vineri, martie 29, 2024

Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE

Noua tactică a agresiunii rusești împotriva Ucrainei constă în deteriorarea infrastructurii vitale, accentul fiind pus pe sectorul energetic. Fără acces la surse neîntrerupte de energie, reziliența Ucrainei este pusă la încercări dificile. Or, dacă populația nu dispune de servicii publice esențiale, iar economia este în impas, statul nu poate funcționa ca atare, devenind stat eșuat. Anume acest scenariu a fost promovat de către oficialii și propaganda rusească pe parcursul lunii septembrie, după ce contraofensiva ucraineană a demonstrat eficiență, iar mobilizarea parțială a Rusiei – deficiențe majore.

Moscova a justificat noul val de atacuri asupra infrastructurii critice ucrainene cu necesitatea de a răspunde la distrugerea parțială a podului Kerci (construit în anii 2016-2018), construit pentru a asigura modalități de transportare între peninsula ucraineană Crimeea (anexată forțat la Rusia în 2014) și regiunea rusă Krasnodar. După ce lovitura asupra podului rusesc a fost catalogată drept “act de terorism”, președintele rus Vladimir Putin a validat atacul cu rachete asupra infrastructurii critice din Ucraina drept acțiune de combatere a amenințării teroriste. Astfel, după 10 octombrie, Rusia a lansat peste 100 de rachete (și drone autodistrugătoare) de pe teritoriul rusesc, Crimeea ocupată și de pe vasele militare rusești din Marea Neagră și bazinul Caspic. Doar în 2 zile, rachetele rusești au lovit în circa 30% din infrastructura energetică ucraineană (în Kiev și alte peste 10 regiuni ale țării).

Atât componentele sistemului energetic ucrainean, cât și infrastructura socială ucraineană (școli, grădinițe etc.) înregistrează pierderi de miliarde de dolari. În afară de armament rusesc, au fost folosite de asemenea drone autodistrugătoare importate din Iran (NYT, Octombrie 2022). Din cauza impactului sancțiunilor occidentale asupra producției interne de armament, Rusia este nevoită să achiziționeze rachete, drone și componente de artilerie din Coreea de Nord și Iran (Fateh-110, Zolfaghar, Mohajer-6, Shahed). Interesul politico-militar al Moscovei este de a utiliza armament sol-sol cât mai distructiv pentru a face nelocuibil teritoriul Ucrainei aflat sub controlul autorităților constituționale. În acest fel, Rusia evită să recurgă la scenariul „nuclear” (IPN, septembrie 2022), exploatând condițiile de iarnă și testând capacitățile de supraviețuire energetică a Ucrainei pentru a o forța să capituleze. Deși prelungirea războiului afectează grav reziliența ucraineană, aceasta generează presiune asupra regimului lui Putin acasă și limitează atuurile geopolitice ale Rusiei, în special pe spațiul ex-sovietic.

Implicațiile geopolitice ale atacurilor asupra infrastructurii ucrainene

Spre deosebire de atacurile aeriene rusești anterioare, inclusiv împotriva infrastructurii critice a Ucrainei, organizațiile internaționale și-au înăsprit pozițiile față de Rusia după acutizarea curentă a agresiunii rusești. Astfel, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (PACE) a adoptat o rezoluție care menționează că regimul politic al lui Vladimir Putin este „terorist” (13 octombrie 2022). Chiar dacă nu implică vreo consecință juridică și este limitată la emisfera occidentală a lumii, compararea oficială a autorităților rusești cu „teroriști” reprezintă o victorie a diplomației ucrainene în războiul informațional împotriva părții ruse.

În consecință, ponderea Rusiei în spațiul post-sovietic este deocamdată în declin. Rezultatele contraofensivei ucrainene împreună cu multiplicarea crimelor de război comise de armata rusă împotriva populației și statului ucrainean se transformă într-un „război de uzură geopolitică” pentru Rusia. Acesta se manifestă prin pierderea relevanței factorului rusesc în zonele sale tradiționale de influență. Mai exact, au loc schimbări la nivelul configurațiilor de securitate din Caucazul de Sud, unde rolul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă și garanțiile individuale de securitate ale Rusiei (față de Armenia) își pierd simbolismul politic. În locul acestora, se extind serviciile altor furnizori de influență geopolitică. Astfel, UE urmează să desfășoare o misiune civilă (40 de persoane pe o durată inițială de 2 luni) pentru a facilita eforturile de demarcare și stabilizare a frontierelor Armeniei și Azerbaidjanului. Aceasta va deveni a doua misiune a UE după cea înființată în Georgia (în 2008) pentru a monitoriza situația din jurul teritoriilor georgiene controlate de Rusia – Abhazia și Osetia de Sud. De asemenea, statele din Asia Centrală vociferează nemulțumiri legate de eșecul rusesc de a contribui la dezvoltarea regiunii pe bază de interes și respect mutual.

Înfrângerile din Ucraina îi erodează legitimitatea externă a Rusiei, care pune regimul politic în lumină extrem de negativă. Până acum, Putin își proiecta puterea în interiorul țării prin intermediul capitalului de imagine din exterior – respect bazat pe teama de ordin militar și dependența energetică. În prezent ambele sunt puternic clătinate de evenimentele din Ucraina. De aceea, pentru a nu pierde controlul asupra teritoriilor ucrainene recent anexate și a nu trece printr-o nouă terapie de rușine națională, autoritățile ruse sunt determinate să nimicească unul din motoarele rezilienței statale ucrainene aflate încă în funcțiune – capacitățile energetice.

Calculele rusești, reziliența ucraineană și implicațiile pentru Occident

Decizia Rusiei de a ținti în infrastructura ucraineană reiese din câteva raționamente majore. În primul rând, armata ucraineană avansează în direcția teritoriilor ocupate de partea rusă, iar mobilizarea parțială desfășurată în ultimele trei săptămâni denotă o stare de extenuare militar-morală a Rusiei. Din acest motiv, revenirea la niște arii extinse de atac cu armament rusesc împotriva Ucrainei este menită să încetinească contraofensiva ucraineană. Al doilea considerent ar putea fi pierderea magnetismului generat de anexarea regiunilor ucrainene, condamnat de 143 de state ONU într-o ultimă rezoluția privind integritatea teritorială a Ucrainei (35 state s-au abținut, iar 5, inclusiv Rusia, s-au opus). Aceasta, împreună cu distrugerea podului Kerci, l-a impus pe Putin să alimenteze propaganda și publicul rus, tot mai frustrat și confuz, cu niște perspective minim favorabile Rusiei. Nu în ultimul rând, Rusia are intenția de a exploata vulnerabilitățile ucrainene care s-ar putea acutiza, dacă este distrusă infrastructura care generează electricitate și asigură populația cu apă caldă, agent termic și apă purificată. În acest sens, rachetele rusești sunt țintite pe de-electrificarea Ucrainei, care să paralizeze cât mai puternic economia și să reînnoiască valurile de refugiați.

Reziliența ucraineană se bazează atât pe asistența militară care continuă să vină din partea SUA și UE, cât și pe ajutorul financiar pentru necesitățile bugetare ale țării. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, economia ucraineană riscă să se contracte cu până la 50% în 2022, iar rata sărăciei se va ridica de la 2%, în 2021, până la 50% în 2023 (Reuters, Octombrie 2022). Continuarea războiului sporește dependența țării de finanțarea externă. Kievul solicită de la partenerii internaționali minim $55 miliarde (credite și granturi) pentru a sprijini deficitul bugetar în 2023, dintre care $17 miliarde pentru reconstruirea infrastructurii sociale și a celei critice din sectorul energetic. Calculele realizate până acum arătă că agresiunea rusească a provocat cel puțin $350 miliarde de pierderi, cauzate de distrugerile fizice. De asemenea, au fost înregistrate minim $252 miliarde costuri rezultate din paralizarea economiei în cele aproape 8 luni de război.

Deși SUA este principala țară donator, aceasta dispune de mai multe resurse și mai puține limitări instituționale de a spori asistența pentru Ucraina decât UE. Cea din urmă este afectată de consecințele secundare ale sancțiunilor împotriva Rusiei, are probleme serioase legate de accesul la resurse energetice și adăpostește majoritatea refugiaților ucraineni, de care au grijă statele UE cu sprijinul financiar european. Până la finele lui septembrie, SUA a alocat $8.5 miliarde, iar alte $4.5 miliarde au fost solicitate drept asistență financiară. În același timp, partea europeană a promis €9 miliarde, dintre care a alocat €1 miliard și se planifică să transfere alte €3 miliarde până la finele anului 2022 (FT, septembrie 2022).

Securitizarea infrastructurii critice – soluție primară pentru reziliența de stat

Ca și în cazul Ucrainei, riscul major care parvine din direcția Rusiei până la finele anului și ulterior în 2023 ține de securitatea și viabilitatea infrastructurii critice. Distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 (o linie din două) a ridicat nivelul de alertă în UE și NATO în privința necesității protejării elementelor majore ale infrastructurii critice submarine, care vizează conductele ce livrează resurse energetice (în Marea Nordică – din Norvegia; în Marea Mediterană – din Algeria către Italia), dar și cablurile de internet de care depinde activitatea a circa 94% din mediul de afaceri european și funcționarea serviciilor publice (sistemele digitalizate de aprovizionare cu apă, agricultură etc.).

Securitizarea infrastructurii critice constituie un element esențial al pregătirii civile, care trebuie organizate, verificate și testate în timp pentru a preveni orice acțiuni de sabotaj. În același timp, partenerii occidentali trebuie să livreze sisteme antirachetă pentru a proteja sectorul energetic ucrainean. Germania deja a transmis un sistem IRIS-T, iar Franța va transporta sistemul Crotale în noiembrie 2022.

O anumită umbrelă anti-rachetă putea fi instalată pentru a apăra infrastructura energetică ucraineană câteva luni în urmă, înainte de a ajunge în perioada de iarnă. Cel mai degrabă din cauza unei prioritizări defectuoase, acest lucru pare să fi fost trecut cu vederea, fiind exploatat acum de către Rusia. Ucraina are la dispoziție maxim 2 săptămâni-1 lună pentru a reabilita elementele de infrastructură energetică, nimicite cu rachete și drone lansate de Rusia. Cu ajutorul unor echipe tehnice din statele UE, reparația infrastructurii trebuie finalizată cât mai urgent, după care acestea trebuie echipate cu sisteme anti-rachetă occidentale. În lipsa acestei protecții, Ucraina deja a fost obligată să suspende fluxul de electricitate livrat în UE (ENSTO-E), dar și către Moldova (circa 30% din electricitatea utilizată). Deficitul de energie expune reziliența statală a Ucrainei la provocări majore, care pot afecta potențialul militar și eficiența contraofensivei.

În loc de concluzii…

Capacitatea Ucrainei de a absorbi șocurile provocate de agresiunea rusească și de a se adapta economiei de război depinde de asistența partenerilor occidentali. În acest sens, partenerii occidentali trebuie să ofere ajutor urgent pentru a proteja sectorul energetic ucrainean, înainte de începutul iernii.

Concomitent, UE împreună cu NATO urmează să-și evalueze nivelul de protecție a propriei infrastructuri critice împotriva acțiunilor de sabotaj urmărit de actori statali cu intenții dușmănoase.

În fine, reziliența ucraineană are nevoie de tot sprijinul extern posibil pentru a asigura consolidarea eficienței regimului de sancțiuni, înarmarea continuă, instruirea armatei, protecția infrastructurii critice (energie, transport), îngrijirea refugiaților ucraineni în străinătate și alimentarea surselor bugetare.

Articol apărut pe IPN.md

Distribuie acest articol

39 COMENTARII

  1. Concis, concret punctat ,asa arata situatia la zi avind ca si baza a cunosterii spusele si datele oferite prin Media .Oare ne este suficient spre a intelege realitatea ? Loviturile aparute asupra sistemului energetic ucrainean erau previzibile si nu credem ca aceste lovituri nu au fost luate in calcul cum nu credem nici ca Rusia a plecat, in aceasta aventura , nestiind cit de bine sunt pregatiti ucrainienii(deja Putin a aratat ce si cum pe acest subiect) .Efectele razboiului sunt cele care ne intereseaza efecte daca nu cunoscute in totalitate cel putin anticipate de structurile de inteligence ale celor doua armate aflate in lupta si de structurile de inteligence ale UE si SUA.Asa cum bine stim , in astfel de cazuri ,se iau in calcul toate scenariile ce pot aparea la nivel militar economic si social . Decuplarea totala a occidentului de Rusia( acum totul se intimpla si in sens invers conform spuselor recente ale lui Lavrov ce se vor a fi parte a decuplarii la nivelul relatiilor externe ),.sanctiunile si efectele lor ce devin devastatoare militar si economic ,distrugerea, de facto, a oraselor ucrainiene ce inlatura sau micsoreaza ,la nivel de conservare a trecutului ,existenta viitoare a statului Ucraina ,Migratia,, ce devine cu mult mai mare daca aceste distrugeri tintesc si partea de Ucraina ce nu este inca direct implicata in conflict la nivel de trupe .Loviturile date ,cind de o parte cind de alta , distrug intreaga regiune de nord est a Ucrainei ,sunt efecte ce trebuiesc luate in seama .In paralel SUA isi vinde gazul lichefiat la prieteni .SUA isi creste vinzarile de armament pe segmentul componentelor militare ce au performat in lupta .NATO se extinde aducind aproape Suedia si Finlanda .Militar , Germania si Japonia se inarmeaza (fapt ce, pina de curind ,era cu neputinta de reealizat ).Uniunea Europeana se federalizeaza ,incet ,incet, toate deciziile, juridice ,economice si sociale se muta la Bruxelles .Trupele Germaniei si cele ale Frantei incep sa dubleze batalioanele SUA aflate sub comanda NATO in tarile foste socialiste .Lupta tehnologiilor va fi parte a viitorului ne spunea daunazi Blinken .Pe masura ce razboiul creste in intensitate Ucraina isi adauga armament Occidental de ultima generatie .Practic Ucraina devine , pe segmentul militar , stat NATO.Armamentul vechi este distrus in totalitate Ucraina devenind un cimitir de armament vechi .Statele ce pierd aceste capacitati invechite isi vor reface stocurile cumparind armament Occidental .Multe alte natiuni vor face la fel .Refacerea Ucrainei va costa peste 1000 de miliarde de Euro .Va imaginati despre ce sume de bani este vorba ?Surprizele, la nivel militar , sunt inca la inceput .Ucraina ,chiar daca isi pierde jumatate din populatie , ce evident va fugi spre Germania , tot isi poate gestiona intregul cel putin in anii de razboi ce urmeaza . Pace va veni doar daca unul dintre combatanti cistiga razboiul sau daca unul dintre conducatorii celor doua tari renunta la a mai conduce natiunea motivele fiind desigur posibil diferite .In rest , bombele atomice si alte nazdravanii de felul astora nu pot fi bagate in seama .Rusia , pe masura ce pierde lupta se poate confrunta cu o miscare centrifuga a micilor regiuni ce inca stau sub steagul moscovei .Primul pas este de ajuns (sa vedem cine il va face )si puterea exemplului va farimita mareata Rusiei federativa .Nu cred ca mai exista cineva care sa nu inteleaga rostul aparitiei acestui razboi , dincolo de crimele de razboi aparute , crime ce nu pot fi acceptate de nimeni .

    • Cand spunea Vladimir ca nu vrea sa-si puna muschii cu infrastructura tintei, toți comentacii vuiau că Batman! Batman ! Atâta poate Ursul, iar acum, că a ridicat nivelul confruntării, aceeași strigă Păzea,vine Ursul și ne halește pe toți !

  2. Întrebarea decisivă este următoarea: VA TRADA din nou Occidentul Europa de Est cum a făcut-o la Yalta( în Crimeea….). Eu zic că da, Occidentul are mai degrabă nevoie de Rusia contra Chinei decât de amărâtele state din Estul Europei.

  3. Era de prevazut ca rusii vor escalada si vor ataca infrastructura cu cat mai aproape de inceperea iernii.
    Reparatiile si remedierile vor putea fi facute in limita posibiliului, o centrala termica sau electrica distrusa neputanf fi reconstruita in cateva zile sau saptamani.
    Pe langa furnizarea de armamentul necesar, echipament antiaerian care dealtfel ar fi putut fi livrat mult mai devreme decat acum, probabil va fi nevoie de conectarea Ucrainei la sistemul electric european.
    Dupa cate am inteles asa s-a procedat la inceputul conflictului, dupa accea nu s-a mai auzit nimic, din contra, Ucraina oferea curent UE.
    Din lipsa rezultatelor de pe front rusii vor ataca cu ce pot pe calea aerului obiective din intraga Ucraina mizand ca frigul si penuriile vor inmuia moralul cetatenilor.
    In contrapartida, daca armata ucraeniana castiga pe front , pe ales pe cel sudic moralul va ramane ridicat, semnele sunt bune, deocamdata cu Hersonul va putea fi recucerit.
    Problema se complica datorita implicarii directe a Iranului in conflict si n-ar fi exclusa o lovitura militara americana/israeliana impotriva acestei tari care de mult planeaza deasupra ei.
    Ramane de vazut daca Biden si Putin se vor putea intalni intre 4 ochi pe 15 noiembrie la sumitul G 20 din Indonezia pt a putea eventual gasi o prima solutie de incetare a focului si ulterior un acord de pace pt ca un lucru trebuie sa fie foarte clar, solutia conflictului trebuie sa fie una diplomatica, continuarea militara nu va fi decat prelungirea suferintei populatiei din Ucraina si accenturea crizei energetice pe langa multe alte crize care exista si vor urma.
    Lumea este intr-o degringolada accentuata, este nevoie in primul de linistirea spiretelor, gasirea unei stabilitati atat militare cat si economice cu toate ca, criza se manifesta accentuat doar in Europa, restul lumii isi vede in continuare de treaba.

    • Iranul nu s-a implicat direct ci indirect, ca si multe alte tari din Europa si America de Nord, si face acelasi lucru (dar de cealalta parte a baricadei) adica isi testeaza armele moderne in conditii reale si mai castiga si niste bani.

      • Aveti dreptate, vanzarile de armament atat de o parte cat si de cealalta sunt legale.
        Problema cu Iranul este alta, mocneste de cand ambasada americana de la Teheran a fost luata cu asalt in 1979 de simpatizantii lui Khomeini si programul nuclear al acestei tari.
        Iranul este de multa vreme o tinta , vom vedea cine va avea curaj sa traga.

  4. Membri ai unei organizatii teroriste antreneaza rusi, in Crimeea, sa utilizeze dronele-proiectil iraniene. O lovitura ucraineana asupra facilitatii in care se efectueaza antrenamentele este perfect justificata. Iranul a declarat ca nu furnizeaza armament rusiei, deci nici iranienii din Crimeea nu exista. Daca nu exista, nu va plange nimeni dupa ei.
    Ucraina va fi dotata, rapid, cu sisteme antiracheta si antidrona, ce vor face parte din viitorul scut antiaerian integrat al NATO, pe aliniamentul noii cortine de fier.
    Nu cred ca sabotajul asupra cablurilor si conductelor poate fi prevenit 100%, dar cine porneste pe calea asta, trebuie sa fie 100% pregatit pentru consecinte.

    • 1, „Membri ai unei organizatii teroriste antreneaza rusi, in Crimeea, sa utilizeze dronele-proiectil iraniene.”
      ___
      Cool, anul asta rusii invata de la teroristii iranieni cum sa manevreze drone (caci ei nu stiu, sunt veniti cu pluta) anul viitor ii va antrena teroristii indieni sa manevreze rachete supersonice, in doi ani ii va antrena teroristii chinezi sa manevreze rachete hipersonice si tot asa. Btw, ce sanse avem in razboiul asta de „uzura” contra miliardelor de teroristi din SCO + OPEC (NATO vs restul lumii, chiar asa?) https://www.reuters.com/business/aerospace-defense/india-russia-joint-venture-hopes-5-bln-supersonic-missile-exports-by-2025-2022-10-18/

      2. „Ucraina va fi dotata, rapid, cu sisteme antiracheta si antidrona, ce vor face parte din viitorul scut antiaerian integrat al NATO, pe aliniamentul noii cortine de fier.”
      _____
      a) NATO ridica o cortina de fier?
      b) De care parte a cortinei se vor afla rusofonii Crimeei si a Donbasului?
      c) Un nou razboi mondial costa resurse imense (naturale, umane, financiare, etc). Cine plateste pretul (producatorii si negustorii de armament, generalii sau politicienii?)

      P.S. o noua criza economica bate la usa si foarte probabil contribuabilii vor dori sa afle cum au fost cheltuite zecile si sutele de miliarde din ultimile 12 luni sa zicem.

      • @ Florix

        Va place sau nu, Occidentul se decupleaza, definitiv, de rusia. Dupa mintea lui sau ghidonat discret, tov. putin a atacat Ucraina si a declansat acest proces de decuplare. Bineinteles, are cu ce inlocui Occidentul – cu China, cu Coreea lui Kim, cu Iranul… :)

        Rusofonii despre care vorbiti, cetateni ai Ucrainei fiind, vor fi liberi sa aleaga intre a fi cetateni ai Europei si a fi cetateni ai rusiei. Chiar sunt curios cati vor alege sa fie cetateni ai rusiei.

        Pretul pentru razboi ar trebui platit, in final, de cel care l-a declansat, asa ar fi corect.
        Cat despre „contribuabili”, ei ar plati un pret infinit mai mare, daca ar ajunge la cheremul rusiei putiniste. E evident, pentru oricine vrea sa gandeasca.

        • „Rusofonii despre care vorbiti, cetateni ai Ucrainei fiind, vor fi liberi sa aleaga intre a fi cetateni ai Europei si a fi cetateni ai rusiei. Chiar sunt curios cati vor alege sa fie cetateni ai rusiei.”
          _____
          Iainte de toate, statul ucrainean trebuie sa subscrie si sa adopte valorile europene… ie, respectarea demintatii umane indiferent de origine, autonomie culturala (acolo unde minoritatile formeaza o majoritate), sanse egale, samd. Din cate am inteles, statul ucrainean le-ar fi negat asemenea drepturi, rusofonii s-au plans ca sunt discriminati, etc si au demarat separatismul.

          • Deci, aderarea Ucrainei la UE este in interesul rusofonilor din Ucraina. Avand in vedere ca nu se pot bucura de drepturile enumerate de dvs. in rusia, rusofonii din Ucraina ar trebui sa sprijine aceasta adrerare. :)

  5. Da, o analiza foarte buna. E clar ca toata lumea pierde din acest conflict Rusia – Ucraina, chiar si Rusia, cu exceptia a doua puteri: SUA si China. SUA a castigat o noua piata de desfacere pentru energie si arme, adica Europa, iar China a castigat un furnizor ieftin de energie si arme, adica Rusia. Ucraina si UE sunt pierzatoarele de serviciu, impreuna cu Rusia, dar ultima macar are resurse suficiente. Deci ULII Razboiului sunt satisfacuti, ca conturile lor se maresc, pe cand porumbeii Pacii sunt vanati si umiliti ca fiind „putinisti”. Oamenii de rand sufera si deocamdata TAC, dar si cand se vor ridica va fi vai si amar de „elitele” de carton ce conduc lumea in prezent. Escaladarea Razboiului se mareste pe zi ce trece, iar sansele Pacii scad cu fiecare zi de bombardamente. Suntem pe toboganul Autodistrugerii, dar inca bem, mancam si ne veselim ca cei de pe TITANIC inaintea ciocnirii cu ghetarul. Doar Dumnezeu mai poate salva lumea, dar mi-e teama ca a lasat-o pe seama mintii ei tot mai intunecata si violenta.

  6. Rezilienta… cunosteam destul de bine acest termen din facultatea tehnica.
    Vad ca acum a ajuns la moda si-n alte domenii.
    M-am uitat in dex „Capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (emoțional, economic etc.).”…
    Deci cind Eu face programul PNRR, porneste de la premiza ca am suferit un soc!? Care o fi acel soc, inainte chiar de „operatia” criminala a lui Putin?

    • Da, rezistenta este o contractiune activa (de tip actiune-reactiune) pe cand rezilienta implica o atitudine semipasiva, de acceptare fortata urmata de revenirea la starea anterioara, asa cum facuse Cehoslovacia dupa invazia sovietica. Folosirea oficiala a termenului rezilienta in loc de rezistenta mi se pare o viclenie politica bazata pe asemanarea fonetica a doua cuvinte care de fapt au alt sens, si un anume scop ascuns (dar previzibil pentru cine gandeste).

  7. UE si Ukraina gresesc , ele doar reactioneaza, Putin da directia . Ce ar fi daca NATO/Romania ar dobora toate rachetele care trec peste Moldova? Cum ar fi daca NATO/Polonia ar da jos orice racheta (doar deasupra teritoriului Ukrainei) care merge catre Kiev sau alt oras din vest? Ce ar fi daca hakerii ukraineni „coordonati” ar da atacuri pe orice structura militara rusa din Crimeea ? Cat de bune mai sunt azi serviciile ruse la un atac cibernetic devastator total pe toate nivelurile? De 8 luni Ukraina si UE stau si doar repara oalele sparte de rusia dar nu trece la atac. Poate isi inchipuie ca rusii se vor plictisi si vor capitula.

    • Aceasta este strategia. rusia e agresorul. Reactie inseamna defensiva. La fiecare actiune a rusiei, surubul se mai strange putin, ca reactie. La final, Ucraina va fi mult mai militarizata decat era inainte de invazie, va fi dotata cu armament modern si va gazdui un scut antiracheta complex, menit sa apere Occidentul. Pentru grabirea reconstructiei, va fi admisa rapid in UE.
      Doar o detonare nucleara cred ca ar declansa o „operatiune speciala” nimicitoare a Occidentului.

      • „Pentru grabirea reconstructiei, va fi admisa rapid in UE.”
        ____
        Pentru admitere insa, Ucraina trebuie sa apese pedala adoptarii valorilor europene, incepand cu respectarea drepturilor minoritatilor (cel putin un fel de autonomie culturala pentru rusii Crimeei si ai Donbasului), reforme sructurale, stat de drept, etc. Si iata asa s-ar putea moderniza si rusii kievari.

        • Eu m-as gandi, mai intai, la autonomie culturala a romanilor din Ucraina si abia pe urma la alte neamuri…
          Se discuta, deja, despre un „plan Marshall” pentru Ucraina. Bineinteles, banii vor fi alocati cu niste clauze atasate. Ucraina nu va avea de ales, va adopta valorile occidentale – e alternativa de preferat la adoptarea valorilor putiniste.

    • Razboiul (declarat sau nu) se bazeaza pe legi si pe cutume, nu poate sa faca fiecare ce crede ca ar fi mai bine. Iar in caz de exces, sanctiunea ar veni nu numai de la adversar ci si de la propriul popor, care asigura baza de forte, mijloace si finanteaza integral razboiul, pentru ca statele nu folosesc banii lor (pe care in realitate nu ii au) ci banii colectati de la populatie sau imprumutati urmand a fi restituiti de populatie.

  8. Toti comentatorii politici vorbesc despre ajutoarele trimise/ promise din occident Ucrainei. Nici unul nu spune insa, concret:
    – cat sunt granturi, cat imprumuturi ( termene, dobanzi);
    – cum se gestioneaza – din pdv financiar- armamentul trimis de catre STATE: sunt cumparate de la firme producatoare si sunt vandute/ donate? Sau si/si?
    – in ambele cazuri, care este sursa banilor : sunt prinsi in bugete de razboi, sunt imprumuturi sau tiparire.
    Exista undeva o Maica Tereza, sau totul va costa, in final, Ucraina, eventual si donatorii? Pentru ca impresia ce se lasa e ca exista un sac fara fund din care un Mos Craciun cu barba ( sau care pune barbi!) tot face- la nesfarsit – cadouri ; chiar si copiilor mai neastamparati.

    • Ucraina va deveni dupa razboi un stat la mana americanilor, ca urmare tuturor ajutoarelor trimise, alocarii de armament. Nu toate sunt pe degeaba. Zelensky joaca o carte pierduta a suveranitatii tarii, dar si soarta unui popor. Acum este vazut ca mare erou, dar dupa ce va incheia o pace si se vor cerne lucrurile la rece atunci se vor vedea consecintele. Putini se vor mai intoarce sa refaca o tara pusa la pamant, va fi nevoie de sacrificii pe 2-3 generatii. Toti lupta pentru orgolii de moment, dar nimeni nu doreste pacea.

      • @Agora
        La cum se prezinta lucrurile, Ucraina trebuie, oricum, sa aleaga intre Occident si rusia. Ma gandesc ca, decat sa fie o tara „suverana” ca Belarusul (de exemplu), e mai bine „la mana americanilor”… :)

    • Raportat la dimensiunea reală a conflictului, Ucraina ar putea primi de 100 de ori mai mult armament occidental și tot n-ar fi nicio problemă.

      Situația nu e comparabilă cu al doilea război mondial, dimensiunea reală a conflictului e mutl mai redusă. Rușii nu vor mai încerca să ocupe Kiev-ul, deja au primit trenuri întregi de tancuri și muniție din Belarus pentru operațiunile din sudul Ucrainei. Deci orice idee despre un atac pornit din Belarus asupra Kiev-ului este acum abandonată de ruși.

      La rândul ei, Ucraina nu are nicio intenție să ocupe Moscova. Rusia va avea niște probleme serioase cu proprii cetățeni cărora le dă acum arme, dar Ucraina nu vrea decât să-și elibereze propriul teritoriu, ea nu va invada Rusia.

      Armamentul american primit de Ucraina pare să fie cumpărat din producția curentă, nu e armament preluat din dotarea armatei americane. Nu există ”bugete de război”. Nici Statele Unite, nici alte țări NATO (Polonia, România, Slovacia) nu se află în război cu nimeni.

      Nu vă faceți griji pentru costuri, e mai bine să lăsați Moscova fără răspunsuri la astfel de întrebări 😀

      • @Harald
        „Situația nu e comparabilă cu al doilea război mondial, dimensiunea reală a conflictului e mutl mai redusă”
        ____
        Armata Iranului maseaza trupe la frontiera cu Azeibajanul, Rusia lui Putin incepe sa construiasca rachete supersonice impreuna cu India (o alta putere /imperiu in crestere in opinea unor politologi si istoricieni), China lui Xi a adoptat in zilele astea doctrina unificarii cu Taiwanul (si cu forta daca este necesar), Turcia lui Erdogan, Arabia Saudita si alti membri OPEC au trecut cu bagaje de partea SCO. Si iata asa, se contureaza doua blocuri oponente cu o dimensiune reala de proportii: G7/NATO vs SCOOPEC. Este insa evident ca un razboi militar deschis (gen WW2) este virtual imposibil datorita arsenalelor nucleare. Foarte probabil, ne vom confrunta cu razboaie economice si de uzura pe la periferii (un nou razboi rece). De data aceasta insa, membrii fostului bloc comunist de odinioara si-au schimbat culoarea… trecand la un fel de fascism cu ceva economie de piata, atragere investitii (inclusiv private si straine) in economie, cercetare, inovare si dezvoltare.

        P.S. Impingerea Rusiei in SCO si in OPEC+ se pare ca nu a fost o idee grozava (unii considera ca este cea mai mare eroare geopolitica de la finele WW1, respectiv de la pedepsirea si umilirea perdantilor primului razboi mondial).

        • @Florix – vezi că ți-a scăpat un mic amănunt, în elanul tău anti-fascist și anti-est-european: fascismul se bazează pe corporații, iar corporațiile nu sunt est-europene.

    • Asa e la razboi – fluxul constant de bani este esential. Chiar si daca sunt imprumuturi, interesul creditorilor este ca Ucraina sa le poata rambursa, ulterior.
      Astazi, obiectivul este o rusie cu botul pe labe. :)

    • Mai ales ca preturile nu sunt negociate si acceptate dinainte si nici nu este stabilit ce se intampla cu plata materialului distrus dupa trecerea frontierei si nici modalitatile de plata sau termenele ori penalitatile. Pentru militari e simplu, tot ce se distruge la campanie se scade si gata, dar Ministerul de Finante suporta contravaloarea bunurilor achizitionate, inlocuite sau distruse. Pana unde poate sa mearga MF cu cheltuielile?

  9. Și uite-așa, după război, Ucraina va avea un sistem energetic nou-nouț. Și cel mai modern din Uniunea Europeană tocmai datorită faptului că e nou. Cu împrumut financiar din Occident dar plătit de Fosta Federație Rusă ca daune de Operațiune militară specială.

  10. Pana de curand presa noastra scria si vorbea ca Ucraina ar fi un stat mafiot (cum se zice in popor „rade ciob de oala sparta”), acum este o victima agresata (inclusiv cu considerentele psihologilor privind victimizarea) si probabil ca in viitor va fi un stat esuat, cu infrastructura critica distrusa si cu datorii astronomice. Cred ca singura solutie ar fi intrarea treptata in UE si sprijinul pentru refacere, sub conducerea Germaniei (daca insasi Germania va mai fi in stare pana la urma).
    Din pdv politico-militar, orice razboi se poarta in limita profitabilitatii (financiare, teritoriale, economice, demografice etc.) dar se pare ca ambii beligeranti ar fi depasit de mult aceasta limita, cam ca Germania in ultima faza a 2RM. Dar deocamdata nimeni nu pare sa vrea pace (?!) si poate ca acest lucru nu e cel mai rau, caci asa cum se spunea pe vremuri: lupta pentru pace va continua pana cand nu va mai ramane piatra peste piatra! Sa ne fereasca Dumnezeu de mai rau…

  11. .R.Biden face tot ceea ce poate spre a determina cetateanul american sa voteze Partidul Democrat in alegerile din toamna acestui an . Faptele si promisiunile, de ultima ora, prezente in cei doi ani de mandat (cel mai semnificativ Presedinte din ultima perioada in SUA)aduc beneficii substantiale in vederea cistigarii alegerilor . Pe scurt vedem cum sustinerea Ucrainei , sustinerea structurilor NATO (fostul Presedinte dorea sa iasa din NATO) sustinerea acordata studentilor , sustinerea eliminarii dreptului de a avea arme de asalt , sustinerea aparitiei unei legii pro avort , sustinerea cresteri extractiei de petrol , sustinerea si realizarea vinzarilor de gaz lichefiat catre UE , sustinerea acordata Taiwanului si Japoniei , cresterea fortei NATO prin aducerea alaturi a Finlandei si Suediei , sustinerea acordata tarilor ce doresc a intra in structurile UE , imensele sume de bani alocate energiei ,asa numita verde ,aducerea laolalta a intregului Occident si multe, multe ,alte aseamenea decizii (sa nu uitam si acuzatiile cu care se confrunta fostul Presedinte) fac din Partidul Democrat un cistigator .Este o veche zicala confucianista : cine face raul trebuie sa si il dreaga .Premierul Japoniei tocmai ce ne-a aratat tuturor imposibilitatea transpunerii in fapte a unui atac nuclear .Presedintele Putin doreste sa ramana in istoria Rusiei ca„ intregitorul ”si nicidecum ca cel care va condamna„ever” Rusia la oprobriul tuturor cetatenilor planetei . Aici , decizia in cauza , nu este despre Putin . O astfel de decizie trimite Rusia in afara universului pamintean si il asimileaza pe conducatorul lui cu ceea ce putem numi „ un criminal absolut”. Uitati de astfel de gogorite .Putin si Rusia trebuie , cu orisicare pret , altul decit cel al loviturilor nucleare , sa fie readusa in granitele ei stipulate clar la ONU.Ce se va intimpla, in viitorul imediat, in politica interna a Rusiei ,este doar treaba lor .Nici cei mai, asa zisii nationalisti ,nu pot lovi nuclear Ucraina efectele loviturii devin devastatoare pentru intrega natiune rusa timp de 1000 de ani .Pina la jumatatea anului 2024 rusii se vor retrage in granitele lor si Occidentul va trece la reconstructia Ucrainei .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro