duminică, august 1, 2021

Atentatul de la Ankara nu va schimba politici, ci concepte

Asasinarea ambasadorului la Ankara al Federației Ruse, ES Andrei Karlov, act terorist de manual, nu trebuie să fie privită în cheie paradigmatică și nu va avea un impact major asupra politicilor globale ale marilor actori de pe arena internațională. Acest act reprobabil și odios va genera măsuri și reconfigurări strict sectoriale, în domeniul asigurării pazei și securității înalților demnitari.

Prima concluzie ce poate fi evidențiată în contextul acestui atentat este că autoritățile turce, ocupate cu măsurile de represiune internă, au eșuat lamentabil în a asigura protecția înaltului demnitar rus, obligație de bază a oricărui stat de acreditare în raport cu diplomații străini.

O a doua dimensiune o reprezintă consolidarea politicilor ruse în domeniile în numele cărora a fost comis acest atentat – implicarea politică și militară în Siria, sprijinul forțelor guvernamentale de la Damasc, implicarea în forță a Moscovei în configurarea noii ordini mondiale, combaterea formelor tradiționale și atipice de terorism (potrivit filosofiei politice ruse privind terorismul, care nu întotdeauna coincide cu cea europeană / euroatlantică / occidentală).

După cum cunosc, inclusiv din experiența diplomatică personală de la Moscova, autoritățile ruse nu numai că nu se vor lăsa demotivate, ci, dimpotrivă, își vor consolida acțiunile în domeniile de mai sus. Nici Nord-Ostul, nici tragedia de la Beslan, nici victimele aproape zilnice ale confruntărilor de gherilă din Cecenia nu au redus motoarele politicii de forță a Moscovei în Caucaz, Asia-Pacific, Orientul Mijlociu etc.

Din analiza stilisticii primei reacții a președintelui rus rezultă că tonul acestuia a fost categoric și adecvatMoscova va căuta și va pedepsi bandiții, va sprijini autoritățile turce cu o grupă de experți, va găsi mâna care a condus brațul ucigașului și va aplica măsuri de răspuns. Nici o noutate în discurs, tonul este corect, mai puțin emfazele, cunoscute de experți, privind lupta antiteroristă, care reprezintă o specialitate a casei în retorica oficialilor ruși.

Este cert că Federația Rusă va regândi din temelii modul în care își amplasează pe teren mecanismele de protecție a demnitarilor proprii în afara teritoriului național. Foarte probabil, în urma acestui atentat, Moscova va condolida dispozitivele de monitorizare și protecție a reprezentanților misiunilor diplomatice din Serviciul Exterior al MAE rus, după model american sau israelian. În momentul de față, dispozitive de protecție proprie a diplomaților naționali, complementare celor pe care sunt obligate să le implementeze țările de acreditare, au țări precum Statele Unite, Israelul, Japonia, Spania etc, iar Moscova va derula eforturi considerabile pentru a intra în lista scurtă a elitei mondiale.

Cine se așteaptă la evoluții politice și geopolitice după acest atentat (inclusiv organizatorii acestuia) va avea mult de răbdat. Relația politică ruso-turcă nu este în primejdie, iar intervenția rusă în Siria va continua nedezmințit.

Nu pot privi atentatul de la Ankara nici ca pe o provocare, cunoscând chiar contextul operațiilor de teren din Siria și inițiativele politico-diplomatice recente (pozitive) ale Moscovei de la Consiliul de Securitate al ONU. Aș vedea mai degrabă în acest act terorist o expresie diformă a ideologiei islamice radicale, fără rațiuni sau oportunități de natură geopolitică, o reacție / răzbunare mai degrabă individuală (evident, reprobabilă) la excesele de forță ale Moscovei împotriva rebelilor sirieni de la Alep și de pe întreg teritoriul sirian.

Linșarea ambasadorului rus în galeriile de artă de la Ankara nu va aduce modificări nici în poziția oficială a Turciei față de Siria, poziție pe care ministrul turc o va reitera astăzi, la Moscova, în trilaterala Rusia-Turcia-Iran, constituită în formatul miniștrilor de externe. Nu se va întâmpla nimic spectaculos din punct de vedere politic nici în această trilaterală implicată în operațiunile din teren din Siria, la nivelul deciziilor politice ale celor trei țări, aliate conjunctural la Alep.

Unele evoluții modeste pot avea loc în planul consolidării sprijinului și cooperării în domeniul antiterorist între structurile de securitate și informații dintre Rusia și Turcia, chiar Rusia și SUA, însă această cooperare va rămâne în mod legic limitată, din rațiuni ce țin de filosofiile naționale diferite ale mediului securitar, la nivel regional și global.

În modesta mea opinie, asasinarea ambasadorului rus la Ankara (caz departe a fi unul izolat în ultimii ani, așa cum titrează chiar presa rusă, mult mai bine informată decât cea de pe Dâmbovița) ar putea reprezenta un caz de manual pentru structurile cu atribuții în domeniul asigurării pazei înalților demnitari și, poate, chiar un moment de cotitură în analizarea și combaterea unui modus operandi de acest gen – nu exclud o consolidare a măsurilor specifice acestui domeniu, la nivelul celor mai importante țări din lume (cu excepția celor care, conștiente de aceste riscuri, au adoptat de mult măsuri eficiente, precum SUA) sau chiar o externalizare a conștienței acestei necesități, la nivelul țărilor mici și mijlocii.

În fine, două concluzii privind România. Prima ține de reacția rapidă și exemplară a MAE român (ton politic corect – condamnare fără echivoc a atentatului și compasiune față de Moscova, reacție promptă etc). O a doua ține, în contextul implicării țării noastre în diferite teatre de operații în afara României, de necesitatea consolidării mecanismelor de protecție a diplomaților români. Aici este foarte mult de lucru, iar vremurile ce vor veni vor demonstra dacă acest caz de manual a fost înțeles și pe Dâmbovița.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Eu cred că,dimpotrivă,asasinarea ambasadorului rus va avea urmări politice şi militare importante.Rusia nu poate uita şi ierta cele două afronturi:doborârea unui avion militar de către turci şi acum asasinarea diplomatului rus tot de către turci.Adică este prea mult ca cele două palme să fie înghiţite de Rusia fără a riposta.Nici nu ştiu dacă în vremuri de pace Rusia a mai suferit astfel de afronturi vreodată.
    Să menţionăm şi deschiderea focului în preajma ambasadei SUA tot de la Ankara.Adică,două mari puteri militare au fost atenţionate simultan(!!!) în capitala Turciei.Nu sunt adeptul teoriei conspiraţiei,dar coincidenţa aceasta mă pune pe gânduri.
    Tare mi-e teamă că în curând va începe calvarul Turciei.Inclusiv dezmembrarea teritorială şi înfiinţarea unui stat kurd…

    • Si numai … ; probabil ca si democratizarea si laicizarea galopanta a societatii turce, … sa ma rog, ce va mai ramane (sa nu uitam cati premiati de societatile vestice exista, … chiar directori de licee).
      Dar stai putin ca sa inteleg, carevasazica : „…asasinarea ambasadorului rus va avea urmări politice şi militare importante.Rusia nu poate uita şi ierta cele două afronturi:.. .Adică este prea mult ca cele două palme să fie înghiţite de Rusia fără a riposta …”. Deci, rusii sunt un popor (ma rog, un amalgam) de complexati, cu manifestari nevrotice (cu aproximatie, asta este formula folosita de P. Lendvai, despre unguri). Pai, e „nashpa”, ca zic asa, deoarece la marginea Imperiului ne-am cam intalnit ca multe natii de complexati cu manifestari nevrotice:noi, unguri rusii, ucrainienii, … .

  2. 1. „Nu pot privi atentatul de la Ankara nici ca pe o provocare, cunoscând chiar contextul operațiilor de teren din Siria și inițiativele politico-diplomatice recente (pozitive) ale Moscovei de la Consiliul de Securitate al ONU.” Initiativele diplomatice rusesti pozitive la ONU? Cred ca glumiti. Dupa ce regimul criminal al lui Putin, aceasta reincarnare a lui Hitler si Stalin deopotriva, isi exercita dreptul de veto in Consiliul de Securitate al ONU la orice tentativa a SUA de a opri masacrarea sirienilor, veniti si ne spuneti cu nonsalanta de „initiativele diplomatice pozitive” ale Rusiei. Nu vi se pare obscen sa afirmati acest lucru?

    2. Ambasadorul rus nu a fost linsat ci asasinat de un individ despre care nu stim detalii.

    3.”Aș vedea mai degrabă în acest act terorist o expresie diformă a ideologiei islamice radicale, fără rațiuni sau oportunități de natură geopolitică, o reacție / răzbunare mai degrabă individuală (evident, reprobabilă) la excesele de forță ale Moscovei împotriva rebelilor sirieni de la Alep și de pe întreg teritoriul sirian.” Acest asasinat reprezinta o expresie diforma a ideologiei islamice radicale? Trecand peste problemele logice ale acestei formulari, poate ne lamuriti ce impact politic sau de alta natura au avut executiile diferitilor ostatici inocenti postate pe internet de aceasta banda de psihopati. Executia ambasadorului, ca executie s-a vrut a fi, are un impact politic major. Ori poate considerati si atacul ambasadei SUA din Libia tot un act de „deformare a deformarii ideologice” fara impact politic? Vorbiti de „excesele de forta ale Moscovei”. Din nou va intreb, glumiti? Excese de forta? Reduceti uciderea cu sange rece fara discriminare a populatiei siriene la un simplu exces de forta. Din nou obscen.

  3. Mie imi pare un act ce tine de secolul 19 (crezusem ca ultimul act s-a consumat la Sarajevo 1914) ca si mentalitatea celor doua „mari puteri imperiale” implicate aici, fara legatura notabila cu ce se intampla in secolul 21 (aflat intr-un conflict greu de definit cu secolul 15-17 de fapt) intr-un plan total diferit, incident doar din intamplare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dorin Popescuhttp://contributors
Președinte al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House (think-tank de politici publice la Marea Neagră), din iulie 2017. Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate la Moscova, Cernăuți și Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar și cadru universitar (fost lector la Universitatea Andrei Șaguna Constanța, Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice). A absolvit cursurile Facultății de Litere și Teologie a Universității Ovidius din Constanța și este doctor în filologie, din 2012, cu teza Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica. Este autorul volumelor Noica. Bătălia continuă (Editura Ideea Europeană, București, 2013, debut în volum), Figuri ale textului anteic (Editura Ideea Europeană, București, 2016), Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis (Editura Ideea Europeană, București, 2017). A publicat peste 130 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale și științifice din România şi din străinătate, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice si al istoriei şi discursului presei româneşti, la Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa și deține premii naţionale de eseu şi critică literară. Principalele preocupări sunt legate de politică externă, studii politice, eseistică, studii culturale, istoria culturii, critică literară etc.

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Așa grăit-a Cîțu

Poate ar fi mai rațional ca Primul Ministru să pună capăt banilor risipiți pe nu-știu-câte instituții (începînd cu Ministerul) menit(e) a se ocupa de cercetare (pe mentenanța cărora și pe banii de salarii ale personalului se duc sume masive de la buget) și să organizeze anual un concurs de proiecte, cu jurizare internațională, ai căror câștigători să beneficieze și de o minimă vizibilitate (grație subvențiilor de la guvern pentru diverse televiziuni, deja alocate).

Orfani de știință

Undeva în Transilvania. Masca obligatorie pe stradă și în instituțiile publice. Unitatea militară, la intrare. În uniforme și în civil, un grup...

Locomotive Diesel-electrice realizate la Craiova sub licenţă elveţiană şi exportate în Republica Populară Polonă (1)

O analiză referitoare la achiziţionarea unei licenţe de fabricaţie ar putea stârni discuţii în contradictoriu între inginerii români. Unii dintre ei pot...

Mixul energetic al agromerărilor urbane

În orice metropolă consumul de energie este diversificat și în creștere prin mărirea acesteia ca arie geografica, în...

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro