marți, martie 19, 2024

Asaltul asupra cunoasterii, ratiunii (common sense) si alunecarea spre intuneric

Am fost ispitit sa scriu intoarcerea in Evul Mediu gandindu-ma la faimoasa “e pur si muove” a lui Galileo Galilei, astronomom , fizician si matematician, cel care era considerat de Stephen Hawking parinte al stiintei moderne. Ceea ce vad ca se intampla in anii din urma si, cu atat mai mult in vremurile blestemului pandemic de acum, este deconcertant si reclama atitudine din partea celor care cred ca numai prin cunoastere, prin onestitate intelectuala si incredere in puterea ratiunii putem depasi momente foarte dificile. Sunt trei exemple care graiesc cu elocinta privind asaltul asupra cunoasterii, asupra ratiunii.

Am in vedere criza sanitara si ma gandesc la medici si la epidemiologi, la personalul sanitar, la cei care se afla in prima linie a razboiului cu Covid-19, care napastuieste o lume intreaga. Sa vezi oameni politici, sefi stat, care contesta ce spune cunoasterea, stiinta, care se lupta fatis cu somitati medicale ce se bucura de increderea cetatenilor, nu poate fi calificat decat ca iesind din teritoriul responsabilitatii celor care detin demnitati publice la varf; este dispret si cinism fata de cetateni. Am urmarit interpelarea doctorului Anthony Fauci in legislativul american de catre un senator; cum spunea faimosul epidemiolog, respectivul senator “repeatedly misconstrued facts” –in mod repetat a interpretat in mod eronat faptele (23 sept, a.c, audieri in Congres). Cuvintele sunt de prisos…

Am urmarit pe ministrul sanatatii din Franta, Olivier Veran, in prezentarea facuta miercuri seara (23 septembrie) pe TV5 aratand deteriorarea situatiei de stapanire a pandemiei (cu factorul de raspandire R superior lui 1 in unele regiuni), ceea ce reclama un efort colectiv, respectare a regulior pentru a nu fi coplesit sistemul medical. La Madrid situatia a reclamat apel la forte de ordine suplimentare (inclusiv militari) pentru a se controla raspandirea pandemiei. Premierul Boris Johnson a implorat recent populatia din Marea Britanie sa respecte regulile de protectie pentru a se evita intrarea intr-un nou Lockdown general.

Suntem departe de a fi invins in razboiul cu pandemia, in Europa, in SUA, in alte parti ale globului. Si trebuie sa ascultam pe cei care detin informatia adevarata si care se bizuie pe sfaturile oamenilor de stiinta. Ca exista voci extravagante, chiar printre medici si epidemiologi, nu poate schimba situatia reala.

Sa vezi bai de multime, goana dupa putere cu orice pret, nerespectare a regulilor de protectie, manipulare fara margini, cum am vazut la nivelul politic cel mai inalt intr-un mare stat din America Latina si nu numai acolo, cand sunt in joc vietile oamenilor, este incomprehensibil.

Sunt medici epuizati, personal medical extenuat, care avertizeaza ca situatia est inca foarte complicata, ca usor se poate trece de un “tipping point”, cand spitalele nu ar mai face fata cazurilor grave –cum este o posibilitate si in Romania, cu unitati de terapie intensive. Sunt medici care stau de dimineata pana seara imbracati in costume speciale din cap pana in picioare avand simtul datoriei si stiind ca fara ei situatia ar fi groaznica. Nu inteleg pe cei care neaga realitatea, care gandesc in termeni de conspiratie mondiala, de o presupusa manipulare pusa la cale de “masoni” si grupuri care vor un “guvern mondial”, tot felul de asemenea bazaconii. Dar oare decesele anuntate nu exista, cei infectati cu Covid-19 sunt de asemenea dintr-o lume imaginara? Sa intelegem ca autoritatile publice din Europa, din restul lumii unde exista actiune responsabila, au luat-o razna, fac parte dintr-o conspiratie mondiala? In actul de investigatie medicala poti recurge la un second opinion, deoarece un diagnostic, nu arareori, are aproximatii care cer o a doua, a treia, opinie. Dar sa ceri o a doua opinie privind existenta pandemiei este o ineptie.

Negationistii sunt o minoritate, dar care este zgomotoasa si impinsa de ignoranta, de sfidare a regulilor elementare de conduita intr-o comunitate, de veleitari cu diverse frustrari. Dar ei contribuie la adancirea unei crize de incredere in autoritati. Iar increderea conteaza foarte mult cand este nevoie de solidaritate, de efort colectiv, respectare a regulilor de protectie individuala si colectiva. Intr-un interviu acordat in martie am spus ca lupta cu Covid-19 este ca un razboi, dar de alta natura, care reclama mobilizarea exemplara de resurse, buna colaborare intre autoritati si cetateni – am facut chiar referire la cabinetul de razboi al lui Winston Churchill (“Virusul acesta este ca o fiinta extraterestra pe care nu o intelegem”’, Revista 22, 17 martie; intr-un text din 22 martie, “Acum este intr-adevar altfel”, am reliefat ceea ce am numit ”efectul lacat”/shutdown)

Trebuie sa avem respect unii fata de altii, sa cautam adevarul cand ceva important se afla intr-o arie de cunoastere inca neclara, fiindca asa se progreseaza in cunoastere, in stiinta. Insa a contesta existenta pandemiei ca eveniment extrem, care reclama apelul la ceea ce are mai bun, validat cunoasterea, stiinta, la medici si epidemiologi cu mare pricepere, nu poate fi acceptat. In aceasta lupta se merge cu arsenalul bun al cunoasterii, nu se poate sacrifica viata oamenilor pe altarul goanei dupa putere, al imposturii si iresponsabilitatii, al ignorantei.

Un al doilea exemplu: schimbarea de clima. Cand Clubul de la Roma a lansat un faimos raport acum o jumatate de secol (Limits to Growth, 1972) a fost primit cu scepticism in nu putine cercuri,asa cum s-a intamplat si cu studii ale profesorului Jay Forrester de la MIT, care se ocupa de dinamici globale. A prevalat un “optimism tehnologic”, ca soarta noastra, a vietii pe pamant, vor fi asigurate de strapungeri tehnologice continue. Raportul lui Nicholas Stern din 2006 (The Economics of Climate Change), el fiind atunci inalt demnitar in guvernul britanic (si apoi economist sef al BERD si al Bancii Mondiale), a produs rumoare. Teza de baza a investigatiei fiind ca schimbarea de clima este o amenintare existentiala, ca nu ne putem astepta ca pietele singure sa rezolve problemele relatiei intre om si mediul inconjurator, ca exista “’externalitati” ce nu pot fi internalizate de piete. Intr-un fel, nu era o noutate acea constatare daca acceptam ca modelele de echilibru general nu pot surprinde alocarea de resurse din perspectiva inter-generationala.

Nu intamplator, anul trecut, un numar impresionant de economisti renumiti, intre care mai multi laureati ai premiului Nobel, au cerut impunerea unai taxe pe emisia de carbon –un fel de taxa Pigou, intr-o scrisoare deschisa publicata de Wall Street Journal (16 ianuarie 2019). Se spunea in acel statement: “by correcting a well-known market failure (esec al pietelor), a carbon tax will send a powerful price signal that harnesses the invisible hand of the marketplace to steer economic actors towards a low-carbon future”. Este ceea ce incearca Comisia Europeana acum pentru lupta contra efectului de sera, pentru a creste veniturile proprii ale bugetului UE.

Vedem unde am ajuns in zilele noastre, cu incendii devastatoare in lume (vesi ce se intampla in California, in Grecia si Portugalia, etc an de an), cu schimbari de temperatura dramatice rapide, cu disparitia “anotimpurilor” in unele regiuni ale globului, cu calota artica in micsorare constanta. Ca exista un profesor la o universitate, sau la alta, care si-a creat un “destin” academic neglorios din a contesta mana omului, prin emisii de carbon, prin efectul se sera, in schimbarea climatica, este una. Si altceva este sa vezi personagii implicate in viata politica, cercuri de afaceri cu interese inguste si egoiste, nu ma sfiesc sa le numesc imorale, care finanteaza studii menite sa “dovedeasca” ca falsul este “adevarat” si care incearca sa impiedice actiunea rationala.

De aceea sunt de salutat atitudinea si politica publica sustinute de Uniunea Europeana, prin Consiliul European, Comisia Europeana si Parlamentul European. Institutii financiare internationale isi dau seama ca menirea lor este de a se ocupa de probleme regionale si globale majore, nu de a inchide ochii la ceea ce ne poate aneantiza pe toti. Ca nu mai trebuie sa cantareasca precaumpanitor in deciziile lor inclinatii de policy discutabile, asa cum a fost cu liberalizarea deplina a contului de capital in economii in dezvoltare.

Sunt numeroase banci centrale care au trecut schimbarea de clima la riscuri sistemice severe, prin implicatii asupra economiilor, asupra stabilitatii financiare. BCE, Banca Angliei, Banca Frantei, a Italiei, a Japoniei sunt in frunte din acest punct de vedere si au format o retea care are activitate si analize sistematice in aceata privinta; acelasi lucru il face si Financial Stability Board (care reuneste marile banci centrale), care are un task force special pentru problematica schimbarii de clima. Daca unii sunt orbi, sau nu vor sa vada, este treaba lor, dar lumea este in miscare fiindca timpul nu mai ne pasuieste daca nu vom face ce trebuie. De aceea s-a nascut si ideea obligatiunilor, bondurilor verzi (green bonds), acceptate de BCE drept colateral in operatiunile sale, a necesitatii acute de a “inverzi economiile”. Metafora cu floarea de nufar ce creste exponential pe suprafata lacului o am mereu in minte.

Bugetul UE, Planul de redresare si crestere a rezilientei trebuie sa fie judecate din aceeasi perspectiva. Ne place sau nu, epoca combustibilului fosil este pe duca, chiar daca vom continua sa consumam titei si gaz natural ani de zile de acum inainte. Trenul a pornit din gara si aceasta trebuie sa se vada si in Romania. Cei care continua sa conteste relatia intre activitatea omului si emisia de carbon, in stricarea habitatului, in distrugerea ecosistemelor, a relatiei Om-Natura, traiesc intr-o lume a lor, paralela. Sa traiasca in continuare, dar sa nu mai fie, daca se poat, la butoane, in lumea politica, sau in lumea afacerilor, in tot ceea ce priveste soarta noastra, a tuturor. Eu simplific mult situatia procesului decizional fiindca dinamici sociale si politice sunt complexe si nu poti excomunica oameni din competitia pentru putere politica si economica, mai ales in democratie. Dar nici nu se pot accepta “experimente” ce ne duc spre pierzanie.

Merita sa fie citit cu atentie discursul Ursulei von der Leyen, presedintele Comisiei Europene in Parlamentul Europeam (16 septembrie a.c), in care a insistat pe sustenabilitate (Pactul Verde), sanatatea cetatenilor, inovatie, justitie sociala, drepturile fundamentale ale cetatenilor, ceea ce arata o directie de actiune clara de articulare a politicilor publice la nivelul UE, in politici publice nationale.

Lumea nu isi poate permite sa vada padurea Amazonului, alte paduri mari, distruse in goana unora dupa bani. Cum si la noi au fost deforestate mari suprafete in mod samavolnic. Padurile sunt un bun public, care trebuie protejat, fiindca astfel ne protejam pe noi. Am urmarit un interviu al lui Frans Timmermans, vice presedinte al Comisiei Europene (la Bloomberg, in 17 septembrie a.c) in care a spus, intre altele, ceva tulburator: ca daca nu facem ce trebuie acum, nu peste mult timp nu va avea curajul sa isi priveasca copii in ochi!

In fine, este vorba de actiunea de politica publica in conditii foarte critice, de pandemie si criza economica. A contesta nevoia de interventia publica, a statului, in conditiile de acum mi se pare absurd. Cine sa coordoneze lupta contra Covid-19, cine sa impuna reguli elementare de distantare fizica, de igiena, “Marea Inchidere” (Lockdown-ul), sa sprijine economia in circumstantele extraordinare actuale? Aceste decizii vin oare de la sine, din cer, sunt de natura emergenta? Cine sa ajute multitudinea de firme care au fost lovite napraznic de aceasta calamitate? Libertarienii ar spune ca pietele trebuie sa distinga intre cei care pot si cei care nu pot. Dar un darwinism economic orb este o sinucidere pentru insasi economia de piata; s-ar ajunge la anomii greu de descris, la anarhie si pierderea chiar a democratiei. Perioada interbelica din secolul trecut ar trebui sa ne dea frisoane. Regimurile totalitare, de stanga si de dreapta, au origine nu numai in filosofii antiumane (apropos de rasa superioara), ci si in disperare si mizeria multora, care au cazut prada nebuniei unor lideri politici ce se considerau mesianici.

Si trebuie sa invatam din istorie. A fost oare o erorare politica New-Deal a lui Franklin Delano Roosevelt dupa Marea Depresiune? A fost o eroare in SUA ca National Science Foundation (NSF), Pentagonul (prin DARPA –Defense Advanced Research Projects Agency) si alte agentii guvernamentale au finantat mari programe de strapungere tehnologica (ex: internetul, cercetari spatiale), inclusiv in domeniul medical (ex: studierea genomului uman), ca guvernul a finantat dezvoltarea retelei de autostrazi,infrastructura in general? Au gresit europenii ca au finantat cu bani publici dezvoltarea Airbus si a altor programe, ca vor acum sa sprijine campioni in competitia globala?

A fost renuntarea la light-touch regulation o greseala in lumina grozaviilor petrecute in industria financiara si situatia gravisima cauzata de dereglementare (inceputa in anii 90”) si de supra-finanancializare? A avut sens sa se ceara bancilor o capitalizare mai buna si schimbarea modului de evaluare a riscurilor (VaR)? Ca au fost relaxate unele reguli macroprudentiale acum pentru ca bancile sa ajute economia reala este alta poveste. Trebuie sa fie mai bine supravegheate bancile avand in vedere ca se albesc sute de miliarde de dolari/euro, bani ce finanteaza traficul de droguri, de arme si de fiinte umane? Ne intereseaza echitatea in societate, care presupune “egalitate de sanse”? De altfel, poblema echitatii (fairness), a incluziunii, revin in mod obsesiv in alocutiuni ale liderilor europeni, la dreapta si la stanga spectrului politic democratic; este cuvant cheie in programul si gandirea Comisiei Europene.

Au gresit tari ca Singapore, Coreea de Sud, Tailanda, etc ca au pus la punct strategii de dezvoltare ce au imbinat piata cu sprijinirea de catre stat a unor sectoare pentru dezvoltare economica si care au inregistrat veritabile miracole economice in ultima jumatate de secol? Ne-ar rade in nas daca le-am reprosa strategiile adoptate –fara de care ar fi ramas la orezarii si confectii simple. Apropos de raspunsuri pe care trebuie sa le dam si in zilele noastre privind lupta contra schimbarii de clima, contra pandemiei, in gestionarea crizei economice extrem de severe, pentru salvarea, cat se poate, a unui sistem multilateral (international) care sa asigure bunuri publice globale, intre care si pacea (in pofida rivalitatilor geopolitice).

Nu statul este problema, mai ales cand vedem ce se intampla in vremuri de pandemie si mare criza economica, ci abordari extreme, care ne duc din nou catre zone intunecate ale istoriei. Sa afirmi ca interventia in crestere a statului in economie acum, cand este impusa de pandemie si de alte ratiuni obiective, echivaleaza cu o revenire a socialismului este de neinteles. Nu trebuie sa lasam statul sa devina coplesitor, cu prezenta apasatoare si acaparat de grupuri de interese ilegitime, sa se “orwell-izeze” in mod insidious, sau pe fata. Iar in Romania statul trebuie sa fie dezbarat de conectarea la retele care extrag rente necuvenite, sa fie debiroctatizat, sa nu mai adaposteasca atat de multi slujbansi care cam taie frunza la caini. Dar, una peste alta, este nevoie de echilibru si pragmatism, mai ales in momente de mare cumpana.

Si ca sa revin la situatia de la noi. Si la stanga si la dreapta sunt pericole. Fiindca exista populism, unori fara limite, care infloreste in momente electorale si face mult rau. Asa se intampla in situatia teribil de incordata a bugetului public, ce nu mai suporta cresteri de cheltuieli rigide, care pot conduce la destabilizarea economiei, la o corectie foarte dureroasa nu peste mult timp. Nu trebuie ca finantele publice in Romania sa fie aruncate in aer! Si avem o abordare la extrema cealalata, care cere retragerea statului din economie, stat minimal. Ce sa fi facut guvernul actual, de pilda? Sa fi declarat cu emfaza ca este un guvern liberal, care nu poate interveni in economie pentru a nu distorsiona pietele si fiindca s-ar dezice de filosofia sa? Adio deci programe IMM, ajutor pentru somaj tehnic, banca promotionala (asa cum este in multe state din UE), etc. Adica sa se descurce fiecare cum poate. Si ce sa faca un economist libertarian ajuns la conducerea unei agentii guvernamentale care sprijina IMM-uri? Sa-si dea demisia, sau sa treaca printr-un reality check si sa vada ca una este causeria la seminarii si discutii pe margine si altceva cand te confrunti cu viata adevarata, cand intri in valtoarea ei.

Are sens ca guvernul Romanie sa se ocupe de refacerea sistemului de irigatii, de un program de reamenajare a teritoriului avand in vedere deforestari criminale de-a lungul anilor si desertificarea solului, de constructia de autostrazi si calea ferata, de infrastructura critica, de sectorul agri-business care are importanta strategica (mai ales daca schimbarea de clima va induce mari perturbatii in productie alimentelor de baza)? Are sens sa incerci sa ai un buget public robust, cu venituri superioare in lumina provocarilor imense ce ne asteapta, ca sa poti finanta mai bine sanatatea publica, devenita chestiune de securitate nationala, educatia si alte bunuri publice? Are sens sa ai prioritati clare in investitii si sa le urmaresti cu consecventa, mai ales cand absorbtia fondurilor europene este vitala pentru redresarea economiei, pentru a trece cat mai bine prin aceasta perioada de mare suferinta, ceea ce implica o guvernare lucida, ferma, hands-on cum spun englezi?

