sâmbătă, aprilie 13, 2024

Atacul din Moscova surpă regimul lui Putin, chiar dacă a câștigat un nou mandat

Într-un moment de criză fără precedent, în urma celui mai devastator atac terorist pe care Rusia l-a cunoscut în ultimele aproape două decenii, așteptările rușilor erau ca Vladimir Putin să aducă în discuție măsurile imediate, prin care autoritățile de securitate vor riposta împotriva teroriștilor ISIS, mai exact cei din provincia Khorasan, localizați în Afganistan. Acești teroriști și-au declarat demult războiul împotriva Rusiei și, în mod direct, împotriva președintelui rus.

În schimb, publicul a fost martorul unei abordări neașteptate. Putin a omis să menționeze eșecul forțelor de securitate ruse, inclusiv al temutului KGB, de a împiedica acest eveniment tragic, ci a dat vina, ca de obicei, pe Ucraina.

Putin arată cu degetul spre oricine, cu excepția lui

Vladimir Putin a venit cu o declarație despre cel mai grav atac terorist care a lovit Rusia în ultimii 20 de ani, dar, în loc să ne spună că forțele sale de securitate – KGB-ul – au dat greș lamentabil în a preveni acest atac tragic, a arătat cu degetul spre Kiev, pentru a-l ajuta cumva în războiul din Ucraina.

Mai exact, a sugerat că ar fi mâna Kievului, fără să prezinte vreo dovadă în acest sens. Și asta în ciuda avertismentului clar transmis de Statele Unite, pe 7 martie, că un act terorist este iminent în spații publice, inclusiv în săli de concerte. În discursul său în fața consiliului FSB, Putin a catalogat avertizarea serviciilor de informații americane drept un șantaj, care are intenția de a destabiliza societatea rusă.

Liderul rus s-a prezentat întotdeauna ca garantul stabilității și al ordinii în Rusia, care conduce cu o mână de fier această țară. Cu toate acestea, haosul intern, nesiguranța cetățenilor și incapacitatea de a asigura o protecție adecvată – inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina – erodează această percepție. Liderul de la Kremlin îți pierde imaginea de lider puternic.

În momentul de față persistă această nesiguranță și un haos intern în Rusia. Pe fondul temerilor legate de noi atacuri teroriste, securitatea a fost întărită în principalele noduri de transport. Concertele publice și evenimentele sportive au fost amânate. Alte trei centre comerciale de la Moscova și-au sistat temporar activitatea. Creșterea incidentelor de violență, atentatele și sentimentul general de nesiguranță printre cetățeni reflectă incapacitatea regimului de a menține ordinea internă. Aceasta este o problemă majoră pentru un lider care și-a bazat legitimitatea pe promisiunea stabilității și păcii. Asta a făcut timp de 24 de ani de când este președinte al Rusiei, dar și aceasta i-a mai adus încă un mandat de președinte.

Rusia se confruntă demult cu atentate teroriste

În istoria sa recentă, Rusia a fost zguduită de o serie de atentate teroriste devastatoare, care au marcat profund societatea și politica țării. Aceste atacuri au avut loc mai ales în perioada conducerii lui Vladimir Putin, care a devenit președinte pe fundalul unor astfel de tragedii, și, paradoxal, acestea au continuat să fie o parte întunecată a mandatelor sale.

Înainte de venirea lui Putin la putere, în 1999, Rusia a fost zguduită de o serie de explozii de clădiri de apartamente, care au ucis 293 de persoane în doar două săptămâni. Atacurile au avut loc la Moscova și în sudul Rusiei, lăsând o rană adâncă în inima națiunii. Guvernul rus a acuzat rapid teroriștii separatiști din Cecenia pentru aceste atentate. Vladimir Putin, pe atunci prim-ministru, a utilizat aceste evenimente tragice pentru a justifica o campanie militară dură împotriva separatismului cecen, marcând începutul unei ere de confruntări violente.

Unul dintre cele mai șocante evenimente teroriste sub conducerea lui Putin a fost criza ostaticilor din teatrul Dubrovka de la Moscova, în octombrie 2002. Un grup de teroriști ceceni a luat 912 ostatici, cerând retragerea trupelor rusești din Cecenia. Tragedia s-a încheiat după trei zile de coșmar, cu 132 de victime, majoritatea decedând din cauza gazului folosit de forțele speciale ruse pentru a-i imobiliza pe atacatori.

Poate cel mai tragic a fost asediul școlii din Beslan, în septembrie 2004. Peste 1.100 de persoane, majoritatea copii, au fost luate ostatici de un grup de teroriști. Situația s-a încheiat după trei zile de teroare, cu un bilanț de 334 de morți, dintre care 186 erau copii. Acest eveniment a rămas în istorie ca unul dintre cele mai sângeroase atacuri teroriste din lume și a subliniat vulnerabilitatea societății civile în fața terorismului. Toate aceste atentate ne arată că Rusia se confruntă demult cu terorismul.

Totuși, de ce a fost aleasă Rusia în acest atentat terorist? Pentru că ISIS-K din Afghanistan a atacat în principal din motive legate de istoria conflictelor și relațiilor Rusiei în regiune. Acestea includ invazia sovietică din Afganistan, acțiunile rusești din Cecenia, relațiile strânse ale lui Vladimir Putin cu guvernele sirian și iranian, precum și campaniile militare ale Rusiei împotriva luptătorilor ISIS în Siria și în alte regiuni, inclusiv prin intermediul mercenarilor Grupului Wagner.

Aceste atentate teroriste, desfășurate pe fondul unui conflict îndelungat cu separatiștii ceceni, au lăsat o amprentă profundă asupra Rusiei lui Putin. Folosind aceste tragedii ca pretext pentru întărirea securității naționale și consolidarea puterii executive, Putin a reușit să-și întărească imaginea de lider neînduplecat în lupta împotriva terorismului. Totuși, aceste evenimente au ridicat și întrebări serioase referitoare la noua lege privind combaterea terorismului din 2006, care, pe lângă introducerea de măsuri de securitate eficiente, îngrădește drepturile rușilor, dar și libertatea opoziției în Rusia, pentru că afectează și opozanți politici, dar și promotori ai minorităților sexuale.

Legile mai dure acoperă incompetența sistemului?

Acest incident pune în lumină incompetența sistemului de securitate rus în a acționa prompt și eficient. În teorie, un aparat de securitate robust, precum cel pe care Rusia pretinde că îl deține, ar trebui să fie capabil să anticipeze și să neutralizeze astfel de amenințări înainte ca acestea să se materializeze. În practică, însă, a fost evidențiată o breșă majoră în capacitatea acestui sistem de a-și proteja cetățenii, iar durata necesară pentru a identifica și captura făptașii acestui act terorist vorbește și ea despre deficiențele sistemului rus.

Membri de rang înalt ai regimului președintelui rus au cerut ca țara să reintroducă pedeapsa cu moartea în urma atentatului terorist din suburbia Moscovei. Totuși, urmare a acestei inițiative, a fost tras un semnal de alarmă cu privire la această cerere, inclusiv din cauza utilizării pe scară largă de către Rusia a legilor antiteroriste și anti-extremiste pentru a viza opozanții Kremlinului și susținătorii Ucrainei.

Deși protestele sunt suprimate, în Rusia există un nivel semnificativ de nemulțumire în rândul populației. Iar mobilizarea forțată, care face din cetățenii ruși carne de tun în războiul din Ucraina, dar și pierderile materiale produse de armata ucraineană, toate amplifică aceste sentimente și pun presiune pe Putin, la moment confruntându-se atât cu presiune internă, cât și externă.

Pe fondul acestor tragedii, societatea rusă s-a confruntat cu o realitate dureroasă. În ciuda eforturilor de a combate terorismul, aceste atentate au arătat că Putin, totuși, nu poate garanta securitatea absolută, mai ales în momentul de față. Este mai preocupat de războiul pe plan extern, decât de războiul împotriva terorismului de acasă.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Oricum vor evolua lucrurile în Rusia, perspectivele sunt înfricoșătoare. O Rusie în anarhie sub atacurile islamiștilor+mongolilor poate fi extrem de periculoasă pentru restul lumii. Nici nu știi cam cum ar fi mai bine. Occidentul ar trebui să ia în considerare mai în serios posibilitatea anarhiei în Rusia, mai ales din cauza armamentului nuclear care poate cădea în mâna teroriștilor. Nu e de joacă.

    • Mi se pare foarte logic si pertinent. Trebui sa pastram actualul regim de la Moscova ca un garant al stabilitatii mondiale. Actualul teritoriu al federatiei ruse nu este suficient pentru asigurarea securitatii europene asadar ar trebui ca Ucraina sa cedeze benevol si cat mai repede 80% din teritoriu. Plus Transnistria. Ceva fundamentalisti islamici sunt si prin preajma tarilor baltice asadar e sanatoasa o cat mai rapida incorporare de fapt revenire a tarilor baltice in sanul larg al federatiei. Bombe atomice are si Coreea de Nord poate ar trebui sa le dam si lor Coreea de sud si Japonia ca sa fie liniste si pace in lume.

      • Am vrut doar să spun că TOATE variantele în legătură cu situația din Rusia sunt foarte periculoase pentru restul lumii.

      • Macar rusii vorbesc despre un „ideal national” chit ca in spatele formulei stau orgolii si interese economico-financiare ce tin de patologic.
        In cazul fortelor adverse, in spatele gargarei despre idealurile democratice constatam, deschizand pur si simplu un ziar sau televizorul, ca stau societati militare private finantate de State care nu isi asuma distrugerile, crimele, victoriile sangeroase comise in afara oricarui cod moral recunoscut in ” lumea civilizata”.
        Martin Weill, nepotul recent pantheonizatei Simone Weill, tanar reporter temerar a realizat de curand un reportaj/ documentar despre societatile militare private SMP din ce in ce mai prezente si active in Africa , Orientul-Apropiat si Europa de Est.
        Romanul Horatiu Potra , fost activ in legiunea straina caracterizat ca fiind un barbat curajos”, droit dans ses bottes” gereaza cu succes actiuni pentru cine plateste mai bine.
        (surse Ouest-France, tv TMC).
        Nu cred ca Ciuca si Ciolacu trebuie sa citeasca ziarul sau sa se uite pe net pentru a intelege ca la acest moment si multumita politicilor care au topit si ultima farama de patriotism din educatia flacailor Romaniei vandute si pradate, nu este cazul sa anvizajeze fapte de vitejie in contra rusilor.
        Ca alegator si platitor de impozite cred ca ar trebui sa temporizeze jocul la mijlocul terenului macar pana la alegerile europene cand partidele de Dreapta ii vor pune talpi sau il vor placa la mantinela pe Macron.

    • e mai bine decat sa lasi armamentul in mainile unui nebun; textul asta s-a mai fumat, in anii ’90; si uite unde am ajuns

  2. ”Legile mai dure acoperă incompetența sistemului?”

    Evident. Iar asta se aplică perfect și la București, nu doar la Moscova.

    Ce nu înțeleg promotorii legilor mai dure (inclusiv în România) este că ei înșiși vor suferi consecințele acelor legi mai dure. Ei se cred a fi deasupra legilor draconice pe care le promovează, iluzionându-se că fac parte din sistem. Însă sistemul se radicalizează foarte rapid și se debarasează în primul rând de acei membri care nu țin pasul cu radicalizarea. De aceea în Rusia cad mereu de la fereastră câte unii.

    Aceia nu erau opozanții regimului, aceia erau oamenii regimului. Care au făcut inițial niște compromisuri pe care nu trebuiau să le facă. După care au refuzat radicalizarea, dar e prea târziu: pentru că ar putea face publice ilegalitățile la care au participat, ei devin o vulnerabilitate pentru sistem, așa că sistemul îi elimină. În primul rând pe ei și mult mai rar pe opozanții reali, care sunt oricum foarte puțini.

  3. Raspunsurile Rusiei la atacurile teroriste ar fi condus la schimbarea oricarui guvern sau presedinte din orice tara civilizata, nu e nimic nou.

  4. wow, la categoria sofisme În ciuda eforturilor de a combate terorismul, aceste atentate au arătat că Putin, totuși, nu poate garanta securitatea absolută

    Tare mi-as dori o lista cu persoane, institutii, organizatii etc. care ar garanta securitate absoluta.. ce bine e sa fii cercetator.. poti spune multe…

  5. https://youtu.be/s5F2ifEdm1w?si=8ACNQYsHqpQg5tWU
    Este normal ca nicio personalitate publica din sfera politicului sa nu comenteze ” evenimentul” ?
    Ordinul venit de la Brussel sau de la Stoltembergh catre subordonati a fost ” Mukles” ?
    In occidentul european sunt dezbatute si interpretate cauzele, originea si posibilele consecinte ale
    atacului terorist . In Romania este autorizat doar Dungaciu sa mimeze corecta informare si sa avertizeze cu un ton autoritar ca treaba noastra este sa mergem spre nicaieri cu capul in pamant .

  6. Titlul ar suna mult mai bine (si as zice si mai corect desi mi-e greu sa argumentez spontan) asa: Atacul din Moscova surpă regimul lui Putin, chiar dacă ACESTA a câștigat un nou mandat

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca este cercetător științific la Centrul Român de Studii Ruse și Program Assistant în cadrul German Marshall Fund of the United States. Este Doctorand al Școlii Doctorale de Științe Politice al Universității din București, licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, absolvent al unui masterat la aceeași facultate, Programul de Relații Internaționale și Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Domeniile sale de expertiză sunt geopolitica Federației Ruse în zona Mării Negre, politica internă și externă a statelor ex-sovietice (în special Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Kazahstan). De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro