Asociația furnizorilor de energie electrică, care numără printre membri și vechii beneficiari ai contractelor cu energie ieftină (ALRO, Alpiq, ENOL, EFT etc., dar și companiile de stat Hidroelectrica, Electrica sau Oltenia), cere din nou abrogarea faimosului articol 23 din Legea energiei, ca să poată încheia „la liber”, netransparent, prin negociere directă, contracte cu companiile de stat.
Trebuie lămurite câteva chestiuni:
1. Articolul 23 a fost făcut exact pentru a împiedica încheierea contractelor cu băieții deștepți, și argumentul că ar trebui să se abroge ca să-și poată face din nou contractele așa cum și le-au făcut și până acum e pur și simplu ofensator. Rămâne cum am stabilit: NU se vor mai încheia contracte cu băieții deștepți, mai ales după insolvența Hidroelectrica și după toată lupta de 10 ani pentru a rezilia contractele păguboase.
2. Faptul că nu ar trebui să fie forțate companiile să tranzacționeze pe bursă și că așa ceva e inadmisibil într-o piață unică de energie e iarăși fals. Dimpotrivă, tendința e ca reglementatorii să împingă companiile în bursa de energie, ca prețurile din bursă să fie relevante. De pildă, în Marea Britanie reglementatorul OFGEM intenționează să impună celor 6 companii („Big Six”) o obligație de participare la bursă (Market Making Obligation), forțându-i să oferteze în bursă o anumită cantitate din fiecare tip de produs. Poate se duce AFEER să explice OFGEM că nu e ok.
3. Luni de zile, AFEER a discutat cu OPCOM introducerea unor noi instrumente de tranzacționare pe bursă care să satisfacă interesele participanților la piață. A rezultat un produs (OTC) care, după părerea mea, încă permite manipularea sistemului și încheierea contractelor cu băieții deștepți, de pildă, permițând limitarea netransparentă a partenerilor contractuali. În fine, e un produs finalizat și care e pe cale să apară pe bursă. Se pare că AFEER nu e mulțumită nici cu această variantă – ceea ce îmi dă un pic de încredere în ea – și reia de la capăt ideea contractelor încheiate pe lângă bursă, ca nici măcar să nu fie cineva care să strângă informațiile despre contractele astea.
4. Argumentele AFEER contra obligației de participare la bursă pur și simplu nu stau în picioare:
– „nu se pot încheia contracte pe termen lung” – ba da, pe PCCB, și chiar s-au încheiat încă de anii trecuți contracte pe 2 ani și s-au făcut oferte pe perioade și mai lungi
– „se tranzacționează excesiv pe piața spot” – argument identic cu vechiul „piața OPCOM nu este relevantă”, pe vremea contractelor cu băieții deștepți: păi piața se va forma în momentul în care membrii AFEER vor tranzacționa pe ea, desigur, câtă vreme încearcă să n-o facă, evident că nu va fi relevantă!
– înțeleg că singura problemă a lui AFEER este cea cu contractele bilaterale pe termen lung, deși, odată cu intrarea regenerabilelor în piață, m-aș fi așteptat să văd niscaiva disperare că piața intraday nu funcționează, că aceea ar trebui să doară la buzunar cu adevărat. Chiar, AFEER n-are nicio problemă cu asta?
– „participanții la piață trebuie să fie liberi să încheie tranzacții cum vor” – sigur, cu excepția companiilor de stat, care ar trebui să și vândă competitiv cum sunt și obligate să achiziționeze competitiv în baza legislației achizițiilor publice; companii de stat care produc cca 80% din energia electrică. Sigur, dacă acestea ar tranzacționa corect, lucrurile ar merge și fără restricții suplimentare; din păcate, nu e cazul. Să nu uităm că numai acum 2-3 luni s-a încercat o tranzacție uriașă la Hidroelectrica, blocată de DNA, și care ar fi putut fi mult mai ușor ascunsă dacă nu era și publicată pe PCCB, să poată vedea tot poporul care e exact prețul și calcula prejudiciul potențial.
– și cel mai tare argument, acela că transparența cu privire la termenii contractuali e o mare problemă de concurență, că afli ce strategie are concurentul. Argument corect, în esență. Dar n-am văzut pe vreunul dintre distinșii membri AFEER, atât de preocupați de concurența corectă, să fi făcut scandal când compania no-name Energon, apărută din neant, face o ofertă în PCCB de 4 ori mai mare decât cel mai mare contract tranzacționat vreodată. Acela nu era anticoncurențial, domnilor?
PS: cum mai stă treaba cu REMIT?
Articol pertinent, corect 100%
Multumesc
Stimata Doamna Nutu,
1. Contractele cu „baietii destepti” – trebuiau investigate si responsabili pedepsiti individual. Aceste contracte au fost facute cu statul, statul trebuie sa-si urmareasca propriile interese asa cum face fiecare agent economic, are intrumente in interiorul companiilor cat si institutii abilitate care sa investigheze acte de coruptie. Aceste fapte trebuiau investigate specific si autorii pedepsiti iar contractele anulate. Iar daca statul nu a fost in stare, ce a facut? A pedepsit intreaga piata restrictionad dreptul la libera asociere – fara precedent in celelalte state europene unde contractele bilaterale si bursele coexista.
Este nevoie de burse, este nevoie de contracte bilaterale, au scopuri diferite si indeplinesc functii diferite si ambele asigura functionalitatea unei piete.
Bursele sunt acele locuri unde se formeaza semnalul de pret, lichiditate crescuta, se faciliteaza tranzactionare produselor standard spot si futures, este minimizat riscul de credit prin faptul ca bursa este contraparte centrala in toate tranzactiile.
Contractele bilaterale sunt necesare la randul lor, pentru produse non-standard sau standard, pentru contracte pe termen lung unde contrapartile isi definesc termenii si conditiile de tranzactionare conform propriilor interese si standarde, reciproc avantajoase, le negociaza, nu sunt unilateral impuse de unul dintre parteneri, isi pot alege partenerii pe baza criteriilor de rating si track record. In baza a astfel de contracte firmele isi obtin credite pentru finantarea afacerilor.
Statul isi va putea intotdeauna apara interesele prin metode deja cunoscute, cum exista legea achizitiilor publice – la fel de bine se poate organiza si in ceea ce priveste vanzarile prin licitatii publice, fie folosind OPCOM, dar pietei ii trebuie oferite instrumentele specifice pentru a fi functionala.
2. Nu este fals. Exista un interes real in a avea burse lichide, dar acestea nu sunt suficiente pentru o piata functionala. Asa cum ati spus, mari operatori sunt obligati sa-si ofere o parte din productie pe bursa – firesc, dar nu toata cantitatea. In orice piata la Vest de Arad exista bursa si exista OTC – pentru ca functiile lor sunt diferite, chiar daca scopul e comun – oferirea de instrumente specifice de acoperire a riscului de pret si contraparte.
3. Noul instrument OPCOM aprobat de ANRE este un pas foarte important in a restabili o functie a pietei pierduta prin legea 123, pentru ca faciliteaza tranzactionarea in timp real a contractelor standard forward pe o platforma organizata, dar nu acorda suficienta flexibilitatea in proiectarea produselor. Este un instrument absolut necesar, dar nu suficient. Baietii profesionisti folosesc un astfel de contract, baietii smecheri incearca sa gaseasca o bresa in orice – cazul Energon arata ca daca instituiile abilitatea nu ar fi fost agile acest lucru s-ar fi intamplat si pe PCCB. Nu instrumentele sunt problema ci modul licit sau ilicit in care sunt folosite. Nu trebuie sa ne taiem mainile ca sa fim siguri ca nu mai furam, ci acei care o fac sa fie pedepsiti. Exista instrumente de supraveghere a pietelor centralizate sau necentralizate, iar institutiile abilitate trebuie sa-si faca treaba.
4. “nu se pot încheia contracte pe termen lung” – nu, nu se pot. Nu intr-un mod profesionist. Pe PCCB un partener isi impune contractul iar cel care raspunde nu are dreptul la negociere. Il ia ca atare sau nu-l atinge. Asta nu-i discriminare? Intradevar, au fost contracte pe termen lung, dar ati avut curiozatatea de a va uita la cei care au raspuns? Intotdeauna o singura companie!!! Ce conculuzie tragem?
Voi reveni, timpul meu a expirat azi.
Felix
Răspund lui Felix,
1. Pornind de la afirmația dvs ” statul trebuie sa-si urmărească propriile interese așa cum face fiecare agent economic” vă reamintesc că asta a și făcut, a dat o lege pe care o respectă și companiile lui. Corupția este un dușman cu care nu trebuie să se lupte doar ” institutii abilitate”. Asociația AFEER când a constatat că membrii săi au dus in insolvență cea mai importantă companie ce asigură siguranța de sistem, i-a eliminat? Unde vă este etica? Când nu există se impun legi ce restrâng ”libertatea”. Cazul Hidroelectrica este ” fara precedent in celelalte state europene”. Constat că știți ce sunt bursele dar distorsionați rolul contractelor directe, netransparente. Produsul energie electrică este cel mai standardizat și fungibil deci pentru funcționarea cât mai corectă a pieței nu trebuie asociat, condiționat de altele mai ales ascunse sub secretul contractual. În fapt produsul tranzacționat, energia electrică, nu stă nici un moment în grija intermediarului, producția și consumul fiind instantanee. Nu este un produs obișnuit și circulând in SEN afectează siguranța națională deci ”propriile interese” a partenerilor comerciali trebuie să se supună acestui obiectiv general. Rațiunile de ” finanțarea afacerilor” nu țin când e vorba de siguranța energetică cu atât mai mult când am constatat că dezechilibrul social major, criza, a fost generată de ”finanțare” în timp ce sistemele energetice s-au dovedit stabile. Finanțarea producției nu pare a fi o problemă stringentă în condițiile in care consumul scade, avem supraproducție si o eficiență energetică de corectat în mod prioritar. Privind negocierea și condiții impuse de unul dintre parteneri este bine să citiți noile produse de tranzacționare propuse de ANRE.
2. E drept că la vest de Arad încă există contracte negociate direct și OTC, dar aceiași vestici se tem de ”bișnițarii din Romania” și au critici serioase asupra tranzacționării netransparente de tip OTC. Tot ei au votat pachetul 3 pe energie și REMIT, toate amplificând transparența.
3. Omiteți că există de mai mult timp ” instrument OPCOM aprobat de ANRE ”.flexibil și operativ.ce primite ”tranzacționarea in timp real a contractelor standard forward pe o platforma organizata”. O faceți deoarece PCCB-NC nu permite limitarea netransparentă a partenerilor contractuali? Cât privește ” Nu instrumentele sunt problema” luați în calcul că majoritatea țărilor consideră că purtarea armelor de foc nu e indicată. E mai ieftin si eficient decât să înzecești numărul de polițiști.
4. Privind “nu se pot încheia contracte pe termen lung” și ” nu are dreptul la negociere” citiți Ordinul ANRE 55/ 21 decembrie 2012 si procedurile asociate deja avizate.
Cele bune!
Raspund lui Ghita Dacu
1.”În fapt produsul tranzacționat, energia electrică, nu stă nici un moment în grija intermediarului, producția și consumul fiind instantanee” – productia si consumul sunt instantanee dar programarea functionarii si dispecerizarea in timp real se fac pe baza contractelor comerciale / notificarilor fizice ale participantilor la piata / ofertele in piata de echilibrare. Intermediarii amintiti de dumneavoastra raspund economic pentru aceste fluxuri in SEN, iar ele daca se abat de la prognoza apar dezechilibre, iar acestia sunt penalizati. Raspunderea pentru siguranta tehnica este a Transelectricii, dar costul revine participantilor la piata si in cele din urma consumatorului final. Daca intermediarii si producatorii nu au instrumentele necesare reducerii costurilor si riscurilor, cresterii eficientei – in cele din urma aceste costuri vor fi platite tot de consumatorul final. Aceasta este ineficienta si risipa.
„Nu este un produs obișnuit și circulând in SEN afectează siguranța națională deci ”propriile interese” a partenerilor comerciali trebuie să se supună acestui obiectiv general.” – da, lucrul aceste se si intampla si in Romania si in UE, participantii la piata si in cele din urma consumatorul final se supun si platesc pentru „Siguranta nationala”. Cum „siguranta nationala” este afectata de contractele bilaterale? Doar atunci cand lupii sunt stapani la oi. In loc sa scapam de lupi, punem botnita la oi! Ola!!
„Finanțarea producției nu pare a fi o problemă stringentă ” – nu astazi, nu in 2014. Dar daca mecanismele economice nu sunt lasate sa functioneze vom avea o problema maine. Nu i se cere statului sa finanteze ci doar sa permita cadrul legal in care investitiile private sa se dezvolte. Fara finantare nu exista investitii, fara investitii nu exista crestere economica, fara crestere economica vom ramane la fel de saraci sau mai saraci decat am fost.
2. „aceiași vestici se tem de ”bișnițarii din Romania” și au critici serioase asupra tranzacționării netransparente de tip OTC.” – eu nu cred ca se tem, eu cred ca sunt consternari cum pot ramane in libertate persoane care au comis fapte ilegale si mai mult o piata care crestea este distrusa si toti pusi sa plateasca pentru faptele acelora care au devalizat Hidro.
„pachetul 3 pe energie și REMIT” eu cred ca sunt binevenite, si nu exista european care va indrazni sa nu-l respecte, sa nu-si faca raportarile – si aceasta inseamna transparenta dar asta nu inseamna disparitia OTC in UE.
3. „limitarea netransparentă a partenerilor ” – este de fapt destul de transparenta pentru ca se face pe criterii si practici de credit stiute si te fereste de „bisnitari” ca sa nu dai faliment pentru ca ei nu au 2 lei in cont dar cumpara energie de milioane. Plus PCCB-NC nu e flexibil si operativ atata timp cati iti trebuie o saptamana cel putin pentru a organiza o tranzactie, timp in care piata e alta, prognoza s-a modificat, poate deja consumatorul ti-a plecat. Este destinat pentru forward standard, dar are hibe mojore. Ati avut curiozitatea sa vedeti cum se tranzactioneaza standard in alte piete? Platforme electronice la care publici pretul de pornire cu o saptamana inainte? Unde este operativitatea?
Pe langa standard exista si non-standard, si la acest lucru raspunde partial PCCB.
PCCB in sine, cel cu plic, este absolut necesar, isi are rolul lui in piata, trebuie sa fie acolo, dar nu e suficient.
4. Multumesc de sfat, probabil l-ati putea urma si dumneavoastra.
Cu bine,
Felix
Răspuns 2 lui Felix
1.Piața de echilibrare nu reprezintă un cost suplimentar pentru consumator deoarece penalizările pentru dezechilibre sunt încasate de producătorii ce dau energia pe care intermediarii au vândut-o fără să o fi achiziționat!! Mai mult veniturile suplimentare sunt repartizate către furnizorii cu consumatori. În PE sunt penalizați doar comercianții neserioși.
Contractele bilaterale ale membrilor AFEER cu Hidroelectrica au adus in prag de faliment cea mai mare firmă energetică ce realizează echilibrarea SEN in măsură de peste 70%.
Nu vă înțeleg analogia, cine sunt lupii si cine oile.
Practica a arătat că ”intermediarii” și-au luat profitul și nu au investit. O prea mare perioada producătorii nu au avut cu ce se dezvolta deoarece ”intermediarii” au luat mult mai mult decât este normal.
2.când sistemul juridic nu face față plătim toți și parcă e mai normal in primul rând să fie restricționată ”tagma care a profitat”.
Transparența nu este doar raportare la o alta instituție. Transparența permite chiar si omului de rând să vadă si participe la luarea deciziilor. OTC poate nu va dispărea in alte state a UE deoarece acolo mai e ceva urmă și de bun simț. La noi, o piață ”pe sub tejghea” e clar ce-și doresc ”băieții deștepți”.
3. “limitarea netransparentă a partenerilor ” poate ideal ”se face pe criterii si practici de credit știute” dar atunci de ce nu sunt publice? Nu înțeleg ce vă interesează cât are in cont un vânzător odată ce are cumpărată energia ce v-o vinde!. Aici de ce nu insistați ca instituțiile statului să-și facă treaba, ca in cazul anterior? Vă spun eu de ce.. ca pe lângă energie, valori foarte mari, intra bine și spăgi, comisioane cu care facem lobby sa schimbăm legea, să falimentăm companiile de stat. Asta nu e concurență ce duce la progres social.
Nu cred că ” iti trebuie o saptamana cel putin pentru a organiza o tranzactie,”. Ați solicitat la ANRE ca PCCB-NC să fie mai rapid? Ați indicat hibele? Privind ce ar fi suficient ar fi trebuit să citiți propunerile ANRE și să vă expuneți punctul de vedere. După cum ați scris nu le-ați citit.
4. Eu dacă nu aș fi citit nu v-aș fi indicat.
Cele bune!
Aceeasi (paguboasa) sustinere a amastecului statului in afacerile – voluntare si reciproc avantajoase – incheiate intre entitati private!
DA. tranzactiile firmelor de stat trebuie sa fie transparente (este „costul” asumat de catre entitatile private care doresc sa faca afaceri cu statul) dar NU, tranzactiile intre entitati juridice private nu trebuie sa fie transparente, intrucat statul – si implicit banii obtinuti prin taxe si impozite – nu are vreun amestec in acestea.
In rest, numai bine si socialism placut!