miercuri, octombrie 20, 2021

Ascensiunea Europei de Est la “butoanele puterii”

Trăim o perioadă în care tot mai mulți est-europeni au reușit să se afirme și să ajungă în funcții cheie, atât la nivel european, cât și euro-atlantic. Această chestiune este conturată, evident, de dorința statelor membre ale Uniunii Europene din Europa de Est, de a avea și ele un cuvânt de spus în marile provocări prin care trece bătrânul continent european în ultima decadă.
Un lucru este cert, printre statele din Europa de Est, România se evidențiază din ce în ce mai mult.

“Blocul” prim-miniștrilor est-europeni

Cel mai recent eveniment este reprezentat de numirea fostului prim-ministru polonez, Donald Tusk, actualul președinte în exercițiu al Consiliului European la funcția de președinte al Partidului Popular European, cel mai mare partid european, ales cu 93% din voturile exprimate.
Un alt est-european, românul Siegfried Mureșan, care este purtătorul de cuvât al PPE din 2015, a fost ales chiar astăzi vice-președintele acestui partid pan-european.

Ba mai mult, observăm o nouă rânduială politică bazată pe elementul geografic: După alegerea lui Donald Tusk, toate marile familii politice europene vor fi conduse de oameni politici din Europa de Est.

Această paradigmă este probabil generată și de ascensiunea fostului prim-ministru Dacian Cioloș, la cârma Partidului Renew Europe, al treilea cel mai mare partid la nivel european, de fapt primul român într-o astfel de funcție.

Iar la Partidul Socialiștilor Europeni în frunte este fostul prim-ministru bulgar Serghei Stanișev, adică tot un reprezentant al Estului. Totuși, acesta deține această funcție din 2011 și nu a fost atât de activ precum ceilalți doi lideri europeni ai Parlamentul European.

Toate aceste împrejurări ne conduc la ideea că foștii prim-miniștri ai Poloniei, României și respectiv Bulgariei, reprezentanții Europei de Est trebuie să combată ideea unei „Europe cu mai multe viteze” și să ducă o politică europeană mult mai dinamică decât foștii lideri. Până în momentul de față, Tusk și Cioloș au făcut acest lucru, dar să vedem acum, dacă se descurcă în rolul de coordonare a unor partide cu 182 și respectiv 108 europarlamentari, dar în același timp să vedem cum ajung cei doi să îmbunătățească metoda Spitzenkandidat, care reprezintă din păcate nodul gordian al alegerii președintelui Comisiei Europene în următorul mandat. De asemenea, noii lideri europeni, Tusk și Cioloș, trebuie să se impună în fața figurilor dominante a șefilor de stat, cancelari sau prim-miniștri europeni foarte influenți, care de fapt încearcă să conducă Uniunea Europeană din umbră.

Cea mai înaltă funcție în justiție merge pentru România

Un alt eveniment recent ce determină dominația statelor membre din Europa de Est este și numirea Laurei Codruţa Kövesi drept prima procuroare-șefă europeană a Parchetului European, funcția cea mai înaltă în justiție la nivel european. Această performanță i-a conferit româncei încrederea necesară de a reprezenta nu numai lupta anti-corupție de la nivelul national (prin activitatea de succes în cadrul Direcției Naționale Anti-corupție) ci și nevoia stringentă de combatere a corupției mari, la întreg nivelul Uniunii Europene.
La nivelul Uniunii Europene mai putem remarca multitudinea de funcții extrem de importante la nivelul comisiilor de specialitate din Parlamentul European, funcții de președințe și vicepreședințe de comisie/delegații. Comisiile în care se afirmă românii sunt: comisia pentru afaceri externe; industrie, cercetare și energie; comerț international; mediu, sănătate publică și siguranță alimentară; piața internă și protecția consumatorului; dezvoltare regională: agricultură și dezvoltare regională. De asemenea, europarlamentarii români au negociat și mai multe funcții de raportor la nivelul Parlamentului European, dar și la nivel de grup europarlamentar.
A doua funcție din NATO pentru un est-european/român

Comisii europarlamentare prezidate de români

Un eveniment destul de recent este reprezentat și de numirea primului român, dar și primul est-european – Mircea Geoană, într-o funcție cheie a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a doua funcție ca importanță, cea de secretar general adjunct, după secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg. Această numire este una foarte importantă pentru România și vine după 15 ani de la accederea la NATO, în care țara noastră a reușit să-și consolideze puterea militară până la punctul de a reprezenta un partener strategic pentru Statele Unite ale Americii, la același nivel cu vecinii noștri polonezi. Un lucru curios este și faptul că purtătoarea de cuvât a NATO este tot româncă, pe nume Oana Lungescu. Aceasta deține funcția respectivă din 2010.

Concluzie

Prin urmare, toate aceste numiri ale unor reprezentanți ai “periferiei” nu fac altceva decât să consolideze poziția Uniunii Europene ca actor relevant în Estul Europei, dar și să încurajeze statele din vecinătatea apropiată să își dorească o putere similară, și desigur statele membre ale Parteneriatului Estic devin mult mai interesate de proiectul european, mai ales că aceste numiri exclude și viziunea conform căreia țările din Estul Europei și-au pierdut total suveranitatea și soarta acestora este dictate de Occident.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Europa de Est va deveni buricul politic ( insa nu economic si social) Europei si poate al zonei Nord Atlantice ( prin dl Geoana posibil propus de KWI)

  2. Este foarte inbucurator ca avem romani „la butoane”. Au ajuns acolo si datorita sprijinului substantial din partea presedentiei, nu ca Johannis ar fi pus o vorba buna, este felul lui Johannis prin care el reprezinta Romania si cum este privit de parteneri externi, cu respect.

  3. NATO chiar e în moarte clinica și cerebrala dacă au ales nr 2 pe prostănacul pesedist de Geoană. Dacă ne ataca rusii… Ii iese o flacără violet pe nas. Suntem cu adevărat expuși

  4. Poate ma lamureste cineva cum de NATO a ajuns sa fie condus de un norvegian din Partidul Muncitoresc si de un roman PSDist.

    • Simplu. Era un banc vechi: cand a zburat Prunariu in cosmos, la intoarcere, avea mainile vinete. L-au intrebat prietenii: mai, de ce ai mainile vinete? La care Prunariu a raspuns: pai cum incercam sa fac si eu ceva, sa apas vre-un buton, imediat ma pleznea rusul peste mana. Cam asa.

      • I ntrebarea mea e foarte pe bune: Cum de e posibil ca americanii sa decida alegerea unor stingisti europeni in posturi de conducere ale NATO. Nu zic ca nu ar fi putut fi cooptati inca de mult ca agenti SUA in ciuda pozitiilor din cadrul partidelor lor dar tot e cam bizar.

  5. Cred ca nu trebuie sa ne îmbatăm cu apa rece, aceste butoane sunt decorative. Ele sunt plasate pe o tastatura care nu este conectată la nici un centru de comanda real. Aceste funcții sunt un fel de premii de consolare, un fel de Mențiuni cum primeau la scoala cei care nu luau premiul I, II sau III. Sa fii președintele unui partid pan-european intr-un parlament care se ocupa cu festivaluri de cuvântare nu este mare lucru. Tusk a fost singurul lider din Est care a avut o funcție cat de cat mai importantă.

  6. Deciziile în UE se iau în consiile ministeriale cu unanimitate de voturi. Blocarea UE se face aici, nimic cea se poate numi „dinamic”.
    De la începutul EWG 1957 Uniunea Europeană s-a construit pe principiul egalității voturilor indiferent dacă vinde de la un stat mare, cu pondere economică sau politică mare sau mică. Votul Ciprului e egal cu cel al Franței, votul României e egal cu cel al Maltei.

    ….”…. reprezentanții Europei de Est trebuie să combată ideea unei „Europe cu mai multe viteze” și să ducă o politică europeană mult mai dinamică decât foștii lideri. … „….

    Trecerea de la unanimitate de voturi la „majoritate dublă calificată” e conceptul francez al lui E. Macron. Franța încearcă 2017- 2019 să impună acest „principiu normativ comunitar” pentru a integra mai puternic și mai rapid un cerc restrâns de state partenere ZE/UE, fără ceilalți (UE cu două viteze, Paris 2016). Acum Polonia apără „iliberalismul” în Ungaria (presa liberă e atacată. Votul guvernului de la Varșovia nu e același cu cel de la PP al lui D. Tusk în PE. Fidesz/Ungaria e în PP) cu veto în consiliul șefilor de state, Ungaria apără Polinia (statul de drept e atacat).
    Budgetul de 153 miliarde Euro UE 2019/2020 a primit acum acordul PE Parlamentului European. E. Macron nu a reușit să impună un al doilea budget (AI, digitalizare, etc) separat de cel de 1% BIP al UE pentru un cerc restrâns ZE/UE.
    Estul poate bloca UE atât timp cât rămâne „unanimitate de voturi” în consiliile ministeriale. Dinamică din estul UE? Blocarea cu veto înseamnă UE nu are și nu va avea în curând o politică „externă comunitară”, nu va avea apărare militară și scut nuclear propriu. UE rămâne un gigant economic în care nici un partener din UE.27 nu vrea să părăsească azi Piata comună și Uniunea vamală.
    Ce se va realiza din conceptul francez al lui E. Macron de la Sorbonna 2017? Când? Estul va „bloca” cum cere autorul UE cu două viteze cerut de Paris? F. Hollande/ Paris a lansat acest proiect francez ca răspuns spre est după refuzul „principiilor normative constitutive” la Bratislava 2016.
    UE nu e un „stat”, are budget de 1 % BIP. Conceptul francez prevede cu totul altceva decât sugerează autorul? Postul cel mai important îl are doamna Lagarde ca director BCE/Frankfurt. România nu e în ZE Euroland. Care sunt prioritățile Bucureștiului 2019/2020 în UE.27?

  7. Ascensiunea esticilor este din cauză că vesticii au considerat mult timp că ţările din Est sunt ţări de mâna doua, taman bune de a fi jecmănite, umilite şi date ca exemplu negativ. După Brexit, speriate că jucăria LOR numită UE se va strica, au renunţat la Europa LOR cu 2-3 viteze şi s-au gândit să-i ameţească pe estici cu ceva posturi de conducere prin instituţiile europene. Underground, Germania şi Franţa vor ca UE să rămână un bloc cât mai puternic, anti-SUA+UK şi pro-Rusia. După întâlnirea NATO din decembrie ac se vor separa apele.

    • Mdaa, cam asa pare. E o competitie pentru ‘hearts and souls’-rile est europene intre EU si US/UK, si EU cam pierde. Pentru ca US misca trupe, fie intelegand angoasele estice, fie pentru ca pot, sau poate amandoua. In contrapartida, UE ramane cramponata in vesnicele marote: egalitati peste egalitati (am gasit un melc in cutia postala, si am fost un pic ezitant in a-l injura de mama. E un melc sau o mealca? Am I just assuming the gender? Given the opportunity, oare cum s-ar autoidentifica melcul/mealca?). Asa ca am optat pentru un gender-neutral ‘fmm’ si l-(am) aruncat(-o) in gradina. In schimb, conductele cu rusii nu par sa genereze dubii. Nici refugiatii. E bine, anmarsh catre irelevanta. Pacat, putea fi chiar okay.

Dă-i un răspuns lui Zev Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca este asistent de proiect în cadrul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Este doctorand al Facultății de Științe Politice, Universitatea din București. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Principalele sale puncte de interes în domeniul politic sunt: dezvoltarea economică a României în cadrul UE, securitatea UE, Parteneriatul Estic. De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.