Sa vezi indiferenta fata de schimbarea de clima, intrucat, nu avem date, nu stim suficient, ca toate se vor rezolva de la sine in timp, este incredibil. Si sirul poate continua.

Problema nu este ca nu putem cunoaste suficient deoarece informatia este imprastiata in sistem si imposibil de centralizat, ci fiindca unii ignora, sau dispretuiesc ceea ce se cunoaste si a devenit parte din cunoasterea consolidata. Aceasta este valabil si pentru criza sanitara si abordarea problematicii mediului inconjurator, a schimbarii de clima. OMUL, prin definitie nu poate cunoaste totul, dar progresul cunoasterii nu poate fi stopat. Iar ceea ce se stie, este consolidat trebuie sa stea la baza actiunii rationale.

Lucrurile sunt prea serioase, grave, pentru a ne lasa destinul pe mana unor ignoranti, farseuri, a unor personagii care joaca la ruleta istoriei neintelegand responsabilitatea pe care o au. Nu putem lasa dorinta de putere cu orice pret, trufia, lipsa de bun simt in ambele acceptii sa ne oropseasca, sa distruga viata noua si copiilor nostri. Tot astfel cum exista o raspundere in cercurile intelectuale, academice, pentru ca stiinta, cunoasterea consolidata sa isi spuna cuvantul, nu ambitii personale, agende marunte. Mai ales in momente cand este nevoie de CUNOASTERE pentru a ghida actiunea umana.

Trebuie sa ne luptam pentru Adevar, sa combatem stirile false, manipularea in masa. Alunecarea catre o zona de dezbatere si confruntare pentru putere in care se pierd repere morale, “este pervertit adevarul inlocuindu-se fapte prin fictiuni” (ce spunea Hannah Arendt in Originile Totalitarismului, 1951) submineaza viata noastra si democratia. Adevarul este indispensabil pentru supravietuirea noastra, pentru democratie. In situatia concreta a crizei sanitare si a pericolului schimbarii de clima, falsul si manipularea pot conduce la dezastru din toate punctele de vedere

Exista o imagine din filmul Planeta Maimutelor (prima versiune), cand astronautul interpretat de Charlton Heston, ajuns intr-o grota si crezand ca se afla pe alta planeta, isi da seama ca a dat de ruinele unei foste statii a metroului new-yorkez. Nu este nevoie de un asteroid sa dispara omenirea; prostia, iresponsabilitatea, ignoranta si alte metehne omenesti ne pot duce spre vagauni, disparitie. Tot cum folosirea nesabuita a armei nucleare ar avea acelasi efect, de distrugere.

Distribuie acest articol

60 COMENTARII

  1. Multe lucruri „de bun simt”, de bun simt „comun”. Nu strica sa ne fie reamintite din cand-in-cand. Si ce-o fi oare in economie cu politicile de stanga sau de dreapta ? Cine „vine in fata” cu asemenea delimitari ideologice este idiot si nu merita sa raspunda de viitorul nostru ! Ce-am ajuns … Chiar asa, decat Citu mai bine Socol !?
    Despre schimbarile climatice sunt muuult mai rezervat. Chiar credeti ca schimbarile observate intr-o (scurta) viata de om sunt suficiente ? Ca ati dezlegat evolutia – de milenii – a climei de pe pamant ?

    • Tocmai faptul ca intr-o scurta viata de om sunt observabile schimbari atat de drastice e de natura sa ne sperie. Schimbari majore, in doar in ecosistem, ci in general, in varii sisteme, cauzate de trecerea de la o stare de echilibru la alta, sunt totdeauna bruste. Daca schimbarea climatica urmareste acelasi model, o sa ne trezim dincolo de tipping point inainte sa putem reactiona. Daca vrem sa reactionam (daca nu e prea tarziu deja – io nu-mi dau seama, da’ consider posibila varianta), tre’ s-o facem din timp. Altfel s-ar putea sa ajungem in situatia in care viteza noastra de reactie e prea mica.

  2. Un articol care trebuie intimpinat cu aplauze puternice. Un articol corect politic, extrem de corect, care ne arata ca Trebuie sa ne luptam pentru Adevar, sa combatem stirile false, manipularea in masa. ADEVAR care, desigur, e detinut suta la suta de autor, iar stirile false sunt cele care-l contrazic.

    Autorul spune ca OMUL, prin definitie nu poate cunoaste totul, dar progresul cunoasterii nu poate fi stopat. sigur, OMUL nu poate dar autorul poate, ca d-aia e autor, nu!?

    Un articol care se contrazice in fiecare fraza, parca ar fi fost scris de Greta!

    P.S Ma intreb daca autorul aplica ceva din intelepciunile publicate pe aici, ar trebui sa se izoleze in casa, sa manince doar legume eco, obtinute cu sapa, sa nu foloseasca internetul, curentul electric, masina, de avion nici nu mai vorbim, sa nu se incalzeasca, imbracaminte ioc, fara copii, sa nu se barbiereasca etc. Poate cel mai bine ar fi sa-si faca harakiri sa nu faca umbra pamintului, umbra care impiedica fluturii.

    • @ neamtu tiganu: recunosc ca a fost o vreme cand va citeam comentariile cu atentie si, de cele mai multe ori, le gaseam la obiect, echilibrate, ba chiar va admiram si stilul. De ceva vreme am sesizat o evidenta amprenta de superficialitate, de rautate la adresa autorilor contributori. Consider ca actualul comentariu al dvs dovedeste din plin ca nu mai sunteti aceeasi persoana onesta, atenta la detalii si ca ati inceput sa postati aici doar ca sa va aflati in treaba si va revarsati pornirile negative. Pacat! Pe scurt: de azi inainte o sa va ignor postarile.

      • Pe scurt: de azi inainte o sa va ignor postarile.
        Gresesti f rau, chiar daca acum nu ti-a placut, dar temele corona si clima ma irita profund, s-ar putea ca in viitor sa-mi revin la forma care m-a consacrat.

        • Asta daca mai apucati. Ambele crize, in conditiile de prostie in crestere si indolenta, sunt riscuri existentiale majore pentru omenire. Indiferent de ce crede unu’ sau altu’.

    • Banuiesc ca are masina de serviciu si nu una economica. Banuiesc ca are si casa s-ar putea chiar mai multe. Banuiesc ca vine la birou unde se incalzesc aiurea sute de m3 de spatiu unde arde lumina si ziua. Banuiesc ca calatoreste des pentru a onora cu prezenta sa publicul. Ei si ii place sa manance de 3 ori pe zi, si nu bea doar apa. Am uitat sa spun ca aproape tot salariu sau se duce pe binefacere, sustine spitalele, copii si batranii in nevoie. Si desigur nu ia nici un ban de la stat, doar lucreaza la privat.

    • Retorica de 2 lei . Ce fel de intelect se preface ca nu exista trepte intermediare intre eco hippie tip Africa si business-man-ul cu casa de 1000mp si trei circumnavigatii pe sezon ? ADEVARUL trebuie sa se gaseasca la cei ce inteleg mai mult din lumea asta decat 0 si infinit prin urmare ar trebui cautat acolo .
      In plus e clara o lipsa de empatie fata de generatiile viitoare si stim ce categorie a oamenilor detin un comutator empatic . E interesant cum si in cazul virusului aceasta lipsa a empatiei ii face sa accepte fara probleme milioane de morti ( non ipotetici si nu in viitorul indepartat cum e in cazul incalzirii globale ) de dragul convingerilor personale si a unui minuscul extra confort .

  3. EX NIHILO NIHIL – din nimic nu se naste nimic – Ne indreptam cu totii , cu pasi mari , catre distrugerea planetei ,ca parte a cunosterii noastre despre existenta pământeánă a omului sau vom trece si peste toate aceste neajunsuri asa cum umanitatea a facut (la nivelul perceptiei individuale si colective atasate diferitelor perioade de timp) mereu si mereu ? Privim in fata un adevar sau doar ne imaginam ca stim ceea ce ne asteapta ? Ce trebuie facut ? Trebuie sa ne aplecam intelegerea spre partea asa zisa controlabila a lucrurilor sau sa lasam natura , natura umana , libera si neinregimentata ? Parerea mea se indreapta mai degraba spre libertatea absoluta , spre globalizarea tuturor persoanelor si tuturor formelor omenesti , ce tin de viata noastra de zi cu zi, in dauna unei retrageri a fiecaruia dintre noi in propria lui carapace .Daca interesele noastre globale, vor fi partea comuna a vietii tuturor ,atunci conflictul ,ca forma suprema de distrugere a partilor de omenire ce nu pot face fata altora se va reduce simtitor . O decizie unica , pe modelul actual al UE , ar fi de preferat decit conflictul permanent ce ar avea drept scop distrugerea altuia .

  4. Nu vad nici un asalt asupra stiintei. Negationistii au fost si vor fi intotdeauna, la fel ca flat eartherii, o minoritate neglijabila! Nu sunt de acord insa aruncarea in categoria negationistilor a celor care se indoiesc de necesitatea ca staul sa decida in chestiuni personale cum ar fi dreptul de autodeterminare al cetatenilor. Inclusiv dreptul acestora de a-si pastra libertatile cu riscul de a muri de diverse boli (in acest caz o epidemie pe care stiinta trebuia sa o anticipeze). Exista mecanisme prin care cei cu factori de risc sau speriati ca vor contracta boala pot fi protejati. Problema e pe fond una veche si complicata, relatia dintre stat si cetatean. Pana unde este responsabil statul? Are dreptul statul sa te inchida in casa pentru diverse motive (azi covid, maine poate o tulpina agresiva de gripa, poimaine un „razboi” cu Oceania, sau East Asia?…).

    Discursul dnei Leyen a fost unul facut din turnul de fildes al politicienilor rupti de realitate si specific elitelor preocupate de soarta lumii, cruciade pe stil nou, mutari geostrategice, in timp ce proverbialii tarani cu faclii si furci le bat in poarta castelului imbracati in veste galbene. Am rezolvat problemele sociale din Europa? Pot sa ma plimb prin periferiile parisului cu un ceas scump la mana fara sa fiu jefuit? Viata se vede altfel de la nivelul strazii si vom vedea cred in curand aparitia diversilor providentiali, care vor fi votati masiv de o populatie scarbita, plina de frustrari si ajunsa la capatul rabdarii. Clasa politica actuala este universal urata, ajunge sa va uitati la polluri.

    Renuntarea la combustibilii fosili se poate face, si se va face, insa am indoieli ca prin revolutie si nu prin evolutie. Revolutia industriala nu a fost o revolutie, ci o evolutie. Intr-un climat relativ stabil si favorabil, prin motivatia mult hulita si capitalista de a face bani.
    Nu voi face nimic daca nu am ceva concret si imediat de castigat. Notiunile abstracte sunt greu de digerat si nu tin de foame! Asa a fost dintotdeauna si va mai fi inca multa vreme. Trebuie setat terenul pentru ca, de exemplu, sa am avantaje absolut incredibile daca cumpar o masina electrica. Sa imi iasa mai ieftin decat una pe benzina. Sa faca centrale atomice. Sa fie electricitatea aprope gratis etc
    Cat despre Adevar, el este relativ si conteaza cine este gatekeeperul adevarului. Eu consider ca este fiecare individ in parte. Ar fi prea periculos sa delegam vreunui grup aceasta responsabilitate. Fie el si un grup de oameni de stiinta.

    • Aveți o viziune ciudată asupra dreptului individului la autodeterminare. Un individ care face rău înarmat cu un cuțit, fură ajutat de un șperaclu este același lucru cu un individ care face rău în calitate de sursă de infecție cu SARS-COV-2. Statul nu intervine ca să oprime individul dumneavoastră ci ca să-și apere indivizii care nu sunt antisociali.

    • Nu, statul nu are dreptul să decidă în chestiuni personale. Dar nici persoana respectivă nu are dreptul să ia decizii care ar putea pune în pericol dreptul la autodeterminare al altora. Posibilitatea ca oricine să fie infectat a existat, iar astfel exista și pericolul infectării altuia. Sub acest aspect executivul mandatat în urma unor alegeri libere are dreptul, ca pentru siguranța medicală a lui X sau Y, să le impună lui Y și X să stea în izolare parțială și temporară. Și mai e un aspect: asigurările își oferă serviciile, condiționându-le de respectarea unor reguli. Admițând chiar că dreptul de a dispune de propria sănătate nu i-ar afecta și pe ceilalți cetățeni, o eventuală infecție urmată de terapie intensivă necesita fonduri suplimentare care sunt departe de a fi acoperite de asigurările de sănătate. Nici în acest caz distribuția riscului nu îl afectează doar pe cel ce își reclamă astfel dreptul la autodeterminare. Sau nu sunteți de acord cu această realitate?

      • Daca aplicam acelasi rationament pentru orice boala periculoasa, inseamna ca toata lumea trebuie sa stea izolata unul de altul, inclusiv acei care au fost mandatati in urma alegerilor libere.
        Unul care ataca oamenii e bolnav mintal hai sa o recunoastem, unul care polueaza atmosfera, unul care fumeaza, acei beti, acei agresivi, acei care fura, coruptii, acei cu HIV. Apropos de ce nu au fost izolati acei cu HIV pana acum? Toate acestea sunt dereglari medicale.

        Ce facem cu acei care au dat instructiuni gresite, de exemplu sa nu poarte masca, nu au luat masuri din timp, se stia din noiembrie 2019, au pus algoritmul politic inaintea bunului simt medical, vezi diagnosticare si tratament. Toti ei sunt criminali, ei trebuie sa stea in puscarie.

        Eu as propune, ca inainte sa mandatam pe cineva din numele nostru, sa ne asiguram ca intai de toate omul are competentele necesare pentru a fi in functie. Sa dea examen teoretic si simulare pe o serie de riscuri si evenimente din fisa postului. Daca nu le are in fisa postului nu are voie sa decida pe aceasta tema pana cand nu i se da mandat.

        Intrebare, daca virusul era foarte serios si unica solutie era sa impusti oameni si sa-i dai foc. Cum faceam? Ii impuscam preventiv?

        Suntem inca foarte primitivi ca societate si ca indivizi mai ales. Ce ar fi facut acei din Star Trek?

        • Aplicăm acest raționament pentru orice infecție care se poate extinde prin mijloace simple (respirație, atingere, lipsă de igienă) și pentru care nu avem încă leac, fie pentru a opri infecția, fie pentru a o trata.
          În cazul HIV transmiterea se face prin contact intim, nu mergând pe stradă. Și poate fi excelent împiedicată infectarea prin folosirea unui prezervativ. De ce ar fi nevoie să îl izolam pe cel infectat?

    • „Libertatea fiecarui individ se termina acolo unde incepe LIBERTATEA altui individ” ! Definitia este clara si ar trebui sa constituie legea de baza – care auto-ingradeste orice libertate individuala ! In reest …. numai bla – bla – bla ….

    • Mai ales aia cu Leyden rupta de realitate e gogonata rau. Nu cred ca stiti cine e, cu ce s-a ocupat la viata ei, care i-e pregatirea si experienta profesionala, daca scoateti – cu convingere – asa ceva.

  5. Wow, impresia mea de pana acum era ca Daianu este un neoliberal care se opune intervențiilor statului cu motivare sociala și susține politici pro-corporate.
    Dar nu, articolul asta atinge perfect puncte extrem de dureroase (unul acut, Covid, altul cronic devenit acut, clima), consecințe ale ignorării științei, și arată exact ce trebuie sa facă un stat responsabil în aceste situații.
    Iar Daianu, departe de a fi bancher și corporatist, afirmă aici clar nevoia de supraveghere atentă a băncilor pentru a preveni, printre alte pericole, o reeditare a crizei din 2007-8.
    Chapeau!
    O cârcoteală mică, totuși, a propos de scena din Planeta Maimuțelor (care e epică, una din cele mai bune scene din cinematografie): nu e vorba de o stație de metrou ci de statuia Libertății îngropată parțial pe plaja.

  6. Felicitări pentru un articol foarte bun. Societatea sec 21 este mai complexă decât au modelat-o economiști de acum 250 sau chiar 50 ani. Avem nevoie de lideri pragmatici, fata ochelari de propagandiști de stanga sau dreapta.

  7. All is fine and dandy up to the climate change/carbon tax/fires. This climate change debate is like flogging a dead horse. You cannot change anything but you cannot disprove the theory because you cannot experiment with CO2 data. I was curious to see the situation of fires in the US and came across two sites:
    https://www.nifc.gov/fireInfo/fireInfo_stats_totalFires.html
    https://www.usfa.fema.gov/data/statistics/
    Without going into details it seems there is no clear ascending trend (number of fires/surface affected), the second graph showing a descending trend, albeit only for the last ten years.

    The Green Deal is great for industry if applied as in Germany, where the households pay on average twice the price industrial users pay. Great also for the government which taxes energy at over 50% of the final price (it can even get better, like in Denmark, at 64%!). The consumer is screwed but they seem to like it …
    Great also for everybody investing in green industry. Does this come at a cost? I wish you and the proponents of such a paradigm change could enlighten the masses upon the costs involved.
    PS The discussion is too time-consuming, time which I don´t have, but the carbon tax needs a short remark: What would a businessman do if confronted with said tax? Would he cease producing? No, he would pay and the carbon effect would be the same. If he thinks the tax is too high he will try to move the production to a more permissive jurisdiction, i.e., out of the respective Western country.

  8. Aveți o viziune ciudată asupra dreptului individului la autodeterminare. Un individ care face rău înarmat cu un cuțit, fură ajutat de un șperaclu este același lucru cu un individ care face rău în calitate de sursă de infecție cu SARS-COV-2. Statul nu intervine ca să oprime individul dumneavoastră ci ca să-și apere indivizii care nu sunt antisociali.

  9. Mărturisesc că am citit cu multă plăcere frumosul eseu romanțat despre salvarea planetei de molima covidului, de încălzirea globală șamd. Mă simt obligat să spun că sunt de acord cu toate cele scrise de autor, chiar dacă de la Consiliul fiscal publicul este pregătit să primească mai degrabă punerea în discuție a politicilor în domeniul financiar. …Cu toate cele scrise, cu excepția câtorva.

    Obișnuit fiind cu abordarea precedentului președinte al Consiliului fiscal, mă așteptam la ceva mai mult pragmatism. Spre exemplu, înainte de a clama necesitatea unor noi investiții în sisteme de irigații, să fie cerut imperativ a fi explicat de ce, cine și cum le-a furat și distrus pe cele pe care le-am avut (adică, scoaterea din întuneric a informațiilor asupra faptelor, aducerea lor în lumina cunoașterii publice). Pentru că altfel, există o mare probabilitate ca cele noi să aibă aceeași soartă.

    Sau, înainte de a utiliza banii contribuabililor români și europeni în infrastructura pentru transporturile feroviare, să fie cerută de către Consiliul fiscal o explicație cu privire la felul în care a fost distrusă și furată infrastructura feroviară românească anterioară, pentru ca noile investiții să nu aibă același destin.

    Iar, dacă există aceste explicații, atunci Consiliul fiscal este socialmente dator să le facă publice (așa cum se întâmpla pe vremea d-lui Ionuț Dumitru) cu propuneri de politici publice pentru ca astfel de lucruri să nu se repete. Pen’ că d-aia este Consiliul fiscal și acesta este rolul și menirea lui! Nu creația de eseuri romanțate. Părerea mea… și a legii care l-a făcut pe el.

    În fine, dincolo de apetența unor economiști pentru politicile economice de stânga, predicția apocaliptică făcută de Dennis și Donella Meadows este – după cum am văzut, lumea nu și-a încheiat existența odată cu sfârșitul secolului al XX-lea – expresia unui scenariu la fel de absurd pe cât de utopic este optimismul tehnologic care proclamă substituirea universală a factorilor de producție ca urmare a progresului științific și tehnologic (și, cred eu, foarte bine observă autorul articolului acest lucru).

    Textul, așadar, îmi amintește de tinerețe, de frumusețea „flower power” a anilor ’75 și de scurta perioadă în care România se sincronizase parțial cu Occidentul. Mulțumesc autorului pentru asta și pentru romantismul cald pe care îl transmite.

    P.S. Sper ca dl D Dăianu să nu fi uitat de rugămintea mea ca, din înalta funcție publică pe care o are și în calitate de expert în științe economice, să facă în mod asiduu demersurile necesare pe lângă BNR și guvernul României (oricare ar fi el), în vederea respectării Tratatelor de către țara noastră și conlucrarea între cele două entități în vederea realizării convergenței și adoptarea în cel mai scurt timp de către România a monedei comune europene. Mulțumesc.

  10. Imperativul rațiunii a fost și este sapere aude, nu să asculți de „somități”. Măsurile de lockdown antrenează un dezastru economic și social: rațiunea recomandă construirea de sisteme medicale solide, nu cheltuieli militare obscene.

  11. Un articol excelent, echilibrat! Felicitari pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume, expunandu-va astfel atacurilor dogmatice ale dreptei radicale (dominanta pe Contributors), care de multe ori imprumuta fara jena o metoda binecunoscuta din arsenalul folosit de comunisti in „lupta de clasa”: „infiereaza cu manie neoliberala (libertariana, anarhista, etc.)” orice opinie care le ameninta „libertatile” (cu ghilimele), adica interesele egoiste (o constatare bazata pe proprie experienta, acumulata in anii in care am comentat pe acest site).

  12. Ni s-a atras de multe ori atentia ca asta e „the new normal”. Poate cineva sa imi dea un scenariu in care s-ar putea reveni la normal? Daca peste vreun an suntem norocosi si avem un vaccin, avand in vedere recurenta acestor virusi si mutatii, e tocmai timpul sa ne ingrijoram pentru urmatorul, ROTA2021,

    https://www.youtube.com/watch?v=kvRklbEBhjY

    • Nu stiu cine este comentatorul din acest clip, dar afirmația ca politicienii ar vrea sa tina situația actuala „for ever” este idiota. Faptul ca citează din The Mirror este suficient. Trebuia pus pe Antena 3.

  13. În ultimele 8 luni domnii medici și oameni de știință ridica din umeri și ne spun că nu știu nimic. Vaccin nu exista, tratament clar și eficient nu exista, teste rapide eficiente nu exista. Dar noi suntem bruftuliti ca nu avem încredere. În cine sa avem? În șefii de stat și guvernele care ne mint pe orice teme? De de nu ar minți și în pandemie? Ce știm e ca am rămas șomeri, în criza economica, ca viitorul arata sumbru și ca ne putem aștepta la tot ce e mai rău de la medici oameni de știință și politicieni – restricții, furt, minciuni și înșelătorie, lipsa de soluții și vorbărie fără sens. Toți factorii de decizie implicați în gestionarea pandemiei au dat greș pina acum. Asa ca nu ne mai scoateți la tabla pe coji de nuca pt vina de a nu mai crede nimic și pe nimeni. Sistemul nu a livrat decit lockdown sărăcie și panica. Aveți ce ați semănat.

  14. Discursul presedintelui american cu cateva zile in urma a abordat frontal unele dintre temele sus mentionate si a clamat ineficienta institutiilor internationale, dureros pt cei care il contesta dar unde are dreptate, are dreptate si merg mai departe.
    Asaltul asupra cunoasterii si „alunecarea catre intuneric” am mase largi de oameni dar si a decidentilor politici, polarizarea excesiva, despartirea in rau si bine, o datoram formelor de comunicare moderen care au napadit precum buruienile mintea multora.
    Totul a devenit prea mult, toti se cred „specialisti” crezand daca se informeaza pe Wikipedia sau citind articole cu cel mult 10 propozitii se pot prounta aspra problemelor.
    Spatiul mediatic este infestat de tot felul de blogeri, vlogeri, influenceri, pseudo specialisti si alte specimene care sunt priviti de milioane de oameni pe retelele de socializare, TV etc. lor dandu-se mai multa crezare decat specialistilor, materia acestora fiind „seaca” si nu poate valorificata economic, cum ?
    Simplu, datorita reclamelor cu acre suntem confruntati acesta fiind modelul economic de functionare al intregului sistem. Adevarul si datele stiintifice nu sunt vandabile , nu intereseaza pe nimeni, „Apocalipsa” si prostia produc bani.
    Sunt efectele datorate schimbarilor de comportament ale uitilizatorilor ale acestor medii in masa.
    Daca privim in contextul cel sus mentionate putem intelege de ce suntem confruntati cu atea probleme, de ce se vand fake news – urile mai bine decat adevarul, adevar de care din ce in ce mai putin sunt interesati.
    Ajung la concluzia ca adevarul nu mai este atat de necesar iar democratia nu este modelul unic demn de urmat.
    „….prostia, iresponsabilitatea, ignoranta si alte metehne omenesti ne pot duce spre vagauni, disparitie. Tot cum folosirea nesabuita a armei nucleare ar avea acelasi efect, de distrugere”
    Nu pot, ne vor duce daca nu schimbam ceva, acel ceva fiind deocamdata foarte difuz, un prim exemplu, interzicierea campaniilor electorale pe retelele de socializare, un prim pas catre apararea democratiei.

  15. Foarte bun articol.
    Stiinta este atacata de politicieni ca Trump, si impactul e foarte mare. Trump a negat problemele serioase produse de sars cov 2 ,ca si KWI presedintele Romaniei de altfel , a negat existenta schimbarilor climatice, si cate prostii a mai spus impotriva oamenilor de stiinta demne de un ins care n-a luat nici macar bacul si sta in cort in Piata Victoriei fara masca.
    Asta a facut ca revista Scientific American, celebra in toata lumea , sa iasa din neutralitatea ei politica si prima data in cei 175 de ani de existenta sa ceara ca alegatorii sa voteze cu Biden. Merita citit acest articol:

    https://www.scientificamerican.com/article/scientific-american-endorses-joe-biden1/

    Are dreptate autorul cand spune ca”Nu este nevoie de un asteroid sa dispara omenirea; prostia, iresponsabilitatea, ignoranta si alte metehne omenesti ne pot duce spre vagauni, disparitie..”
    Un mic exemplu : de ani de zile oamenii de stiinta au anuntat ca ne pasc pandemii si mai rele ca sars cov 2…au cerut sa se ia masuri, dar…prostia, ignoranta oamenilor politici care au crezut ca epidemii se intampla numai prin Africa la amarati, iata…a facut ca pandemia sa ajunga si la noi langa casa …sau inauntru….cate drame …cata suferinta din cauza prostiei si ignorantei celor care decid. Franta, Belgia nu aveau in martie masti, si chiar in aprilie la Geneva nu se gasea Paracetamol…iar noi am inceput anul 2020 cu un buget care taia 22 la suta din banii sanatatii…si pe care guvernul si l-a asumat in Parlament si care a fost promulgat, da promulgat de dl presedinte. Sa nu ne iluzionam , aceasta intunecare a lumii de care vorbea Heidegger, se intampla azi, acum ,pretutindeni.

    M

  16. Mi-aș dori un pic de adevăr, să pot ridica pătura de minciuni și să pot vedea cifre adevărate obținute prin metode corecte, apropo de toată situația COVID. Sincer, eu sunt în ceață totală. Pe de o parte văd raportarea unui număr de cazuri și decese. Pe de altă parte știu că decesele de COVID sunt discutabile, datorită metodologiei foarte discutabile folosite. În mod cert nu s-au făcut autopsii la decesele de COVID decât extrem de puține, deci este greu de spus dacă persoanele decedate cu boli cronice au murit de COVID sau erau COVID -pozitive când au murit. Apar mereu știri despre rezultate fals-pozitive consemnate la diverse laboratoare. Nici nu se pune problema să neg existența și pericolul COVID, dar cu așa date nu se poate extrapola nimic credibil, deci sunt inutile pentru un demers științific. Intuiția nu este un instrument bun în acest caz, pentru că orice ipoteză am genera intuitiv, nu poate fi verificată empiric. Putem ”crede” tot felul de lucruri, dar când este vorba de sănătate, realismul bazat pe probe concrete și metode științifice este de departe mult mai eficient în a genera rezultate pozitive. Raționamentul este același și în cazul schimbărilor climatice. Metode științifice riguroase, date obținute în moduri transparente și corecte, sunt necesare și pentru a dovedi existența unor efecte antropice asupra climei, cât și pentru a dovedi eficacitatea măsurilor care sunt intenționate. Problemele apar atunci când politica sau orice interese dictează rezultatele științei, în orice sens, pentru că atunci știința dispare, și este înlocuită de adevărul ”politic corect”.

    Concluzia? Mulțumesc pentru ocazia de a medita din nou asupra adevărului științific. Felicitări Domnului Profesor pentru articol.

    • Este o intrebare sau un set de intrebari pe care le punem cu totii . Totusi , daca ne raportam la toate cazurile ce au avut ca urmare decesul unor persoane ,nu cred ca este posibil sa ne imaginam ca acestea au fost declarate decedate in mod mincinos de covid 19 si ele sa fi decedat de bolile asociate . Era un risc mult prea mare pe care cineva si-l putea asuma, usor de vizualizat de catre altii ,iar o intelegere oculta este iar neproductiva . Orisicare derapaj ar fi produs pagube majore celor ce ar putea incerca sa faca asta . In fapt -eu cred – ca virusul a omorit si unele dintre acele persoane ce au avut comorbiditati asociate , dar in nici un caz , cei in cauza , nu pot fi considerati doar purtatoari de virus ce au murit din motive diferite . Este exclus asa ceva . Simptomatolgia este cunoscuta si bolile adiacente doar au marit riscul de moarte .

    • Un pic de adevăr. E pătura de minciuni chiar atât de groasă? Am auzit și eu de câteva seturi de rezultate false pozitive. La cele câteva zeci sau sute de milioane de teste făcute până acum nu reprezintă prea mult. Cat de mare e atunci minciuna?
      Nu cred să existe cineva să nu-și dorească într-adevăr metode științifice riguroase. Dar acestea cer timp, uneori mai mult de o viață de om. Ce facem între timp? Politicul nu dictează rezultate științei, dar nici nu poate aștepta un rezultat pentru a lua măsuri fie pentru situația cea mai probabilă, fie împotriva celei mai riscante.
      Jucăm la bursă. Seamănă și cu covid și cu capriciile climatice. Ce ar înseamna pragmatism sau romantism în acest caz? Risc sau prudență? E simplu a cere transparență și corectitudine, mai greu e să ajungi milionar la poker. Iar când e vorba doar de pungă – mai merge să riști chiar și punga altuia, dar când e în joc viața e mult mai greu să mergi la risc, iar alternativele se împuținează imediat. Indiferent ce va zice cândva știința.

      • Am mai multe întrebări decât răspunsuri.
        La cate decese s-a făcut autopsia? Cate laboratoare avem care ar putea face autopsii în siguranță? Cate laboratoare au fost pregătite de când a început criza? Se testează undeva dacă sunt mai multe specii de virus sau una singură?
        Nu e un joc de poker, e ruletă rusească.

        Cât de groasă e pătura? nu știu.

        • Este contraproductiv a ramane agatat in acesta idee ce cuprinde printre altele si scenariul -unor – sau al tuturor autopsiilor ce ar fi trebuit facute . Autopsiile nu se fac in cazuri ce prezinta simptomatologii cunoscute si evidente , ci doar in cazuri unde doza de indoilala , data si de alti factori judiciari , este evidenta . Nu poti face, in cazuri pandemice , autopsii la un numar asa de mare de persoane decedate doar dintr-o obscura si iluzorie dorinta de confirmare . .

          • Trebuie autopsii măcar prin sondaj, 1 la 10 decese, pe eșantioane reprezentative statistic. Covid nu va trece cu rugaciuni, ci cu știință.

            Problema este că efectuarea in siguranță a autopsiilor la o boală infecțioasă ar trebui făcută în laboratoare cu nivel ridicat de siguranță, nu la Medicina Legală. Nu am auzit să se fi pus in funcțiune vreun astfel de laborator. Probabil e mai ieftin să expună medicii.
            Una peste alta de unde stim ca mai e un singur Covid in Romania?

        • Cred că avem cu toții mai multe întrebări la care cerem vehement răspunsuri. De exemplu, încă o nelămurire personală: dacă nu primim răspuns la întrebările noastre, ce variantă să luăm în considerare? Adică, în cazul autopsiei neefectuate, a fost decesul cauzat de covid 19 sau nu? E picătura care a umplut paharul aproape plin mai insignifianta decât restul conținutului?
          Repet: cândva știința își va spune cuvântul. Până atunci, putem sta sau nu cu mâinile-n sân.

        • ” Nu e un joc de poker, e ruletă rusească.
          Cât de groasă e pătura ( de minciuni ) ? nu știu.”

          Cred ca aceste afirmatii, si din nefericire pentru toata lumea, sunt cat se poate de adevarate si intr-un sens mult mai larg pentru ca la noi decalajul dintre realitate si cuvintele care inceaca sa o descrie frizeaza apogeul . De multa vreme sistemul nostru politic si social primitiv de la noi joaca un fel de alba -negra cu cetatenii de rand care il finanteaza. Sistemul medical joaca alba-neagra cu sanatatea si viata cetatenilor , sistemul juridic cu dreptatea sociala si drepturile cetatenilor ordinari adica supusi legilor , sistemul de invatamant cu educatia lor , sistemul cultural cu valorile culturale si morale , politia si ministerul de interne cu siguranta copiilor si cetatenilor , ministerul muncii si protectiei sociale cu drepturile si pensiile cetatenilor ordinari , s.a.m.d. Numarul cetatenilor care de trei decenii isi iau lumea in cap si pleaca unde vad cu ochii este cea mai buna demostratie , iar cei onesti care mai raman uneori sunt si mintiti, si furati , ba chiar si batuti .

          • Și asta e o realitate în România ! Adică cu brambureala întronată de „sisteme”, dar prea putini din oamenii „ordinari” nu, specialii , se bat pentru dreptate socială!

        • Nu va obositi cu taiatul chibritului in 4 . E de ajuns sa va amintiti de Lombardia si New York , fiecare cu 600 morti pe zi in perioada cand populatia s-a comportat normal . Doar 10% din populatiile respective au fost expuse in acel timp scurt pana masurile de separare (voluntare sau nu) au inceput sa-si faca efectul .
          PS in Suedia reducerea voluntara a activitatilor umane a fost mai mare decat in Romania unde au existat tot felul de restrictii – nr de calatorii in Q2 s-a redus in Suedia la 1/3 yoy in timp ce la noi a fost mai degraba la 1/2 .
          https://www.trafa.se/globalassets/statistik/bantrafik/jarnvagstransporter/2020/jarnvagstransporter-2020-kvartal-2.pdf?
          Pag 14

  17. Capitalism: Fiecare pentru el.
    Pandemia in capitalism: Scapa cine poate.
    Umanismul: Boala eradicata.
    Democratia: Acelasi iad pentru toata lumea.
    Stiinta la superlativ: Ne vindecam de existenta sufletului.

  18. Cateva indoieli:
    – „Daca unii sunt orbi, sau nu vor sa vada, este treaba lor, dar lumea este in miscare fiindca timpul nu mai ne pasuieste daca nu vom face ce trebuie.” Vor putea fi convinse primele 4 state in curs de dezvoltare ( China, Rusia, India si Brazilia), cu emisii de gaze de sera aproape DUBLU fata de ceilalti mari emitenti: SUA, UE si Japonia, sa-si lase dezvoltarea economica ” pe aripile vantului „( la propriu dar si la figurat)?
    – „Ca exista un profesor la o universitate, sau la alta, care si-a creat un “destin” academic neglorios din a contesta mana omului, prin emisii de carbon, prin efectul se sera, in schimbarea climatica, este una.” Oare o afirmatie neadevarata despre prof. Cranganu ( despre care, evident, este vorba), si anume ca ar fi contestat mana omului…….,- in timp ce acesta incearca doar sa stabileasca o relatie justa intre efectele fenomenelor naturale vs. antropomorfe- ii da credibilitate autorului ( altfel, fara nici o competenta in domeniu)?

    • Mi se pare genial ca platforma Contributors publica articolele geniale ale d-lui Cranganu. Desigur, nu e gentlemen like atunci cind cineva face aluzii stravezii la un coleg de platforma si nu indrazneste nici macar sa-i pronunte numele… asta s-ar putea numi chiar impoliteta, ca sa ma exprim elegant.

      • se poate si mai rau. unii isi comenteaza sub pseudonim la propriile articole, si asta in timp ce se declara revoltati de tehnicile de manipulare folosite de stanga. ce sa-i faci, viata e complexa si are multe aspecte, inclusiv aici pe Contributors.

  19. Iata ce afirma doua publicatii cu larga recunoastere internationala,in domeniul stiintitific despre problema schimbarilor climatice :

    – Creșterea temperaturii medii a suprafeței Pământului cu încă un grad Celsius va duce la ridicarea nivelului mărilor și a oceanelor cu 2,5 metri, din cauza topirii calotei glaciare.

    Iar o creștere cu a temperaturii medii cu trei grade, va ridica nivelul mărilor cu 6,5 metri au avertizat oamenii de știință miercuri, potrivit Science Alert.

    Aceste creșteri devastatoare ale nivelului apelor sunt suficiente pentru a paraliza orașele de coastă, cum ar fi New York, Miami sau Mumbai și pentru a provoca migrația a sute de milioane de oameni.

    – În mod normal, aceste schimbări ar trebui să aibă loc de-a lungul a sute până la mii de ani. Însă din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră provocate de om, topirea ghețarilor va fi accelerată și se va produce în numai câteva decenii, arată un studiu publicat în revista Nature.

    Cine sunt cele doua publicatii si ce fac ele :

    – SCIENCE ALERT is a leading web based portal providing free access to a large database of peer reviewed scientific research. Currently Science Alert hosts more than 40,000 fully open access articles from 119 peer reviewed scientific journals. Science Alert is one of its kind technological solutions to make the authoritative content discoverable and broaden the value of your scholarly publications.

    – NATURE is a weekly international journal publishing the finest peer-reviewed research in all fields of science and technology on the basis of its originality, importance, interdisciplinary interest, timeliness, accessibility, elegance and surprising conclusions. Nature also provides rapid, authoritative, insightful and arresting news and interpretation of topical and coming trends affecting science, scientists and the wider public.

    Desigur,daca faci parte din categoria „science denyers” si vrei sa iesi in evidenta cu afirmatii care contrazic spusele altor (mai multi ) oameni de stiinta,din dorinta de a iesi din „rand ” si a-ti construi o aura de „rebel ” nu e nicio problema.
    Problema apare atunci cand altii , politicieni prin campanii electorale ,oameni de afaceri,care au interese personale in negarea unor stari de lucruri, dar si oameni simpli care nu au prea multa „aplecare” catre stiinta, folosesc afirmatiile tale, pentru a-si sustine interesele sau pentru a da nastere teoriilor conspirationiste.

    Nu stiu cat de mare specialist trebuie sa fii in climatologie ca sa nu te intrebi daca miliardele de autovehicule care circula pe tot globul , industriile poluante,consumatorismul stimulat, despaduririle,nu reprezinta o amenintare reala pe termen scurt in raport cu fenomene naturale,globale,care se manifesta pe perioade de sute si mii de ani,si sa nu incerci sa faci ceva azi pentru a frana incalzirea globala datorata activitatilor omenesti poluatoare, creatoare de efect de sera,asa dupa cum arata studii efectuate pe durate de zeci de ani.

    • @sile1 _ „Nu stiu cat de mare specialist trebuie sa fii in climatologie ca sa nu te intrebi…”

      Păi, nu trebuie să fii. Costurile schimbărilor climatice sunt evidente, mai ales pentru cei nevoiți să le plătească direct precum, spre recent exemplu, navele de transport care tranzitează canalul Panama, ale cărui costuri de operare cresc din pricina scăderii resurselor de apă din regiune.

      Dar, domnul Crînganu nu asta contestă, ci originea lor, care, susține domnia-sa prin concluzii sofistice că este cât se poate de naturală, că Pământul a mai trecut de-a lungul istoriei sale prin extincții ale vieții superior organizate, așadar nu avem de ce să ne facem griji. Altfel, premisele științifice sunt foarte bine și corect prezentate în raționamentele viciate ale domniei-sale.

      Precum spuneți, cei mai interesați de păstrarea în uz pe scară largă a combustibililor fosili sunt cei – foarte numeroși – care au legături cu această industrie, dar mai sunt și cei care plătesc 0,55EUR pe litrul de benzină, în vreme ce noi plătim dublu.

      Or, la fel precum dl D Dăianu, dar din altă perspectivă, aceștia au o poziție fundamental „de stânga” cu privire la exploatarea capitalului natural. De fapt, cred că ar trebui să se înțeleagă foarte bine între dânșii… :-)

      Ceea ce am spus mereu în comentariile mele – și îi enervează la culme – este că doar în socialism bunurile comune sunt ale tuturor și ale nimănui, iar prin „tramvaiele” societății se înghesuie o mulțime de pasageri clandestini. În capitalism, prânzuri gratis nu există și fiecare trebuie să plătească pentru ceea ce consumă.

      Așadar, cei care consumă bunuri de mediu sunt invitați să plătească. Carevasăzică, dezechilibrele generate de eșecurile pieței prin externalitățile negative de mediu se corectează prin taxele pigouviene. Astfel, indiferent dacă procesorul din telefon, conserva din oțel, sau tricouțul din bumbăcuț sunt făcute în China, Bangladessh, ori SUA, cei care le folosesc sunt rugați să plătească și resursele de mediu consumate la realizarea lor. Consecințele producerii lor mă afectează și pe mine. Așa-i la noi, în Europa…

      De-aia cei care trăiesc și muncesc pe alte continente sunt atât de supărați pe noi, care plătim resursele naturale pe care le consumăm. Dacă sunt obligați să plătească și ei ceea ce consumă în cadrul procesului de producție, echilibrându-se astfel costurile, produsele lor devin necompetitive. Adică, atitudinea lor este una fundamental socialistă.

      • Așadar, cei care consumă bunuri de mediu sunt invitați să plătească.
        Îmi vine mereu în minte o scenă pe care am văzut-o la câteva zile după ce m-am stabilit în occident. Într-un parc din afara orașului un bărbat aștepta cu o pungă pe mână ca dobitocul său patruped să-și termine „lucrarea”. După care a apucat-o cu mâna băgată în punga întoarsă către încheietura și apoi, desfășurând-o și apucând-o de baiere, rămase cu respectiva lucrare în interior. A luat-o acasă să o recicleze.
        În același mod ar putea fi reciclat carbonul scos din pământ și eliberat în atmosferă prin arderea în motoare. Imaginați-vă că eșaparea gazelor nu mai este permisă, ci ele să fie comprimate în recipiente. Iar pentru golirea acestora utilizatorul să plătească prețul zilei, preț stabilit în urma concurenței pe piața liberă a certificatelor de carbon. Perfect capitalist adică.
        S-ar impulsiona astfel cererea după alternative motorului cu ardere internă și, implicit, cercetarea pentru găsirea acestor alternative.

        • @Hantzy _ „A luat-o acasă să o recicleze.”

          Vă mulțumesc pentru confirmarea celor scrise în comentariul meu. Pentru cineva venit dintr-o țară aflată timp de jumătate de secol sub un regim politic socialist, înțelegerea capitalismului poate fi dificilă și/sau deformată la început.

          Astfel, după cum am arătat, atitudinea cetățenilor față de bunurile comune în capitalism este fundamental diferită față de socialism.

          În contextul metaforic propus de dumneavoastră și spre surprinderea celor care au o mentalitate socialistă față de bunurile comune, locuitorii orașelor occidentale nu-și fac nevoile și nu-și lasă dejecțiile în spatele blocurilor de locuințe – nici pe ale lor, nici pe ale animalelor de companie -, nu din dorința de a le recicla, ci pentru că cineva este plătit să curețe după nesimțiți (inclusiv din banii cetățenilor care nu au animale de companie, dar vor să se bucure de parcul public), iar trecătorii ar putea călca în ele.

          Este o chestiune simplă, din punct de vedere socio-economic, care, nu am nicio îndoială, este ușor și bine înțeleasă inclusiv de cei care sunt enervați de simplitatea ei. Și am explicat în comentariul meu anterior de ce.

          • Constantin, îmi pare rău că nu m-am făcut mai bine înțeles. Dacă nu am început precedentul meu comentariu prin a vă da dreptate, este pentru că, deși am fost surprins de gestul conducătorului de câine, el mi s-a părut atât de corect și respectuos față de concetățeni și mediu, încât nu m-am îndoit niciun moment că ar putea fi înțeles altfel. Recitiți deci în această cheie intervenția mea, dacă nu cer prea mult.

            Sile1, năstrușnică a fost la vremea ei și ideea de a zbura cu un aparat mai greu ca aerul. Sau mutarea haznalei din grădină în apartament. Vi se pare complicat să transformați un bibiu poluator într-unul comparabil cu cele fără emisii? Cu atât mai bine! Asta era și intenția mea atunci când propuneam să vă imaginați o situație ipotetica, în care nu sunt comparate doar performanțele de cost în exploatare ale diferitelor vehicule, ci și cele de mediu. Deși aș putea descrie un dispozitiv care să transforme dejecțiile Otto sau diesel în sifon direct în portbagaj, voiam doar să relev faptul că avantajul acestor motoare constă în murdărirea pe gratis a aerului, intravilan și extravilan, exact așa cum animalul de companie murdărea poteca din parc. Iar dacă aplicăm consecvent principiul cine murdărește, trebuie să se îngrijească de curățirea locului, folosind exclusiv resursele proprii, atunci nu prea mai rămâne nimic din „avantajul” motorului termic.
            Știu, se poate pune taxa de carbon în prețul carburantului, dar tocmai asta mi se pare a fi doar un compromis de etapă și e similar „dreptului” de a face pipi în piscina publică, doar pentru că îți permiți să plătești amenda.

        • Sa-mi fie cu iertare !
          Afirmatia cu gazele de esapament comprimate si reciclate e o gluma sau nu?…pentru ca daca nu e o gluma si vorbiti serios atunci ma vad nevoit sa va spun ca nu stiti cum functioneaza un motor termic si nici ce-ar presupune o aplicare in practica a idei dvs.
          Daca nu stim unele lucruri poate ar trebui sa ne abtinem de la tot felul de propuneri nastrusnice !

          • @sile1 _ „Sa-mi fie cu iertare !”

            Poate că nu ați observat, dar colegul comentator @Hantzy a răspuns ironic comentariului meu. Adică, textul domniei-sale a fost „la ‘șto” cum zicem noi în Colentina.

            Carevasăzică, nu și-a imaginat vreo clipă că ar putea fi luată de cineva în serios reciclarea dejecțiilor de Chihuahua (în care altfel i-ar fi plăcut să calce când a ajuns în Occident), ori că gazele de eșapament cu parfum de roze ale Loganurilor vor fi convertite în „aer de munte la conservă”. Nu. A fost doar o „aroganță” din categoria „Becali”.

            • Ufff ,m-am linistit !
              Asadar dl Hantzy , desi traieste pe afara ,da dovada ca umorul nostru neaos se tine scai de domnia-sa.
              Crezand ca traind pe afara s-a lepadat de tot ce tine de „specificul ” romanesc si vorbeste serios ,era cat pe ce sa-l bag intro categorie din care evident, dupa cum spuneti,nu face parte.
              Noroc ca m-ati luminat la timp !

        • Constantin, se impun câteva lămuriri. Dacă nu am început precedentul meu comentariu prin a vă da dreptate, este pentru că, deși am fost surprins de gestul conducătorului de câine, el mi s-a părut atât de corect și respectuos față de concetățeni și mediu, încât nu m-am îndoit niciun moment că ar putea fi înțeles altfel. Recitiți deci în această cheie intervenția mea, dacă nu cer prea mult.

          Sile1, năstrușnică a fost la vremea ei și ideea de a zbura cu un aparat mai greu ca aerul. Sau mutarea haznalei din grădină în apartament. Vi se pare complicat să transformați un bibiu poluator într-unul comparabil cu cele fără emisii? Cu atât mai bine! Asta era și intenția mea atunci când propuneam să vă imaginați o situație ipotetica, în care nu sunt comparate doar performanțele de cost în exploatare ale diferitelor vehicule, ci și cele de mediu. Deși aș putea descrie un dispozitiv care să transforme dejecțiile Otto sau diesel în sifon direct în portbagaj, voiam doar să relev faptul că avantajul acestor motoare constă în murdărirea pe gratis a aerului, intravilan și extravilan, exact așa cum animalul de companie murdărea poteca din parc. Iar dacă aplicăm consecvent principiul cine murdărește, trebuie să se îngrijească de curățirea locului, folosind exclusiv resursele proprii, atunci nu prea mai rămâne nimic din „avantajul” motorului termic.
          Știu, se poate pune taxa de carbon în prețul carburantului, dar tocmai asta mi se pare a fi doar o etapă și e similară „dreptului” de a face pipi în piscina publică, doar pentru că îți permiți să plătești amenda.

  20. Fairness – termen si valoare f importanta a etosului englez, NU inseamana egalitate sau inclusivitate.
    Inseamna impartialitate in judecata. A fi fair este un imperativ moral.
    Egalitatea de sansa si egalitatea in fata legii sunt parte din societatea occidentala post-belica.
    Egalitatea si inclusivitatea sunt PRODUSE ale societatatii Occidentale, nu sunt SCOPURI in sine – asa cum sunt promovate acum.
    F. bun articolul.

  21. S-a spus ca „prima victima a razboiului este adevarul”, iar odata cu invazia „stirilor false” e clar ca unii dintre noi sunt de ceva timp in razboi.
    In cazul intelectualilor, care ar trebui sa fie in prima linie a luptei pentru adevar, razboiul „ideilor” este chiar mai clar si a fost transat acum 2 milenii: „ce valoreaza sarea dupa ce isi pierde gustul? …nici macar cat nisipul, pe care apa nu-l poate dizolva…”

  22. „Trebuie sa ne luptam pentru Adevar, sa combatem stirile false, manipularea in masa”
    +
    „Negationistii sunt o minoritate, dar care este zgomotoasa”

    Recomand documentarul „A Social Dillema” de pe Netflix. In el se observa cred cel mai bine cum se pot indeplini rapid si usor aceste 2 deziderate exprimate de autor: reglementarea la sange a Facebook si celorlalte retele sociale. Aceasta s-au constuit de fapt intr-o platforma a raspandirii ignorantei, cospiratiilor, negationismului sau intr-un singur cuvant a prostiei. Acest lucru trebuie sa inceteze.

  23. @ Sergiu Simion
    foarte bine sintetizat. reforma statului nu s a produs in 89 iar institutiile nu s au reformat (si au schimbat doar numele – militie / politie, securitate / sri, tvr / tvr libera etc). politrucii abjecti sint rezultatul firesc al statului nereformat, cind propaganda nerusinata si votul cumparat (prin fidelizarea cohortei bugetare) din resurse publice, sint greu de contracarat. un magistrat roman este platit ca unul american, un militian mai bine ca un profesor, un trepadus / slujbas bancar are leafa de bancher autentic – la schimb „livrind” injustitie, haos si saracie. asa functioneaza cleptocratiile sud americane si africane, la fel si statul corupt si inept romanesc. au (bolsevicii convertiti in „capitalisti”) creat o scara valorica inversata alungindu i din tara pe cei mai harnici si capabili – inflorind in schimb toate putorile si nulitatile ( cu multe masterate si doctorate ! )

    • ps : (tot pentru dl @ Sergiu Simion )
      au supradimensionat aparatul administrativ (sint multe guri, ale progeniturilor activistilor si securistilor ce au distrus Romania, ce trebuiesc hranite), si au extins „cimpul tactic” – asta insemnind ventuze infipte n resursele Romaniei – vezi exifarma, firmele lui ghita, padurile distruse, „bodyguarzii” proveniti din militieni si securisti pensionati la 45 de ani, universitatile unde se pregatesc „doctorii” si „academicienii” interesului national. cine poate opri aceste scursuri semianalfabete, lacome si amorale sa distruga complet Romania ?

      • ” … cine poate opri aceste scursuri semianalfabete, lacome si amorale sa distruga complet Romania ? ” .
        Nimeni . De 30 de ani ( si poate pentru inca 30 ) , tara si societatea exista doar prin inertie si undeva este o minune ca mai palpaie amandoua si ca cetatenii ei mai gandesc inca normal ( unii ) . Aceste „entitati” au reusit sa decupleze aproape complet tara de trecutul si istoria ei ( ce spune acum presa de mare tiraj despre comunism pentru cresterea tirajului , trebuia spus in 1990 si acum Romania ar fi avut alta infatisare ) . Generatia celor care acum au 30 de ani este indiferenta fata de istoria ei , deci risca sa o repete.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Daniel Daianu
Daniel Daianu
Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academiei Române, din 2001, preşedinte al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru al American Economic Association, membru în Societatea Academică Română.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro