Autorecenzarea s-a încheiat: 11 milioane de chestionare completate

1 Introducere
2 Nevoia unei abordări  exploratorii a dimensiunii autorecenzării
și particularităților ei teritoriale.
3 Privire generală asupra evoluțiilor
4 Particularități teritoriale. Județe  și medii
5 Particularități teritoriale. Regiuni de dezvoltare
             5.1.  Mesajul  geografiei
             5.2.  Mesajul graficelor de corelație    
6. Faza înregistrării cu recenzor și perspectiva  întregii recenzări

Casetă

Introducere

S-a încheiat prima fază a recenzării populației și locuințelor, după 75 de zile de autorecenzare. Prelungirea perioadei, în fața unui interes deosebit al populației de a se recenza,   s-a dovedit a fi o decizie înțeleaptă și benefică recensământului. La 31 mai a demarat  a doua fază a recenzării, cea a vizitei recenzorilor în gospodării, la populația ne-recenzată în prima fază și la cea la care este nevoie de completarea unora dintre răspunsuri în chestionarele completate online. Se va încheia la 17 iulie.

              Ce știm acum asupra populației recenzate? Nu îi cunoaștem numărul. Institutul Național de Statistică a comunicat la 30 mai că au fost completate 11 milioane de chestionare de recensământ. La o privire sumară este o cifră impresionantă la o populație rezidentă estimată de Institut la  19 milioane locuitori la 1 decembrie 2021 (data de referință a recensământului). În Comunicat se precizează însă că această cifră este compusă din 8,9 milioane de chestionare (valide) la nivel de persoană și 2,1 milioane de chestionare la locuințe neocupate, chestionare multiple (persoane și locuințe recenzate de mai multe ori) și chestionare incomplete. Cu alte cuvinte, populația recenzată în această fază va fi compusă din cele 8,9 milioane de locuitori recenzați având CNP unic valid, 1/2 dintre  locuitorii înregistrați de două ori, 1/3 dintre locuitorii înregistrați de trei ori și cota corespunzătoare de la ordin mai mare de trei al chestionarelor multiple.  Se va  adăuga o parte dintre cei având chestionare incomplete, după clarificări, corecții și validare. După unele estimații, numărul chestionarelor pentru locuințe neocupate poate atinge o treime din cele 2,1 milioane de chestionare menționate, ceea ce însemnă că numărul locuitorilor recenzați având CNP unic și valid va reprezenta o parte din cele două treimi ale celor 2,1 milioane de chestionare la locuințe neocupate, chestionare multiple (persoane și locuințe recenzate de mai multe ori) și chestionare incomplete.  Vor fi, fără îndoială,  peste 10 milioane locuitori recenzați, ceea ce însemnă mai mult de jumătate din populația rezidentă a țării (estimată de INS la 19023542 la 1 decembrie 2021). Toate complicațiile de identificare a persoanelor cu CNP unic valid provin, în mare parte,  din limite/riscuri  ale autorecenzării și, posibil,  din felul în care  fost concepute platforma de recenzare și  funcționarea ei. Se adaugă imensul timp de examinare și validare a unui număr impresionant de mare de chestionare din cele 2,1 milioane. Dublele și triplele recenzări pot avea cauza în reluarea auto înregistrării individuale, pentru  a adăuga ori corecta informații cerute în chestionar, în lipsa concordanței în autorecenzare între membrii unei gospodări ori  neglijențe de alt fel.

              Autorecenzarea în cele două forme a fost  o formă nouă de recenzare în țara noastră și temerile legate de o anumită reticență a populației și de gradul de înzestrare a populației cu echipamente de comunicare electronică, îndeosebi în mediul rural, au fost risipite îndeosebi prin participarea masivă a populației din sate și comune și, mai târziu, și din orașe,  la recenzarea asistată.  Proporția locuitorilor recenzați prin această  formă este de 53 la sută în ansamblul chestionarelor și este puțin probabil să sufere o  modificare semnificativă după operațiile menționate de determinare a populației recenzate.

Avem acum o estimare, așa cum este,  a numărul populației rezidente care urmează a fi înregistrată prin interviuri cu recenzori și se poate stabili orientarea potrivită a măsurilor de continuare a unei recenzării masive și în cele 48 de zile ale fazei, în întreaga țară și îndeosebi în județele în care gradul de înregistrare a populației în prima fază a fost mai mic.

Nevoia unei abordări  exploratorii a dimensiunii autorecenzării și particularităților ei teritoriale

Atingerea unei populații recenzate care va depăși 50 la sută din populația rezidentă a țării relevă fără îndoială un interes neașteptat de mare pentru o operațiune statistică națională de mare importanță și o participare masivă a populației la recensământ prin metode de înregistrare necunoscute până acum în țara noastră. Este rezultatul atitudinilor personale de înregistrare și, deopotrivă, al modului în care autoritățile județene și locale, primăriile, au înțeles să organizeze, să stimuleze și să faciliteze recenzarea asistată  în mediul rural îndeosebi.

În fața perspectivei de a nu cunoaște multă vreme dimensiunea populației recenzate în faza autorecenzării,  specialistului îi rămâne drept alternativă  elaborarea de scenarii, pornind de la datele de recenzare și adăugând informații de altă natură, care pot contribui la mai buna înțelegere a particularităților teritoriale (județe, regiuni de dezvoltare economică). Cu doar o excepție, vor fi folosite rate de recenzare la 100 locuitori, folosind datele pe județe/medii/regiuni asupra chestionarelor completate. Vor fi folosite și proporții asupra populației cu acces la internet, folosire ori nefolosire a internetului.

Se va obiecta că populația care va fi folosită  este mai mare decât cea care va fi determinată cândva, după toate operațiunile de verificare, corectare, validare a datelor din faza autorecenzării. Este adevărat. Dar, pot fi avansate  două argumente  pentru a recurge la această abordare exploratorie. Pe de o parte, acest „cândva‟ este necunoscut și cred că analiza autorecenzării se cuvine a fi  conturată  acum, la capătul ei, cu datele existente, cu prudența care se impune. Intră aici și faptul că nu vom mai avea în faza a doua date distincte pe cele două forme de autorecenzare cu instructivele lor mesaje în profil teritorial și pe medii. Pe de altă parte, numărul populației recenzate pe județe în această fază după finalizarea corecțiilor care se impun va fi mai mic decât numărul chestionarelor completate. Înseamnă că ratele folosite și prezentate în articol în raport cu populația rezidentă vor fi și ele, în mod corespunzător, mai mici. Dacă acele corecții, cu luarea în considerare a recenzărilor multiple și locuințelor neocupate, ar fi de dimensiuni echilibrate pe județe,  judecățile și aprecierile comparative plecând de la  noile date și-ar menține valoarea.

Dacă pentru cele aproape 9 milioane de locuitori recenzați având CNP unic și valid ar fi publicate date pe județe,  medii, formă de autorecenzare pentru toate cele 75 de zile  de recenzare, acest articol s-ar fi referit doar la această populație recenzată. Chiar dacă celor 9 milioane li se va adăuga după finalizarea operațiunilor de separare persoane/locuințe neocupate, verificare, eliminare a înregistrărilor multiple, validare,  încă aproximativ 1 milion de locuitori recenzați.        

              Vor fi folosite multe, multe figuri. Suntem la capătul fazei de autorecenzare, cu rezultate neașteptat de bune, analiza este cuprinzătoare, datele sunt numeroase iar expresia grafică este mai potrivită transmiterii rapide a informației. Sper în înțelegerea cititorului.        

Privire generală asupra evoluțiilor

Imaginea generală a desfășurării înregistrării populației în zilele perioadei de autorecenzare este cea din figurile 1A și 1B:  numărul de  persoane recenzate pe zile de recensământ începând cu ziua de joi 31 martie, a 18-a zi de recenzare (în acest stadiu al publicării datelor provizorii lipsesc datele pe medii și mod de recenzare în zilele 14-30 martie).  Curbele descriu evoluții cu mari particularități în zilele săptămânii, în cele de weekend recenzarea fiind mai redusă. Ce apare  surprinzător este un număr mai mare de locuitori recenzați în mediul rural până în jurul datei de 25 aprilie, într-o populație inferioară mediului urban cu 1,3 milioane.  

 Este  surprinzător deoarece era de așteptat ca prin autorecenzare individuală populația urbană să se înregistreze în măsură mai mare, prin  nivel de educație mai ridicat,  înzestrare superioară cu echipamente de comunicare,  abilități sporite de folosire a echipamentelor și locuri de muncă și de studiu în care folosirea calculatorului  și laptopului  este necesitate. Urbanul abandonează însă poziția inferioară după 25 aprilie și se instalează confortabil  la cote superioare de recenzare a populației. Veritabila explozie din zilele de 10-12 mai, prezentă masiv și în rural, este dată de apropierea ultimei zilei de autorecenzare, cunoscută atunci drept 15 mai, și dorința recuperării amânărilor și întârzierilor la persoane care aveau decizie fermă de autorecenzare individuală.  În zilele de prelungire a autorecenzării apare din nou o efervescență a recenzărilor în ultimele două zile în ambele medii dar mult mai pronunțată în urban, prin recenzare individuală. Parcursul recenzărilor pe zile  prin cele două metode de recenzare  este în mod firesc similar cu cel  propriu celor două medii, cu număr consistent mai mare al recenzărilor asistate încă de la bun început și primatul net al numărului de recenzări  individuale în ultimele două zile ale perioadei inițiale și ale celei prelungite. Se poate vedea în figura 1B, recrudescența a fost în mediul urban.  Adăugarea figurii 1C, oferă detalii asupra superiorității recenzării în rural din primele săptămâni, ratele luând în considerare populația diferită din cele două medii. Se mai poate observa  ascensiunea rapidă și a recenzării asistate în mediul rural în zilele de 10-12 mai, în context determinant similar. Odată cu anunțarea prelungirii perioadei de autorecenzare, la 13 mai,  evoluția numărului de persoane înregistrate, prin ambele metode, a fost în regres temporar,  prelungirea duratei autorecenzării  reașezând  planurile și calendarul de recenzare.

Particularități teritoriale. Județe  și medii

                 Cu datele menționate, la nivel național rata de recenzare a depășit  55 de  persoane recenzate la 100 locuitori, mai mult de jumătate din populația rezidentă a țării.  Este o proporție mare? Răspunsul nu este simplu. Este o proporție mare dacă o plasăm în contextul autorecenzării din România, metodă necunoscută până acum în țara noastră. În plus, este o metodă aplicată într-o țară în care înzestrarea populației cu dispozitive de accesare a internetului și nivelul abilităților în folosirea lor la nivelul întregii populații, parte a  stării modeste a întregii digitalizări a  societății românești,  este departe de  nivelul mediu al Uniunii Europene-27 (argumente  în finalul secțiunii). Faptul că numărul populației înregistrate prin recenzare asistată depășește numărul populației înregistrate individual  reflectă tocmai nivelul  înzestrării și al cunoștințelor  de accesare a internetului.  Nu se putea pretinde mai mult de la autorecenzare și performanța se cuvine a fi apreciată, mai  ales în forma ei asistată. Aplicarea ei s-a dovedit o inspirată și curajoasă alegere.  Rezultatele întregului recensământ depind acum de modul în care se va desfășura faza înregistrării cu recenzor la 45 la sută din populația  țării.

Coborând la nivelul recenzării pe județe se poate remarca în figura 2 o anumită omogenitate dacă excludem primele 3 județe, cu performanțele cele mai bune- Brașov, Harghita, Covasna și ultimele 7 județe, cu performanțele cele mai slabe – Iași, Dolj, Giurgiu, Bacău, Mehedinți, Caraș-Severin și Suceava.  Surprinde poziția județului Iași. Surprinde și poziția privilegiată a județelor Harghita și Covasna. Merită a fi evidențiată ascensiunea rapidă a recenzării în județele Covasna și Harghita în a doua parte a perioadei de recenzare, îndeosebi prin recenzare asistată, atât în mediul urban, cât și în cel rural. Este unul din exemplele concludente ale rezultatelor bunei organizări a  înregistrării asistate, ale informării și stimulării populației de a se recenza. În vădit contrast cu veritabilul circ colorat politic din Bihor.

Plasarea județelor după nivelul recenzării pe medii, în figurile 3A și 3B, este plină de semnificații. Regăsim în clasamentul  din urban în partea superioară doar unele dintre județele cele mai urbanizate – Brașov, Cluj, Sibiu, Arad, București dar nu și Constanța, Timiș, Brăila, aflate în jumătatea inferioară a clasamentului. Ratele mai mici de recenzare din rural pot explica situația. Nu și la București. Se plasează însă în poziții privilegiate județe cu grad mai scăzut de urbanizare dar unde  recenzarea a decurs cu mai mult succes în urban:  Covasna, Harghita, Argeș, Teleorman, Ilfov, Olt, Sălaj.  Este vorba de proporțiile ridicate ale recenzării asistate. În partea de jos a clasamentelor se află județele  Vrancea, Iași,  Suceava,  Caraș-Severin, Dolj, Vaslui, Bacău, Ialomița,  județe cu proporții mari ale populației rurale și unde  recenzarea a fost inferioară și în urban și în rural.  

Privind ruralul, și aici găsim situații particulare. În partea superioară se plasează județe cu grad de urbanizare mai scăzut – Harghita, Botoșani, Teleorman, Covasna, Ilfov, Galați, Buzău, Gorj, dar și județe cu grad mai mare de urbanizare – Brașov, Cluj, Timiș, unde recenzarea individuală are valori ridicate în ambele medii. Într-o rapidă comparare a ratelor din cele două medii din figurile 3A și 3B ruralul este mai eterogen ca grad al recenzării. 

Se pot remarca proporțiile asemănătoare ale ratelor recenzării în urban și rural în prima jumătate a clasamentului și dezechilibre, defavorabile ruralului,  în partea inferioară a clasamentului. Cu valori mai mici de 40 persoane la 100 locuitori se plasează județele  Hunedoara, Mehedinți, Dolj, Tulcea, Bacău.  Este surprinzător să constați că județe vecine, asemănătoare economic,  social, cultural, demografic pot avea diferențe de recenzare atât de mari cum pot fi întâlnite în județele Teleorman și Ialomița, în urban, ori Teleorman și Giurgiu, în rural. Și alte mari discrepanțe atrag atenția, cazul județelor Iași, Bacău, Suceava, Dolj și nu ne rămân decât a reflecta la înțeleptele cuvinte   „Omul sfințește locul‟.

Diferențele dintre județe asupra ratelor de recenzare prin cele două metode (figurile 4A și 4B) sunt mai pronunțate decât cele pe medii.  Recenzarea asistată domină net recenzarea individuală în toate județele (lăsând la o parte cazul  Capitalei). Se pot observa pozițiile privilegiate ale recenzării asistate în județele Teleorman, Botoșani, Harghita, Covasna și Gorj cu peste 45 persoane recenzate la 100 locuitori, județele Teleorman și Botoșani fiind singurele cu  peste 50 persoane recenzate la 100 locuitori. Mai puțin de 25 persoane recenzate se înregistrează, lăsând la o parte Capitala, cu locuitori refractari la recenzare asistată,  doar în județele Ilfov, Constanța, Iași, Dolj, Timiș, Cluj și Tulcea.

Recenzarea individuală are cotele cele mai mari în Capitală (56 la 100 locuitori) și în județele Ilfov, Cluj, Brașov, Timiș și Constanța,  cu rate între 46 și 34 persoane recenzate la 100 locuitori. În aproape 20 de județe rata recenzării individuale este mai mică de 20 la 100 locuitori, județele Botoșani, Teleorman și Vaslui având doar cu puțin peste 10.   Noi vedem și evaluăm schimbările spectaculoase ale datelor asupra recenzării asistate. În spatele lor se află decizii ale sute de mii de oameni față de recensământ, în special din localități rurale. Ce resorturi, motivații și mecanisme determinante acționează  nu putem ști decât în măsură secundară. Sunt determinări simple, cu origine în relațiile dintre autorități locale (primării)  și populație ori sunt determinări mai complicate care se află în spatele deciziilor personale de recenzare, sfidând pericolele trâmbițate de adversarii recensământului?   Iată un domeniu inedit de investigare științifică  care nu putea fi nesesizat de sociologi iar  analizele sunt așteptate.

                    Figurile  4A și 4B  permit și câteva alte observații.  Mai întâi,  apare un semn de întrebare,  nu poate scăpa observației diferența dintre ratele de recenzare individuală (RI)  și cele prin recenzare asistată (RA), în favoarea celor din urmă. S-ar fi putut spune, la început,  că la RI ar fi fost normal să fie valori mai mari, provenind din confortul  înregistrării în fața calculatorului, laptopului ori tabletei, acasă, la servici ori în alte locuri, din  evitarea deplasării la centrele de recenzare cu unele documente ale persoanelor și locuințelor ori din prudență în  comunicarea unor informații personale, unele sensibile,  unei alte persoane, cunoscută ori necunoscută. De fapt, „anomalia‟ se află  în nivelul ambelor rate de recenzare și are origine comună: gradul de înzestrare  a populației cu echipamente/dispozitive de comunicare și nivelul abilităților de folosire a lor la nivelul întregii populații. Aici se află și explicația valorilor scăzute la RI și explicația valorilor superioare la RA și plasarea unora dintre județele mai puțin dezvoltate și urbanizate în partea inferioară a clasamentului după RI (figura 4B) și, în același timp, în  partea superioară a clasamentului după RA (figura 4A).

Se cuvine să privim și să evaluăm corect proporțiile recenzării individuale: doar 27 la sută din populația țării. Este o proporție modestă, salvată ca și contribuție la întreaga recenzare de proporția recenzării asistate, 31 la sută, amândouă asigurând o recenzare a întregii populații mai mare de 50 la sută.  Performanța modestă a recenzării individuale nu este străină de starea digitalizării țării. În ediția 2021 a The Digital Economy and Society Index (DESI) în țările UE-27 (https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi) (https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/countries-digitisation-performance) (https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi-romania) poziția României este unică: locul 27 în UE-27. Iată o sinteză din raport:

„România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. Deși această țară are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale. În ceea ce privește conectivitatea, locul 10, s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce privește acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent. Cu toate acestea, România se situează pe locul 7 datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puțin 100 Mbps (52 %). Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătățită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind giga biții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE. Întreprinderile române nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informații, platformele de comunicare socială, volumele mari de date și cloud), cu excepția inteligenței artificiale. Locul 25.În ceea ce privește serviciile publice digitale, România se clasează pe ultimul loc (27) în ceea ce privește indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare și formularele precompletate‟(subl. VG).

Examinarea evoluțiilor ratelor de recenzare în populația urbană și cea rurală pe parcursul întregii perioade de 75 de zile  autorecenzării relevă răsturnări ale raportului dintre rate. Era de așteptat la începutul operațiunii un ritm mai susținut de autorecenzare în municipii și orașe, localități cu populație având un nivel de educație mai ridicat, o proporție mai ridicată a locurilor de muncă implicând folosirea echipamentelor de comunicare, o înzestrare superioară cu astfel de instrumente (îndeosebi calculator, laptop, tabletă).   Așteptarea s-a confirmat doar în primele zile de recenzare, ratele din rural începând însă să crească rapid și sensibil și în figura 5A poate fi examinat raportul nu masiv dezechilibrat dintre rate pe medii  în ziua 22 de recenzare (4 aprilie). A urmat  o surprinzătoare și spectaculoasă ascensiune a recenzării asistate în județe cu nivel mai scăzut al urbanizării, ritmul acesteia depășind confortabil pe cel al înregistrării individuale din urban în primele  săptămâni din luna aprilie și instalând gradul de recenzare în rural  deasupra celui din urban în cele mai multe dintre județe (figura 5B).

A fost o revanșă a mediului rural în fața uni mediu urban favorizat la recenzare individuală. Evoluțiile diferențiate au continuat însă ferm și în ultima decadă din luna aprilie recenzarea asistată s-a extins masiv și în mediul urban, alături de ascensiunea remarcabilă a recenzării individuale îndeosebi în zilele 10-14 și 25-27 mai, astfel că la sfârșitul autorecenzării doar în județele Vrancea, Botoșani, Gorj și Brașov  ratele din rural erau mai mari ca cele din urban (figura  5C). Populația din urban s-a recenzat în măsură mai mare.

Particularități teritoriale. Regiuni de dezvoltare

Mesajul  geografiei

        Analizele la nivel de județe au semnificațiile lor, în 41 de astfel de unități administrativ-teritoriale și în Municipiul București existând o multitudine de factori de natură foarte diferită care și-au pus și își pun amprenta pe atitudinea și comportamentul populației față de recenzare, fie că este individuală ori asistată. Intervin, pe de altă parte, modul în care autoritățile locale au pregătit recenzarea asistată, rețeaua de centre de recenzare,  informarea populației și stimularea înregistrării, pregătirea și comportamentul  recenzorilor. Aceste din urmă măsuri au influențat cu certitudine menționata atitudine și comportamentul  populației față de recensământ. Județele sunt însă grupate în cele opt regiuni de dezvoltare economică și analiza autorecenzării la nivel regiunilor sintetizează în bună măsură modele de participare la recensământ dar și o anumită determinare economică, socială și culturală a caracteristicilor recenzării populației. Hărțile A, B, C, D și E ne oferă acest cadru. Vorbeam de atitudini și comportamente față de recenzare cu determinări personale, purtând însă și influența organizării și desfășurării asistenței asistate. Există însă și alți factori determinanți care pot fi identificați cum sunt cei ai accesului la internet, ai înzestrării gospodăriilor populației cu echipamente de comunicare, ai folosirii internetului. Dispunem de informații asupra acestor indicatori dintr-o anchetă efectuată de Institutul Național de Statistică în luna aprilie 2021   asupra  accesului la Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor în Gospodării (TIC) (Institutul Național de Statistică. 2021. Accesul populației la tehnologia informațiilor și comunicațiilor în anul 2021 (https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/accesul_populatiei_la_tehnologia_informatiei_si_comunicatiilor_romania_2021.pdf).

Iată în primele două hărți (A și B) informații asupra accesului la internet (broadband)  și asupra folosirii internetului. Pentru a folosi internetul este nevoie de asigurarea  accesului la internet și la nivelul regiunilor de dezvoltare pot fi sesizate diferențe importante. Se știe că între cele 8 regiuni de dezvoltare economică există mari diferențe în dezvoltarea economică, socială și culturală, regiunea București-Ilfov și cele 3 regiuni din Transilvania (Vest, Nord-Vest și Centru) detașându-se în raport cu cele 3 regiuni din sud (Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia) și regiunea Nord-Est. Proporția populației având acces la internet de acasă are valorile cele mai ridicate în regiunea București-Ilfov și în cele trei regiuni din Transilvania. Acces mai redus îl găsim în cele trei regiuni din sudul țării și în regiunea Nord-Est.  Proporția populației care a folosit ori folosea internetul în lunile ianuarie-martie 2021 arată și ea decalaje semnificative la nivelul regiunilor, favorizate fiind regiunile București-Ilfov, Centru și Nord-Vest. În regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia proporția populației în vârstă de 16-74 ani care a folosit ori folosea internetul prin calculator, laptop, tabletă și alte dispozitive (ca proporție medie) (fără telefon mobil și smartphone) are valori mai mici. Găsim conexiuni între aceste particularități de acces și folosire a internetului și recenzare? Da, ele există.

În hărțile C și D  se remarcă ratele mai ridicate de recenzare generală și prin recenzare individuală în regiunile cu valorile cele mai ridicate ale accesului si folosirii internetului din hărțile A și B. Corelația dintre particularitățile regiunilor  în aria  accesului  și folosirii internetului din primele două figuri și populația recenzată asistat nu poate fi regăsită însă decât în mod secundar  în harta E, dezvoltările fiind aici determinate în grad consistent de măsuri organizatorice și stimulative ale autorităților locale îndeosebi în județe cu proporții mai mari ale populației rurale.

Mesajul graficelor de corelație    

Hărțile favorizează viziunea comparativă teritorială la nivelul unui indicator. Particularitățile regionale  pot fi evidențiate mai relevant  prin figuri de tip XY în care indicatorii recenzării sunt corelați cu indicatori ai accesului la internet, folosirii ori ne-folosirii internetului.

În prima dintre figuri, numerotată 6, poate fi  remarcată corelația semnificativă dintre proporția populației care folosește internetul și gradul de recenzare individuală (chiar dacă  factori perturbatori pot apărea). Estre vorba de proporția medie de accesare cu laptop, calculator, tabletă și alte dispozitive (răspuns multiplu), fără telefon mobil/smartphone în populația în vârstă de 16-74 ani. Regiunile din sud și cea din nord-est, cu valori mai mici ale proporției populației care folosește internetul, au și valori mai mici ale autorecenzării individuale. Populația recenzată cu asistență nu poate fi decât mai mare ca proporție  în regiunile în care ponderea  populației care nu a folosit niciodată internetul este mai ridicată și corelația este evidentă în figura 7,  regiunile din sud și cea din  nord-est detașându-se. În fine, în figura 8,  poate fi observată  legătura dintre  proporția populației care a folosit internetul în lunile ianuarie-martie 2021, inclusiv pe telefon  mobil și smartphone, și numărul de persoane autorecenzate  la 100 locuitori. Mesajul împrăștierii valorilor  corelate este cel al unei recenzări minore cu telefonul mobil (datele INS nu oferă această informație în faza actuală a desfășurării recenzării).

Faza înregistrării cu recenzor și conturarea întregii recenzări

Posibila atingere a unei populații recenzate de 10 milioane locuitori și apropierea de proporția de 55 la sută din populația rezidentă a țării la sfârșitul fazei autorecenzării  arată,  fără îndoială, un interes neașteptat de mare pentru această  operațiune statistică națională de mare amploare și o participare masivă a populației la recensământ prin metode de înregistrare necunoscute până acum în țara noastră. Este rezultatul atitudinilor personale de înregistrare și, deopotrivă, al modului în care autoritățile județene și locale, primăriile, au înțeles să organizeze, să stimuleze și să faciliteze recenzarea asistată  în mediul rural îndeosebi.  

După o autorecenzare de succes, apare drept firesc dezideratul unei recenzări susținute și în faza  a doua a înregistrării populației și locuințelor începută la 31 mai.  Recenzorii care au activat în înregistrarea asistată au dobândit o experiență considerabilă și o vor folosi eficient și în faza interviurilor în gospodării. Completarea  electronică a formularelor, cu ajutorul tabletei, va scurta durata interviurilor.

Pe de altă parte, este de admis, în ipotezele abordării noastre, că în cele mai multe dintre județe  populația deja recenzată  a trecut de 50 la sută, în unele proporția depășind chiar 60 la sută. Putem observa în figura 2, în partea superioară,  că aproape o treime dintre județe au o rată a recenzării mai mare de 60 la 100 locuitori,  iar în 7 dintre ele rata depășește 65 persoane recenzate:   Brașov (73), Harghita (73), Covasna (71), Bihor (67), Cluj (67), Mureș (65), Teleorman (65),  ceea ce însemnă că sunt localități în care recenzarea este practic terminată ori aproape de a fi terminată. A rămas deci de recenzat o populație mai mică de 50 la sută din populația rezidentă a țării,  ceea ce elimină presiunea timpului, conturându-se chiar posibilitatea finalizării înregistrării populației înainte de 17 iulie în multe județe. Va conta mult, pe lângă buna organizare a operațiunilor și prestațiile recenzorilor, atitudinea populației care urmează a fi recenzată.  Atitudini anti-recensământ se vehiculează încă pe rețele de comunicare, două dintre ele fiind cele din Casetă. Nu mai au virulența din primele zile ale recensământului pentru că toate au primit  un impresionant  răspuns din partea populației: 11 milioane de chestionare completate în faza autorecenzării, ceea ce a presupus demersuri personale făcute de aceste multe milioane de locuitori.  Spiritul civic a triumfat și  este de așteptat să fie la fel și în această fază a recenzării. Tot ce se întâmplă în lume și în jurul nostru întărește nevoia bunei cunoașteri a  potențialului uman al țării la acest început de deceniu, pentru a-l gospodări și valorifica  și mai bine în deceniile care vin.