fața locuinței, în centrul Moscovei, la 24 decembrie.

Dar cel mai important este faptul că industria de apărare ucraineană produce un număr suficient de mare de drone care au ajuns să atace obiective militare importante, aeroporturi, depozite de muniții, depozite de combustibili, departe de linia frontului.

Contributors.ro:  Dar populația Ucrainei mai rezistă? Toate bombardamentele rusești asupra școlilor, spitalelor, blocurilor de locuințe n-au demoralizat populația?

Armand Goșu: Nu, iar asta spune cât de puțin și superficial îi cunosc rușii pe ucraineni. Pe un sondaj din noiembrie, majoritatea populației cred în victorie; 36 % foarte încrezători și 31 % încrezători. E vorba de un sondaj al Institutului de Sociologie al Academiei de la Kiev. Odată cu discuțiile privind renunțarea la teritorii, a crescut și numărul celor care declară că ar fi de acord ca Ucraina să renunțe la teritorii în schimbul păcii și păstrării independenței, 38%, față de 10% în mai 2022. Cea mai acceptabilă pentru populație soluție, așadar, este pierderea controlului – atenție, pierdere temporară! – asupra teritoriilor ocupate de Rusia, pentru a deveni membre NATO și UE.

Contributors.ro: Care mai este cota de popularitate a președintelui Zelenski după aproape trei ani de război?

Armand Goșu: Pe sondajul Academiei despre care vorbeam aici, nu am rubrica intenție de vot, ci doar popularitate și încredere. Pe primul loc se află generalul Valeri Zalujnîi, în prezent ambasador la Londra, fostul comandant al Armatei ucrainene, cu 72%, urmat de alt general, Kirilo Budanov, șeful serviciului secret al Armatei, cu 55%. Abia pe locul trei este președintele Zelenski cu 44%. Deci, în primii cinci, pe acest sondaj, sunt trei generali, Zalujnîi, Budanov și Alexandr Sîrski. Încă ceva: nu există o presiune în societate pentru organizarea de alegeri prezidențiale sau parlamentare înainte de încheierea războiului. Doar 28% din cei intervievați cer alegeri acum și e puțin probabil ca numărul să crească prea tare în 2025. Marea problemă a societății ucrainene, care se dezbate în presa de acolo, este starea psihologică a populației din cauza stresului generat de război și întoarcerea refugiaților ucraineni din afara granițelor. Unii sociologi se tem că dacă războiul va dura cinci ani, și nu exclud acest scenariu, între 35 și 50% din numărul celor plecați să nu se mai întoarcă în Ucraina.

În spatele acestor cifre sunt oameni, sunt destine. Am mers de mai multe ori în Ucraina de la începutul războiului. Îmi amintesc că înainte de Kiev am oprit în fața unui cimitir într-un sat, era în pragul Paștelui. Am văzut plângând în fața crucilor și a mormintelor proaspete femei, copii, bătrâni. Acei oameni au murit apărându-și țara de invadatori. Atunci am realizat că este important să scriu despre ei, despre ce am văzut, despre tragediile cumplite, despre drama țării vecine.  Nu am putut să stau departe, mi-a păsat de ce se întâmplă, am încercat să ajut în felul meu. Am văzut că în România există și o masivă propagandă anti-ucraineană care spune o poveste de succes livrată de Kremlin.

Deci, simți o presiune, trebuie să spui, să explici ce se întâmplă acolo. Nu pentru că-ți cer șefii, autoritățile. O faci pentru tine, pentru că ai fost acolo, ai văzut cu ochii tăi.

Diferența dintre mine și majoritatea celor care vorbesc în spațiul public despre războiul din Ucraina este că eu am fost acolo, am cunoscut direct, nu știu din povești. Am vorbit cu bătrânii din sate. Am stat la masă în Kiev, în restaurante și am ascultat poveștile unor oameni fără picioare, fără mâini, care așteptau protezele, care fuseseră părăsiți de soții, abandonați de familii și prieteni pentru că erau infirmi, oameni care încercau să-și reinventeze viața. E normal ca pentru mine, tragedia Ucrainei să însemne mai mult decât pentru alții, pentru că eu am fost acolo.

Am mai fost la Gara de Nord, în primele luni ale invaziei, translator pentru voluntari. Meseria mea era să traduc, fără emoții, esențialul ca acei oameni disperați să poate fi ajutați. Tura era de 5 ore, era tare frig în gară, iar dimineața veneau mai multe trenuri cu refugiați ucraineni. După 5 ore de tradus mi se întâmpla adesea să plec pe jos spre casă, prin zăpadă. Ca să mă eliberez de poveștile teribile ale acelor oameni, îmi trăgeam gluga pe cap și plângeam. Sunt experiențe puternice, care îți marchează viața.

Interviu realizat de Lucian Popescu

Distribuie acest articol

47 COMENTARII

  1. Sigur ca e indreptatit sa se analizeze ce se va intimpla in Europa, si mai ales in Romania, odata cu intrarea in piine a lui Trump.
    Eu, ca trumpist convins, as vrea sa subliniez ca atit in Europa cit si in Romania Trump nu a fost prea simpatizat ca sa nu spun ca a fost chiar injurat, destul de urit. Si Trump stie asta, si e si el om, nu cred ca va trece asa usor peste injuraturi. Cred, deci, ca Trump se va amuza sa vada ca Europa e in rahat si nu va face prea mult sa o ajute, din contra. Nu cred ca Ucraina e pt Trump o chestie importanta, undeva departe se omoara unii care cumva sunt frati.
    Nu stiu in ce masura actualii politicieni vor indrepta relatiile toxice EU-Trump, vad ca anumiti politicieni nemti au inceput sa se gudure pe linga el, desi preferinta lui, exprimata prin Musk e AfD.

    • Neamtule, este jenant modul in care iti spui punctul de vedere ! Eu inca sper ca Trump sa dovedeasca ca nu e un dement bolnav care sa sacrifice sentimentele si idealurile de libertate a sute de milioane de oameni de pe aceasta planeta in favoarea orgoliilor sale!

      Si sa tii minte ce spun! Sub presiune, Europa occidentala va dovedi ca e de temut, din toate punctele de vedere!

      Si sa nu uiti neamtule, cat de greu le-a fost americanilor sa tina piept nemtilor si japonezilor in world war II, sa nu uiti cum divizii americane intregi au fost macelarite de armata imperiala japoneza sau de wehrmacht. Sa nu uiti povestile soldatilor americani care dardaiau de frica cand au ajuns in Normandia pe plaja Omaha sau la Iwo Jima! Sa nu uiti ca leaganul civilizatiei e aici, la noi, si ca vremurile neprielnice s-ar putea sa trezeasca sentimentele de lupta in apararea valorilor a zecilor de milioane de iubitori de libertate si decenta din tarile ce reprezinta marea civilizatie europeana!

      Nu tot ce zboara se mananca, drag Neamtule!

      • @LS,
        1. Pe plaja Omaha americanii au sacrificat citeva mii de americani pt a salva Europa, care cu tot leaganul de „civilliatie”, cum spunea cineva cite tancuri are aceasta civilizatie?” era gata, gata, sa se scufunde.
        2. In discursul de inaugurare Trump nu a zis absolut nimic de Ucraina.
        3. Cind faci o analiza incerci sa fi neutru, sa-ti frinezi dorintele, sa fi obiectiv. Eu mi-as dori o lume pina de panselute, am si in gradina, dar iarna se usuca.

        • Inteleg foarte bine ce vrei sa spui…dar…unii filozofi spun ca orice cuvant, orice fraza spuse public adauga ceva la comportamentul general al omenirii….ceva ce poate fi un bine sau ceva ce poate fi un rau, un mare rau ! Asa ca…..!!!!

        • Neamtule ! Cine ți-a spus ca iarna panseluțele se usucă era sau prost sau te-a mințit. Cere-i banii înapoi ! Pentru bună informare -și free of charge – panselele se plantează toamna, petrec iarna sub frig și zăpadă, iar primăvară sunt … înfloritoare. Deci, schimba programul de plantare în grădină proprie, garantantandu-va excelente rezultate !

          • @Th.I, tare mult se va bucura nefasta ca ia se ocupa de panselute, dar experientele trecute spun altceva. Eu ma ocup sa fiu great again, asa ca sm pus loboda, aceasta intr-adevar trebuie sa treaca prin iarna sa facem loboda great again

            • Usturoiul la fel. Un fel de trecere printr-un somn, o hibernare. Asa cum trebuie lumea sa se trezeasca la viata primavara, aia lui Trump.
              Din pacate asta e anual pentru plante, sper sa nu fie la fel pentru oameni.

    • In cazul asta, de ce nu te marginesti tu sa scrii pe X-ul lui Trump si picuri venin pe un site din Ro? Pupin…. autohtoni sunt deja o mutime (de la Simion, Neamtu si Ponta, pana la cuierele ambulante de pancarte de pe bulevardele Ro…), nu vad in ce consta valoarea adaugata de tine…poate doar daca tu ai botox.

    • Deci, prin Musk, AfD! Și Putin, prin Latrov, tot AfD. Înțeleg, domnu‘ Neamțu, ca și dumneavoastră la fel. Spiritele mari se adună. Cel mai câștigat este deci AfD, care se gudură la doi stăpâni.
      „Undeva departe se omoară unii care cumva sunt frați“ este elocvent pentru cineva care pune agresorul și victima pe același plan. Nu prea contează cine-i Cain și cine-i Abel, nu așa?! Știți, domnu’ Neamțu, că Trump bifează astfel o altă premieră? După al doilea război mondial America a intervenit într-un fel sau altul în multe conflicte armate, dar întotdeauna a fost împotriva dictaturii: America Latină, Coreea, Vietnam. A ajutat mujahedinii din Afganistan împotriva URSS. Chiar și în Irak l-a dat jos pe Saddam Hussein, deși războiul a început cu o minciună. Acum pare că America lui Trump nu mai face deosebire între cei care luptă pentru libertate și opresor. Dumneavoastră reușiți să faceți diferența?

      • @neantu (😉) doar isi mascheaza putinismul cu fandoseala lui pro-trump. El uraste de fapt US si UE, iar pe Trump il va injura la prima masura anti-Putin. Personajul copiaza a la lettre modelul izolationistilor de la AUR si POT, Georgescu, Simion, Ponta, etc…Ce i-o fi provocat greata fata de Ro…

        • E chestia aia gen maestru cristoiu de a fi mereu in contra, chiar daca atunci cand e singur stie ca nu are dreptate dar orgoliul e prea mare si atunci maarseaza pe ideea gresita pana devine penibil.

      • @Alina a.
        Re-inaugurarea lui Donald Trump la Casa Alba, ne arata ca noua ordine mondiala este mai putin definita de valori morale si mai mult de interese nationale pragmatice. Acest shift este reflectat de o recunoastere generala in randul americanilor ca impunerea valorilor „the american way of life” in intreaga lume (deseori prin intermediul fortei militare) nu este realizabila.

        P.S. Evolutia utimilor 3 decenii – razboaiele din Irak, Afganistan, renasterea Chinei, reintarirea influenrei Rusiei, consolidarea organizatiilor SCO, BRICS, etc, evidentiaza ca eforturile SUA de a modela lumea conform propriei viziuni nu au produs rezultatele asteptate (din pacate). In acest context, strategia „America First” propune solutii precum unirea cu Canada si Groenlanda, care confera cetatenilor Americii de Nord perspective clare, asigurarea independentei in privinta resurselor naturale, consolidarea pozitiei economice globale, asigurarea securitatii si a prosperitatii, prezervarea valorilor, etc. De asemenea, strategia vizeaza si recuperarea controlului asupra Canalului Panama, pentru asigurarea transportului intre coaste precum si contracararea extinderii influentei chinezesti in America Latina.

        PPS. Americanii au un plan, chinezii au si ei un plan China Mareata (consolidarea puterii in Marea Chinei, expansiunea economica BRI, etc) rusii au si ei planul Ruski Mir. In noua ordine, planul nostru (al europenilor) ar trebui sa fie mai multa integrare, incepand cu uniunea pietelor de capital, uniunea securitatii, implicit si uniunea fiscala, SUE, etc. Noul curent suveranist in randul membrilor UE insa, evidentiaza ca ne indreptam in directia opusa – respectiv in directia fragmentarii, evident in favoarea competitorilor. In acest context, stelutele UE (interesele cetatenilor UE in frunte cu valorile europene) risca sa paleasca la umbra intereselor marilor puteri, SUA, China, India in devenire, Rusia, etc. Cetatenii Europei Centrale si de Est (dar nu numai) risca chiar sa fie din nou framantati de spirala istorica a miscarilor revizioniste, iredentisme, samd.

    • Probabil ca Ucraina nu este o chestie importanta pentru Trump. Intrebarea este daca incheierea cu succes a navalirii lui Putin in Ucraina este o chestie importanta pentru SUA. Tin minte ca SUA au oferit oarece garantii Ucrainei prin semnarea Memorandumului de la Budapesta – in 1994 . Adevarat, in ultimiii 3 ani , treaba asta nu a fost amintita prea des de oficialii americani . Da’ tin minte ca , mult mai recent, oficiali americani de rang inalt au reinoit sprijinul SUA fata de Taiwan.Daca Putin incheie bine mersi treaba in Ucraina , oare China nu o sa se simta incurajata sa faca cate ceva in chestiunea Taiwanului ?Oare Trump o sa faca America Great Again prin renuntarea de catre SUA la rolul de pastrator al ordinii mondiale ? Nu stiu . Sper ca nu … Ideea ar fi ca – in Realitate – miza razboiului din Ucraina este mult mai mare decat pare din fotoliu.Iar geopolitica nu ar trebui sa aiba prea mult de-a face cu umorile unuia sau altuia. Asta in masura in care respectivii sunt – cat de cat – intregi la minte .Faptul ca Trump a renuntat sa faca pace in Ucraina in 24 de ore pare incurajator…

      • @Paul Butoi
        Strategia „America First” se focuseaza pe asigurarea securitatii si a prosperitatii cetatenilor Americii de Nord… in timp ce strategia traditionala a multor europeni (in special din Europa Centrala si de Est) este sa bata pe la usile altora cu caciula in mana!

      • domnu Butoi, sa rezolvam intii socotelile din paranteza:
        1. Cit timp e razboi in Ucraina USA isi poate vinde armament in veselie, si din ala scump, patrioate si f35
        2. Cit timp e razboi Rusia e ocupata si chiar se erodeaza, spre bucuria usa.
        3. Cit timp e razboi EU nu poate fi o concurenta serioasa pt USA nici economic, nici politic, nici militar.
        4. Cit timp e sanctionata Rusia, USA isi poate vinde produsele petroliere la ce pret vrea ea

        ar mai fi pctele, 5,6,7 si 8.

  2. ”Moscova (…) i-a transmis lui Trump un mesaj, hello – we have some interesting photos.”

    Acele poze erau făcute chiar în avionul lui Trump, dar Moscova se pare că nu știa asta. Un asemenea succes se numește fiasco 😀

  3. Ordinea dușmanilor SUA este China, Rusia, Iranul.
    Ordinea prietenilor SUA este: UK+Canada+Australia, apoi Israel, apoi Japonia+Coreea de Sud, apoi, în final, Europa de Vest.
    Deci, ca părere, Trump nu va ceda în fața Rusiei, ba poate se va alia cu China contra Rusiei.
    Europa de Vest va fi scoasă de Trump din toate negocierile. În definitiv, de ce să lase ca Rusia și Europa să colaboreze, sau chiar să se alieze? Nu mai bine împart Rusia cu China?
    Estul Europei printre care și România poate deveni unul dintre marii câștigători. Oare de ce Suedia și Finlanda au intrat în NATO? Și Turcia vrea și ea câte ceva de prin Asia Centrală, Crimeea, Cecenia, Tatarstan, etc.
    Iar despre Polonia și România, ce să mai vorbim? Sunt în prima linie de avans…spre Est….
    Vin vremuri interesante și periculoase dar…cine nu riscă nu câștigă….

    • @Lucifer, Trump este un negociator, nu un om al alianțelor. Nu pare să-l intereseze niciun acord internațional, nici valorile democratice, nici măcar NATO nu pare să fie pe lista sa de opțiuni, dacă nu “iese ceva”. Trump, deși imprevizibil, bănuiesc că și-a pregătit atuurile pentru o negociere: Groenlanda la schimb cu Ucraina pentru Putin și Panama pentru Taiwan pentru Jinping. China a realizat deja in Pacificul de Vest cea mai mare zonă comercială a lumii, zonă a cărei lider este și care include parteneri strategici ai americanilor: Japonia, Coreea de Sud, Australia. China a reușit acest lucru pe fondul dezinteresului american asupra zonei respective din timpul primului mandat al lui Trump. În discursul său de ieri, Trump n-a pomenit niciun cuvânt de Ucraina și Taiwan. Ele nu există pentru el.

      • ”China a realizat deja in Pacificul de Vest cea mai mare zonă comercială a lumii, zonă a cărei lider este”

        Chiar lipseau niște elogii la adresa Chinei. Dacă n-ai fi folosit nickname-ul ăsta ca să promovezi și povestea chineză cu pangolinul de la Wuhan, poate-poate păcăleai pe cineva 😀

        Fii liniștită în privința Taiwan-ului. Întreabă la Beijing unde se află insulele Kinmen și cui aparțin. Atât timp cât n-ai trupe chinezești în insulele Kinmen, garantat n-ai să pui mâna nici pe Taiwan. Iar din Panama, companiile chineze or să zboare cât de curând. Cu sau fără trupe americane desfășurate în zona Canalului, după caz. În esență, stăpânul tău de la Beijing alege.

        • Din cate am inteles, Trump si Xi au stabilit deja o intalnire. O coliziune (o confruntare deschisa intre cele doua mari puteri) nu este in interesul cetatenilor lor. Foarte probabil, se vor intelege la masa negocierilor, chinezii se vor retrage din Panama si americanii din Marea Chinei. Asadar, nu este cazul sa duceti grija americanilor sau a chinezilor. Se descurca ei, din aceasta privinta puteti dormi linistiti.

        • @Harald, este deja simptomatic: când nu-ți convine adevărul și nu ai argumente, treci la presupuneri și acuze nefondate în speranța că distragi atenția.

      • Multe afirmații fără baza, chiar aiuritoare ! Păi de ce i-ar ceda Trump lui Puțin Ukraina tara mare, bine industrializata, cu multe milioane de locuitori educați și harnici, contra Groenlanda, adevărat cea mai mare insula, probabil ascunzând în subsol multe minerale utile, dar cu NUMAI vreo 50 mii de locuitori (după declarați-le authtonilor cu “câteva partide politice”, când ar putea să o ocupe doar cu garda națională a unui mic oraș american ? Referitor la “Panama contra Taiwan” ar am veni ca atomii contra Mizil ! Mai gândește odată cele scrise…..

        • Domnule Iliescu, / Dacă SUA poate ocupa Groenlanda cu un pluton, atunci și Putin poate face asta. Trump nu poate ceda Ucraina, căci nu-i apartine. Dar pentru ca ambii septuagenari folosesc aceleași pretexte de securitate națională, Trump ii poate spune lui Putin „ia Ucraina dacă în stare, eu nu te încurc, dar tu nu mă încurci cu Groenlanda.“ La fel și în cazul Jinpingpong.

    • Există totuși o șansă pentru Ucraina, @Lucifer. Și acesta este tocmai instinctul de negociator al lui Trump. Europenii din NATO ar putea crește bugetele pentru înarmare, așa cum vrea Trump, dar ar putea folosi o parte din bani pentru a cumpăra armament și muniție din SUA, Coreea de Sud, chiar din India și Brazilia pentru Ucraina. Dacă Trump acceptă, vor creste bugetele treptat până spre cele 5 procente solicitate.

    • UK este varful de lance al Occidentului (alaturi de Polonia) impotriva invadatorului Putin. Abdicarea lui Trump in fata lui Putin este echivalenta cu o tradare a US fata de UK. MAGA nu exista decat daca e in alianta stransa cu UE, pentru ca daca UE este invadata de Rusia, atunci puterea China&Rusia&UE devine cea mai mare problema a US.

  4. MAGA este la concurenta cu planurile identice ale lui Putin si Xi, care au furat ambii startul si au un tur avans. Daca UE nu e in meniul negocierij, atunci doar dilatarea Terrei sau migrarea in masa a compatriotiliui Musk pe Marte ar putea face ca aceste planuri sa nu devina adversitati ireconciliabile.
    N.B. Putin e deja cocotat pe Marte – zeul razboiului.

  5. Numai un personaj lipsit de sentimente ar putea sa nu aprecieze determinarea, sacrificiile si lupta eroica pentru libertate a ucrainienilor!

    Numai un personaj lipsit de viziune ar putea sa stea cu mana in san si sa priveasca fara nicio grija cum hoardele rusesti agreseaza in mod criminal o natie doar pentru ca aceasta isi doreste libertate!

    Numai un personaj al carui nivel de intelegere a lumii actuale este limitat, poate crede ca a lasa liber raul intr-o parte a lumii nu va face acel rau sa domine planeta in totalitate la un moment dat!

    Si cum toate astea au legatura cu noi, cu Romania, as vrea sa spun ca mi-as dori din tot sufletul ca toate milioanele astea de prostovani romani votanti de AUR, SOS, POT, Calin Georgescu, PSD sa stea macar 24 de ore in linia intai a frontului ruso-ucrainian ca sa le piara cheful de Putin si de Rusia, de comunism nationalist si populist! Nici macar de carne de tun nu sunt bune aceste milioane de idioti!

    Ca paranteza, nicicand in istoria Romaniei nu cred ca a existat vreo perioada atat de neagra in care masele de prostovani sa fie atat de agresive, sa aiba atat de mult tupeu, sa fie atat de obraznice! Cred ca un tratament cu biciul, de 3 ori pe zi, in piete publice, le-ar prinde tare bine acestor conationali ai nostri! Poate in felul acesta ar realiza si ce inseamna EXTREMA DREAPTA aia reala, nu cea creata de forte comunistoide pro ruse, parasutata parca direct din comunism!

  6. Un om care se micșorează nu poate face lucruri mari. Știința este o metodă de investigare a realității care permite predicții ce se adeveresc. De aceea cuvântul știință derivă din verbul a ști, adică a cunoaște. Cunoști cu adevărat dacă poți anticipa corect pe baza a ceea ce cunoști. Biologia este o știință, iar după această știință în scurt timp Trump se va diminua în toate capacitățile lui umane. În absolut toate! Omenirea se află sub decizia și bunul plac a trei fantome ale trecutului: un zombificat ideologic la Beijing, un psihopat la Moscova și un boșorog în delir la Washington. Toți trei au în comun recursul la trecut. La trecut, pentru că în cazul lor viața fiecăruia e la trecut, în viitor nefiind nimic pentru ei. Trei orgolii gonflate aberant, senile și burdușite cu arme nucleare la cheie. Trei demenți care salivează identic toți trei la două idei mari și plate, așa cum îi stă bine oricărei primate: forța de temut și cucerirea de teritorii. Aici ne aflăm cu umanitatea în Secolul 21. Nu, nu există modernitate. Există doar schimbarea metodelor sălbăticiei.

  7. In timpul primului mandat Trump a schimbat mai multi membri ai cabinetului si consilieri decat orice alt presedinte. Omul are idei foarte putine si fixe, nu are nici prestanta si nici subtilitatea necesara unui om de stat. Probabil va sacrifica Ucraina pentru a incerca sa rupa Rusia de China insa va lua o teapa de zile mari. Pentru noi , polonezi dar mai ales pentru baltici vin vremuri grele. Noi, insa, ne facem singuri viata si mai grea. In ultimele dou a luni s-a dovedit ca democratia romaneasca este foarte firava, societatea romaneasca nu a atins gradul de maturitate necesar unei democratii consolidate. Oricine ar veni la putere va dezamagi si va fi maturat de viitoarele alegeri daca ar mai fi tinute si daca ar fi corecte. Daca ne uitam, insa, la ce se intampla acum in Georgia sau ce este in Belarus sau Rusia nu cred ca am mai avea alegeri corecte prea curand daca vin asa zisii suveranisti la putere.

  8. Razboiul din Ucraina a fortat Rusia intr-o alianta „fara limite” cu China. Probabil nu intamplator principalele tari din care Joe Biden, prin familia lui {cei pe care i-a iertatin alb in ultimele zile de mandat}, se zvoneste ca a primit sume de bani sunt China si Ucraina. China a luat locul tarilor europene in comertul cu Rusia. E ajutata de Rusia ca foarte rapid, cu orizont de cativa ani probabil inainte de sfarsitul mandatului lui Trump sa ajunga de la 300 la 1000 arme nucleare active (deja e la peste 500). Are acces la tehnologia spatiala si balistica a Rusiei. Toate astea o vor duce foarte repede la nivelul militar al SUA si Rusia.
    In Europa Rusia a avut ca partener comerciali principali Austria (reteaua de conducte care trece prin Ucraina) si Germania (conductele Nord Stream, prin Marea Baltica). Razboiul din Ucraina le-a taiat si nu intamplator economia Germaniei si a tarilor din Europa Centrala este acum destul de „pe butuci”. Noua legatura a Rusiei cu Europa, mai neeconomica, este prin Turcia si Balcani. Eu cred ca Rusia, strategic, nu poate si nu va vrea sa renunte la conexiunile catre Europa. Odata ce Marea Baltica a devenit aproape in integralitate „lac NATO” Marea Neagra are acum importanta 0 pentru Rusia, e singura conexiune cu Europa si cea la care e foarte bine plasata ca sa nu o piarda. De aceea eu cred ca, pe termen mediu, posibil chiar doar cativa ani, Rusia nu va mai lasa Ucrainei iesirea la Marea Neagra. Daca reuseste asta atunci, impreuna cu Turcia, va controla Marea Neagra (Romania si Bulgaria nu conteaza) si Turcia care si acum deja are beneficii foarte mari ca intermediar al Rusiei catre Europa nu va mai avea presiuni si interese de sabotare a acestui parteneriat.
    Razboiul din Ucraina este in principal pentru controlul Marii Negre. De aceea acel parteneriat pe 100 de ani incheiat zilele astea intre Ucraina si Marea Britanie – eu cred ca obiectivul UK si probabil SUA este sa ajunga la o prezenta navala in Marea Neagra, un lucru imposibil de realizat in prezent, e favorizata o prezenta hibrida inovativa – rachete cu raza medie, drone aeriene, drone navale, etc. Pentru Marea Britanie si pentru Franta si Germania „linia rosie” si zona pentru care sunt dispusi sa ofere orice ajutor ajungand foarte probabil si la trimiterea de trupe este zona Odesei. In ultimele saptamani generali britanici si germani avertizeaza ca Rusia nu pierde ci acumuleaza armament si ca se poate ajunge la o confruntare directa, e deja o cursa a inarmarii intre tarile europene si Rusia, nimic bun in asta. Razboiul din Ucraina nu este nici pe departe rezolvat si miza nu e doar Crimeea si cele 4 regiuni deja anexate de Rusia, eu cred ca obiectivul cel mai important e Odesa. Principalele operatiuni militare ale Rusiei sunt in sudul Ucrainei aici au fost cucerite in ultimul an mai multe „bastioane” ale Ucrainei, cel mai nou Velika Novosilka si Pokrovsk este deja circa 2/3 incercuit. De aici Rusia cred ca va merge spre vest catre orasele Dnepr si Zaporojie ca sa distruga linia fortificata din sud de unde a pornit ultima mare contraofensiva ucraineana, aici zona a devenit deschisa (apararea Ucrainei e compromisa) si daca Rusia continua operatiunile cel mai tarziu in vara lui 2025 daca nu mai devreme luptele pot ajunge la cele 2 mari orase (aflate pe fluviul Nipru, o frontiera naturala puternica). Kursk e o diversiune, s-a incercat atragerea operatiunilor militare mai mult catre zona de nord, fara succes. Daca SUA (si Trump) vor forta negocieri pentru o pace care poate sau nu poate sa fie permanenta, eu cred ca Rusia va insista sa aiba control asupra intregii regiuni Herson pe care in acte deja a anexat-o. Orasul Herson e un cap de pod peste Nipru si o contrapondere militara prin care se poate controla orice s-ar intampla in zona Odesa.
    In Siria a fost un transfer de putere catre grupari ultrareligioase controlate de Turcia. Transferul s-a facut la presiunile Israel si SUA si pentru ca regimul Assad nu a reusit negocierile cu aceste grupari (si Turcia) si cu zona kurda. Sprijinirea lui Assad a devenit mai mult costisitoare decat benefica. Assad a stiut ce se va intampla, in ultimii 2-3 ani a cultivat relatiile cu tarile arabe, a refuzat o implicare mai mare a Iran in Siria. Motivele sunt complicate e greu de inteles ce se intampla acolo dar nu cred ca a luat decizii doar de capul lui. In zona deja de ani de zile controlul e exercitat de dialogul trilateral intre Rusia-Turcia-Iran. Transferul Siriei s-a facut catre gruparile sprijinite de Turcia (Jolani) dar obiectivul a ramas acelasi ca si cel cerut lui Assad, reunificarea Siriei si indepartarea prezentelor externe mai ales a SUA aici cheia e la regiunile kurde pe care Jolani in comparatie cu Assad are posibilitati mai mari de a le presa. Un alt rezultat al dialogului e, cred eu, ca Turcia a primit „mana libera” in Siria, Iran in Iraq si Rusia se va concentra pe razboiul din Ucraina.
    In Romania exista multe posibilitati dar eu cred ca ar trebui sa favorizam abordarea prevalenta in lumea de azi „Romania First”, sa plecam de la rezolvarea problemelor interne (coruptie, ineficienta, demografie, energie, deficite, indatorare fara folos, etc) iar pe plan extern o politica a cercurilor concentrice pornind de la relatiile cu vecinii. Apoi relatiile cu vecinatatea apropiata – tarile cu care avem cele mai importante conexiuni economice Germania, Italia, Franta, Austria, Grecia, Turcia, etc. Mai departe de atat restul lumii e mult peste puterile Romaniei de a avea o urma de influenta. Cu privire la razboiul din Ucraina eu cred ca interesul Romaniei e sa promoveze orice posibilitati de reconciliere intre Rusia si Ucraina e singura solutie benefica.

  9. Impresionant interviu! Dupa ce spune dl.prof .la sfarsit „După 5 ore de tradus mi se întâmpla adesea să plec pe jos spre casă, prin zăpadă. Ca să mă eliberez de poveștile teribile ale acelor oameni, îmi trăgeam gluga pe cap și plângeam”,ce mai poti sa spui? Ce sa mai adaugi? Doar sa speram ca va fi pace cat mai repede!

  10. E fascinant la specia umana cum cateva exemplare ale ei reusesc sa altereze viata a zeci si sute de milioane de oameni. Niste lepre ordinare-Trump, Putin, Xi ne tin creierele si trupurile prizoniere in universul lor de psihopati. Solutia ar fi sa fie asasinati psihopatii inainte de a ajunge politicieni, candidati la presedintii, sefi de partide parlamente si guverne. Suntem o specie bolnava,, criminali ai naturii si suntem condusi de criminali de oameni.

    • @mihai – ”Solutia ar fi sa fie asasinati psihopatii inainte de a ajunge politicieni,”

      Soluția ar fi ca asemenea comentarii să nu treacă de moderare, iar persoanele care scriu asemenea comentarii să fie internate în instituții medicale specializate.

        • Este voie doar in cazului criminalului urmarit international si numai daca se impotriveste arestului civil.
          Fiind cautat pentru crime impotriva umanitatii, genocid si crime de razboi, oricare membru al umanitatii o poate face.

        • S-a inventat alternanța pașnică la putere, dar se pare că nu toată lumea a aflat. Violența naște violență. Admiratorii lui Robespierre ar trebui să învețe și despre soarta lui.

          • „Harald 21/01/2025 La 23:21
            ………………………
            P.S. E drept că generația cecenilor care au astăzi doar 20-25 de ani nu și-au răzbunat încă părinții uciși de Putin, dar urmează. Foarte curând.”
            Schizofrenie ?

            • @Felicia – cecenii trăiesc astăzi în imperiul rușilor și au tot dreptul să lupte pentru independență. Masacrele comise de Putin împotriva generației precedente de ceceni sunt reale și documentate.

              Apelul la asasinarea unor oameni politici e cu totul altceva. Nici măcar Putin nu trebuie asasinat, cu-atât mai puțin politicienii occidentali. Ți-ar plăcea ție să vezi occidentalii începând să se comporte ca rușii, dar asta n-o să se întâmple.

              P.S. Nu ești nicio ”Felicia”, amprenta personală nu e feminină. Abține-te de la diagnostice psihiatrice, dacă nu poți păstra un nickname nici măcar 10 comentarii 😀 Comentariul pe care l-ai citat provine dintr-un schimb de replici cu tine. Nu există prea mulți postaci trup și suflet pentru Rusia pe-aici.

            • @Harald: te contrazic. Eu cred ca majoritatea adepților lui Putin de aici se ascund sub masca trumpismului (inclusiv aripa contrarianismului). La fel cum antieuropenii se ascund sub masca suveranismului sau a luptei cu neomarxismul si cu orice lider al UE care cutează sa-l sprijine pe Zelenski: von der Leyen, Scholz, Tusk, Macron, Starmer, etc…

  11. Articol ce urmeaza vechea linie optimista a progresistilor-stangisti, optimism care a dus la disolutia acestor politici dezastruoase. Deci totul este bine in Ucraina, populatia s-a obisnuit cu bombele, oamenii sunt optimisti, situatia este buna pe front, iar NATO este pregatita sa primeasca Ucraina. Foarte frumos, insa pierdere de timp. Este ultima oara cand mai citesc ceva de Gosu.
    „Cel puțin până aflu despre ceea ce au discutat Putin și Trump, timp de 40-45 de minute, singuri, fără traducători, fără să fie altcineva de față.” Ma indoiesc ca veti afla ce au discutat cei doi, chiar daca avem un parteneriat strategic cu SUA; poate dupa 4 ani veti afla si atunci va fi prea tarziu oricum.

  12. Cititi ,,Confesiunile unui asasin economic” de John Perkins si veti vedea că dacă pana acum se aplica unei tari, acum americanii au aplicat unui continent.
    Ghici care ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro