luni, aprilie 22, 2024

Atractivitatea demografică locală în pandemie

Pandemia COVID-19 a schimbat mult, în multe locuri. Ce s-a întâmplat cu declinul sau creșterea demografică a localităților din țară, în perioada 2020-2022? Aceastea este  întrebarea la care încerc să răspund, pe scurt,în primă formă,  aici.   Desigur, depinde cum, când , la ce nivel teritorial  faci măsurarea și cum argumentezi constatările. Datele interogate  se referă la localitățile de peste 1000 de locuitori.

Atractivitatea demografică a localităților a fost estimată prin raportul procentual dintre populația cu rezidența obișnuită în localitate, la ultimul recensământ din 2021, și cea cu domiciliul permanent în acea localitate. Ipoteza metodologică de la care am pornit susține că atractivitatea demografică a unei localități a fost, în perioada de referință și în cea imediat premergătoare acesteia, cu atât  mai mare cu cât procentul corespunzător a fost mai mare. Aceasta este o măsură de stocuri de populație, cumulate în timp.

Atractivitatea demografică

Din analiză a rezultat, în primul rând, că în condiții de criză pandemică, localitățile rurale dezvoltate apropiate orașelor mari și de drumrile europene, au devenit principalul centru de atracție demografică. În al doilea rând, a contat și experiența de migrație în străinătate  a populației locale (vezi anexa). Se pare că au fost preferate, ca destinație migratorie,  comunele dezvoltate, apropiate de orașele mari, dar cu pondere redusă de persoane plecate în străinătate. În ecuația de configurare a acestor fluxuri de atractivitate demografică a contat, separat, și principala țară de destinație în migrația internațională a populației locale. Pentru comunele cu multe persoane plecate în Germania și Spania atractivitatea  demografică locală a fost mai mică. Este probabil că piața forței de muncă din aceste țări a favorizat mai mult rămînerea celor plecați acolo, pentru muncă, decât revenirea lor în România. În al treilea rînd, a contat și regiunea istorică de aparteneță a localității din Romînia. Atracția demografică s-a manifestat clar la comune din județul Ilfov, în apropierea orașului capitală (Tabelul 1).  Respingerea demografică cea mai puternică a fost înregistrată pentru localități din Moldova și din Banat.

Table 1. Maximum and minimum demographic attractiveness

Data source: National Institute of Statistics (NIS). Own computations (DS). Example: the commune of Berceni from the county of Ilfov had the highest demographic attractiveness (% of usually resident population to population with permanent residence there) in 2021.

Tendința de mutare de la oraș la sate dezvoltate, apropiate de orașele mari, era una mai veche; se pare că aceasta a fost accentuată de criza pandemică, de rata mai mare de infectări prin COVID-19, în orașele dezoltate, cu mare densitate de populație, comparativ cu situația din mediul rural (vezi anexa, ultimele două coloane din tabel).

Efecte de imigrare

Atractivitatea demografică a fost estimată anterior, la nivel de localitate, ca raport între populația cu rezidența obișnuită și cea cu domiciliul în localitate (dar cu rezidența fie în acea localitate, fie în altă localitate din țară, fie în străinătate). Acest gen de atractivitate a fost afectat și de sosirile (=imigrările) de populație în localitate, fie prin schimbarea domiciliului, fie prin schimbarea rezidenței obișnuite. Din păcate, nu sunt publicate încă datele de recensământ 2021 ( efectuat în 2022) pentru a putea distinge clar, la nivel de unitate teritorial-administrativă, între migrațiile în țară și cele în străinătate. Din acest motiv lucrăm, încă, prin folosirea celor două tipuri de populație, cu rezidența obișnuită și cea cu rezidență permanentă, fară a putea distinge între componentele de migrație internă și externă.

Chiar și cu aceste date insuficient specificate, putem constata că imigrarea prin schimbarile permanente de domiciliu (din țară sau din străinătate) a contat mai mult pentru atractivitatea demografică decât a contat imigrarea prin schimbarea rezidenței obișnuite (anexa). Imigrarea prin schimbarea de domiciliu s-a realizat, ca și atractivitatea demografică, mai mult în comune decât în orașe. În schimb, imigrarea prin schimbarea rezidenței obișnuite a fost orientată în special spre orașele dezvoltate din Transilvania (anexa).

Annexe: Predicting the  demographic attractiveness of localities and COVID-19 infection rates, 2021

Data sources: National Institute of Statistics (NIS), National Institute of Public Health, and EUROSTAT. Own computations (DS). OLS regressions. Local Administrative units (LAU) with less than 1000 inhabitants in 2018 are not included in the analysis here as one of the key predictors referring to the local human development (LHDI) is computed only for localities that had more than 1000 inhabitants in 2018.

Concluzii

Pandemia de COVID-19 a accentuat tendința pre-existentă de atracție demografică spre satele dezvoltate, din apropierea orașelor mari, mai ales în apropierea capitalei, în județul Ilfov. Imigrarea cu schimbarea domiciliului – fie prin revenirea din străinătate, fie prin revenirea din altă localitate din țară – a contribuit și ea la susținerea acestei tendințe, dar nu foarte puternic, semnificativ sub aspect statistic. Infectarile cu COVID-19, mai puternice în urban decât în rural, au contribuit mai ales la sporirea imigrării în comunele dezvoltate din apropierea orașelor  mari, prin schimbarea domiciliului.

Independent de tendința menționată, imigrarea prin schimbarea rezidenței obișnuite (cazul flotanților) s-a realizat mai mult spre orașele mari, dezvoltate. Probabil că în astfel de cazuri a fost vorba mai mult de imigrări pentru locuri de muncă.

La nivelul regiunilor  istorice au fost înregistrate efecte specifice asupra atractivității demografice pentru cazurile localittăților din Moldova, Oltenia, Banat și București-Ilfov. În primele trei regiuni anterior menționate au fost înregistrate, tendențial, valori relativ scăzute ale atractivității demografice în pandemie COVID-19. Numai în regiunea București-Ilfov au fost înregistrate, cateris paribus, efecte pozitive de sporire a atractivității demografice. De ce așa? Ar fi necesare date similare cu cele folosite în analiza de față, dar pentru alte perioade, pentru a răspunde la întrebare.

Datele de care dispunem la nivel de localitate nu permit, deocamdata, identificarea efectelor pe care le-a avut plecarea pe termen scurt în străinătate sau revenirea din străinătate, în timpul  pandemiei, asupra atractivității demografice a localităților. Odată pubicate aceste date referitoare la migrația în străinătate, pe baza  ultimului recensământ, analizele ar trebui reluate pentru o specificare directă a efectelor migrației interne sau internaționale asupra atractivității demografice a localităților.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Analizele întreprinse ulterior publicării acestui articol – separat, pe comunități rurale și urbane -confirmă majoritatea constatărilor menționate. Cu datele disponibile, deocamdată, până vor fi publicate mai multe rezultate din RPL 2021, la nivel local, nu pot fi lămurite unele aspecte. De ce, spre exemplu, în tabelul 1, localitățile de minimă atractivitate demografică apar mai ales în județul Iași și nu în județele mai sărace Vaslui-Botoșani? De ce, se înregistrează cel puțin două UAT cu atractivitate demografică redusă (comuna Agnita și Lovrin) în județe dezvoltate precum Sibiu și Timiș? De ce comuna Hănești din Botoșani apare în categoria celor cu atractivitate demografică sporită? Informații suplimentare, calitative și cantitative, sper să poată contribui la elucidarea unor astfel de întrebări.

  2. De ce legăm atracția demografică a unor categorii de localități de pandemie? Avem motive să credem că atractivitatea s-a modificat în anii 2020-2021? Pentru verificarea ipotezei, am putea analiza variațiile indicelui AD între anii anteriori pandemiei și 2021.

  3. Mulțumesc, Mircea, pentru întrebare. Ca de obicei, ajută. Da, ipoteza mea a fost că, caeteris paribus, localitățile afectate în mai mare măsură de infectările COVID-19 au fost mai puțin atractive demografic (AD). Abia acum am avut vreme să verific direct. Pe 3069 de UAT, cu ținerea sub control și a județului de apartenență, rezultă că AD este, tendențial, mai mare pentru comunele dezvoltate, apropiate de orașele mari, și cu rate mai mici de infectare COVID-19 (rulare în STATA) . Ipoteza anterior menționată se confrmă, deci. Sigur, analiza nu este încheiată, pentru că între ratele de infectare și AD este un efect de interacțiune și va trebui să rulez și un model adecvat . Sigur, se poate face și o validare prin comparație cu un model pe o situația anterioara pandemiei. Nu am încă toate datele necesare. AD implică folosirea populației cu rezidență obișnuita și cea cu domiciliu. Populația cu rezidența obișnuita nu o am, apropiat în timp, decât pentru 2021, la RPL. Nu și pentru 2019, spre exemplu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Sandu
Dumitru Sandu
Dumitru Sandu. Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la migrație transnațională, construcție identitară europeană și dezvoltare comunitar-regională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro