vineri, decembrie 4, 2020

Autostrada Constanța – Gdansk, scânteia care reaprinde speranțele românilor

„Vin americanii” – ecoul care se aude după 75 de ani

Anunțul ambasadorului SUA la București, Adrian Zuckerman privind un mare proiect de infrastructură de la Constanța la Gdansk, care să lege Marea Neagră de Marea Baltică, prin construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, reaprinde imaginația românilor exasperați de eșecul din ultimii 30 de ani, că vom putea avea o infrastructură modernă.

Pe autostrăzile visate de români se aud reverberațiile strigătului de speranță de acum 75 de ani: „vin americanii”.

Afirmația diplomatului american, „România, împreună cu Polonia, reprezintă aliați esențiali în apărarea Flancului Estic al Europei împotriva agresiunii Rusiei” este fundamentală în ceea ce privește șansele și evoluția celor 2 mari proiecte de infrastructură.

Modalitatea de raportare la Rusia evidențiază caracterul geostrategic al autostrăzii și căii ferate dar și două posibile motivații ale anunțului reprezentantului Statelor Unite:

  1. Fie este o declarație care face parte din registrul politic al alegerilor americane, în care Președintele TRUMP încearcă să-și consolideze imaginea unei poziții de forță față de Rusia, în condițiile unei competiții electorale echilibrate;
  1. Fie, în situația în care proiectul este real și americanii chiar doresc implementarea lui, va presupune analiza mai multor variante de traseu.

În acest ultim scenariu, România trebuie să aibă pregătite variante de lucru viabile, pe care să se le prezinte și cu care să se dovedească un partener serios și pregătit, inclusiv în domeniul infrastructurii, dincolo de mizele geopolitice.

Pornind de la ideea că nu este vorba despre unificarea unor coridoare transeuropene existente, ci va fi un proiect nou care poate integra segmente de autostrada existente, România dispune de două scenarii viabile cu care se poate prezenta în fața partenerilor:

  1. Autostrada Constanța – Gdansk, varianta 1: România – Ucraina – Polonia.
  1. Autostrada Constanța – Gdansk, varianta 2: România – Ungaria – Slovacia – Polonia.

VARIANTA 1: O RUTĂ ROMÂNIA – UCRAINA – POLONIA

O autostradă care să pornească de la Constanța, să traverseze Moldova, apoi Ucraina de Vest și Polonia ar fi o mare oportunitate pentru România.

În primul rând, s-ar suprapune în mare parte peste traseul autostrăzii A7 și al drumului expres DX 5 (Suceava – Siret), care va fi transformat în autostradă și integrat acestui proiect.

Practic, 292 km din autostrada care străbate Moldova de la sud la nord ar putea fi construiți prin acest proiect, respectiv tronsoanele dintre Focșani și Siret. În plus, s-ar adăuga un sector Brăila – Focșani, care deocamdată este analizat ca un posibil drum expres.

Marele avantaj al acestei variante de traseu îl reprezintă demararea de către România a lucrărilor la podul de peste Dunăre, de la Brăila.

Inconvenientul major al proiectului este acela că, fiind conceput de americani ca o rută geostrategică, este foarte posibil să ocolească Ucraina, care dacă nu cade în sfera de influență a Rusiei, va fi supusă permanent unor tentative de destabilizare.

Fără Ucraina, Rusia rămâne o putere asiatică dar care, după slăbiciunea din anii 90, când a pierdut controlul asupra țărilor Baltice nu va renunța, fără să utilizeze toate mijloacele, la controlul asupra „străinătății apropiate”.

Iar dacă pentru americani și europeni un coridor rutier și feroviar prin Ucraina de vest reprezintă o miză strategică, pentru Rusia este o un atac la adresa securității sale.

În situația în care proiectul propus de americani este real, sunt foarte mari șanse ca el să ocolească Ucraina.

De aceea, România trebuie să aibă pregătită o alternativă viabilă.

VARIANTA 2: O RUTĂ ROMÂNIA – UNGARIA – SLOVACIA – POLONIA

În situația în care decizia strategică va fi de a realiza proiectul autostrăzii care să lege Marea Neagră de Marea Baltică, ocolind Ucraina atunci el va traversa România spre granița de vest.

În această situație sunt două posibile rute, conexiunea la frontiera cu Ungaria, făcându-se pe segmente de autostradă:

  1. Coridorul Constanța – Nădlac;
  1. Coridorul Constanța – București – Brașov – Cluj – Borș, cu două soluții, de la Brașov:
  1. Brașov – Făgăraș – Târgu Mureș – Borș;
  1. Brașov – Sibiu – Sebeș – Turda – Borș;

Prima variantă, utilizarea coridorului Constanța – Nădlac nu este cea mai interesantă variantă pentru România, având în vedere că, exceptând autostrada de centură a Bucureștiului, tronsonul Sibiu – Pitești și o parte din tronsonul Lugoj – Deva, traseul este dat în folosință.

Coridorul Constanța – București – Brașov – Cluj – Borș

Avantajul acestui de-al doilea traseu, în funcție de condițiile de finanțare convenite cu partenerul american, în situația în care aceste sunt suple și se pot realiza rapid, este acela că ar putea fi finanțate tronsoanele Ploiești – Brașov și Brașov – Sibiu, (sau după caz Brașov – Făgăraș și Făgăraș – Târgu Mureș).

Soluția includerii tronsoanelor Brașov – Făgăraș și Făgăraș – Târgu Mureș, în proiectul propus de SUA, poate fi viabilă, în situația în care tronsonul Făgăraș – Sibiu ar deveni eligibil pentru finanțare europeană, în cadrul ITI Țara Făgărașului.

În această ultimă variantă, România ar putea câștiga 108 km de autostradă (Făgăraș – Târgu Mureș), care altfel, ar rămâne un proiect pe termen mediu, în varianta optimistă.

Deși poate fi considerată o variantă exotică, în condițiile caracterului geostrategic al autostrăzii Constanța – Gdansk, tronsonul Făgăraș – Târgu Mureș, care deservește zona localității brașovene Cincu, unde se află amplasat un important poligon militar, nu mai pare o soluție chiar fantezistă.

În situația în care de la granița de vest a României (Borș) s-ar utiliza traseele cele mai scurte, prin nord – vestul Ungariei zona central-vestică a Slovaciei, apoi în Polonia pe la Cracovia spre Gdansk, coridoarele Constanța – Brașov – Sibiu / Târgu Mureș – Turda – Borș ar fi cu aproximativ 200 de km mai lungi decât traseul prin Ucraina.

Trebuie analizate cu atenție toate condițiile finanțării sectorului românesc al autostrăzii care leagă Marea Neagră de Marea Baltică, trebuie detaliate exact responsabilitățile statului român, dar depinde și de seriozitatea, profesionalismul și implicarea autorităților române ca acest proiect să nu devină un nou Bechtel.

Distribuie acest articol

44 COMENTARII

  1. Americanii n-au venit deloc, de fapt au chemat la ei pe niște băieți cărora le-au înmînat un desfășurător de cotizație pe 10-15 ani, ca să știe cum trebuie să bugeteze cheltuielile. Bani de ciupit nu prea sînt pentru că noi plătim direct finanțatorului datoria plus dobînda, eventual poate vor fi lăsați niște granguri să-și pună amantele să înființeze niscai firme care să facă studii de feseabilitate, cît să le iasă și lor de o șpăguță ca să puie o pîine pe masă la copii. O să fie ca la fonduri europene, nu putem fura, nu ne băgăm.

  2. Afară de opțiunea Făgăraș – Targu Mureș, fabulație a autorului, americanii vin degeaba că toate tronsoanele sunt contractate cu alții. Vin doar la promenadă.

  3. Iata o analiza realista a situatiei acestui mare proiect. Este o uriasa oportunitate pentru Romania care astfel isi poate aprofunda si mai mult parteneriatul strategic cu SUA. In clipa in care noi vom veni cu un proiect fezabil, probabil ca vor demara imediat lucrarile, iar birocratia necesara accesarii fondurilor UE nu va mai exista. Conditia este ca la alegerile parlamentare sa castige statul de drept si democratia.

  4. @Horia, proiectul NU este propus de americani, ci de Initiativa Three Seas ( https://www.3seas.eu/ ) a UE. Hartile au fost stabilite la Bucuresti in 2018 exclusiv pe teritoriu UE si NATO, deci nici vorba de Ucraina.

    Americanii nu au initiat nici un proiect, ci doar s-au raliat ca potentiali finantatori, furnizori de tehnologie si constructori ai proiectelor DEJA DECISE de 12 state ale UE.

    In interviul de la Hotnews de azi Lucian Bode a prezentat si explicat din nou hartile oficiale. https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-24349936-ministrul-transporturilor-lucian-bode-invitat-interviurile-hotnews-live-miercuri-ora-10-00.htm

    • M-am gândit inițial la Via Carpatia, care are legătură cu Marea Baltica, dar nu cu Gdansk-ul si pornind de la spusele ambasadorului SUA, ca vor fi construite o autostrada și o cale ferata… am și considerat acest anunț ca „o declarație care face parte din registrul politic al alegerilor americane…”. Restul soluțiilor erau pentru situația în care se exclude declarația politica.

    • Da, insa SUA se afla in spatele Initiativei Three Seas si o sprijina politic si economic, iar initiativa nu are legatura cu UE, chiar daca exista pe teritoriul UE. Desigur, UE si-a dat si ea acordul, iar astfel tratatele cu UE au fost respectate. Constructia autostrazii prin Ucraina era doar o idee, nu inseamna ca va fi facuta acolo… De aceea exista planul B si C.

  5. Grecii, romanii, romeii, mari imperii, au avut toți vedenii, in frunte curusii austriecii si Mackensen, impreuna cu Ribbentrop &Molotov, au avut toti iluzii?! iar oltenasii postceausistii, urmasii ceausului, iesiti din violuri seculare, hungurenii, urmasii hunilor din hun e doara, de un neam/ rasa si o religie cu rusii si servii lor, stiu perfect mersu istoriei, geogra si geopolitica continentala!
    Straine, aflat intaplator prin Europa, Momentan!, crezi tu oare ca o mare putere are dificultati de orientare pe harta ca vagaunarii primitivi din fundaturile Europei mituiti de rusi prin intermediari?
    Voi nici măcar nu va cunoașteți pe bune propria voastră istorie si geografia propriei voastre tari, si nu formati o natiune europeana, ca fabricați ai unui sistem corupt si antiromanesc, nici macar nu sunteti in stare sa va cititi propria Stema de stat pe care o vedeți zilnic peste tot! ca analfabeți peimitivi de care rade toata Europa!
    Situația din Ucraina poate deveni exploziva ciudaților, din cel mai sarac, inapoiat si fara viitor avorton statal din Europa, si e posibil ca si voi sa va anesntizati odata curusia care v a creat.

  6. Dupa umila mea parere, singura varianta care confera acestui proiect statutul de strategic este Romania – Ucraina -Polonia.
    Ucraina este un pion care poate fi transformat in Regina. Deschizand orizontul unei dezvoltari economice fara precedent in acest imens teritoriu intre Polonia, Ucraina, Moldova si Romania va avea repercursiuni politice certe asupra Belorusiei dar si Ungariei care, in prezent, este sensibila influentei Rusiei, in timp ce va consolida tendinta Europeana a Moldovei si Ucrainei.
    Varianta a doua, prin vest, este nimic altceva decat o diluare a scopului propus.
    Interesul major aici, in opinia mea, este castigarea de noi teritorii de catre Democratie.
    Statele Unite sunt sigur ca pot gasi o formula pentru situarea Ucrainei sub o umbrela protectoare contra Rusiei. iar Ucraina deabia asteapta. Asa ca: inainte cu incredere si hotarare!

    • @Lucky, despre ce vorbim? Varianta prin Ucraina NU EXISTA. N-a luat-o nimeni niciodata in considerare si nici nu se pune problema vreunei discutii despre traseu astazi. Traseul e clar, are logica UE si NATO, iar americanii sunt dispusi sa finanteze o parte, DACA este construita cu firme americane. E simplu ca bana ziua.

      • Nu am negat ce spuneti dvs. Insa acest „beneficiu uriaș pentru economiile României și Poloniei, dar și pentru economiile din regiune”, asa cum este definit de Ambasador, este mai degraba „urias” pentru partea centrala, sud-vestica si nordica a Europei. Si, oricum, aceasta zona se dezvolta si singura, fara o interventie speciala a Statelor Unite.
        Rolul important american, asa cum il vad, este fortand alipirea Ucrainei celorlalte tari Europene democratice, eliberand-o de influenta si carantina malefica ruseasca. Aducerea Ucrainei in clubul european ar fi si o contra-balansare a influentei rigide si egoiste manifestata de Germania, prin crearea unui pol gravitational regional Polonia-Ucraina-Romania. Ce facem noi de fapt? Ne este frica de Ucraina? Nu ar putea avea America ac de cojocul ucrainean daca isi pastreaza izul rusesc?
        Nu poti avea un castig semnificativ fara o interventie semnificativa.

      • @Mihai Alexandru Craciun,
        P.S.
        Vroiam, dar am uitat, sa va intreb: ati cerut dvs. sau altcineva clarificari Ambasadei Americane cu privire la traseul Autostrazii/Caii Ferate, mai ales din persepctiva mentionarii exprese „Constanta-Gdansk”? Aceste clarificari trebuiau cerute inca de la aparitia declaratiei excelentei sale Ambasadorul Adrian Zuckerman si nu am vazut nimic in presa.

        • @Lucky, autoritatea suprema in constructia de autostrazi in Romania este Guvernul Romaniei prin Ministerul Transporturilor, nu Ambasadorul si nici Guvernul SUA.

          Din moment ce Ministrul Transporturilor din Guvernul Romaniei a confirmat ca declaratia Ambasadorului SUA se refera la proiectele UE cuprinse sub Initiativa Trei Mari, nu mai este nimic de intrebat. Lucrurile sunt clare.

          Sigur ca noi putem filosofa despre cum SUA ar putea transforma Ucraina, dar la nivel practic, varianta nu este si n-a fost niciodata in discutie. Daca e de dragul filosofiei, nu cred ca NATO sau SUA pot face vreo miscare in Ucraina, pentru ca Rusia foloseste conflictul inghetat din Donbas tocmai pentru a tine Ucraina si Europa in sah. La fel cum face cu Moldova via Transnistria de 30 de ani. Dar asta e strict filosofie geopolitica.

          In cazul nostru concret vorbim exclusiv de ViaCarpatia si Rail2Sea, ambele exclusiv pe teritoriu UE si NATO. Nimic neclar, nimic de intrebat.

      • @Mihai Alexandru Craciun,
        Am recitit comentariul dvs si iata ce m-a facut sa revin:
        „Varianta prin Ucraina NU EXISTA. N-a luat-o nimeni niciodata in considerare …”
        Asa este, aveti dreptate. Asta dovedeste obtuzitatea, lipsa de viziune si egoism a liderilor care conduc astazi Lumea Democrata. Asta dovedeste, fara tendinta de tagada, calitatile exclusiv politicianiste ale acestor „lideri”.
        Cand vom incepe sa discutam despre UMANITATE fara fariseism? Cand vom incepe sa gandim si lucram pentru binele Umanitatii, nu pentru avantajele individuale ale unei comunitati de interese egoiste. Ce nu vedem este ca facand bine altor popoare, care dovedesc ca-si doresc libertatea, acel bine se rasfrange implicit asupra propriilor noastre popoare.
        Si, mai apoi, un cancer nu-l poti vindeca distrugand intregul organism, el trebuie mai intai localizat, separat de intreg si abia apoi obliterat.

    • Cine a spus ca autostrada si calea ferata trebuie sa aiba acelasi traseu. Depinde de diplomatia romana care traseu va fi ales.
      Eu vad ca traseul Polonia-Romania (autostrada sau C.F.) prin teritorii care le-au apartinut pana in 1939-40 este un sah dat Rusiei, Ucrainei, Ungariei si Slovaciei la care vor trebui sa raspunda in viitor. Cele 4 state din motive diferite nu pot ataca o investitie SUA.
      U.E. pot propune multe proiecte pentru „Cele 3 mari” dar nu sunt in stare sa finalizeze nimic, precum Italia lui Benitto Mussolini.
      Este totusi o idee brilianta geopolitic.

    • Harta rutiera prezentata ulterior de domnul ministru Bode nu are nicio legătură cu Gdansk iar cu Constanța are legătură cu un tronson realizat si aflat în exploatare, în proporție de 80%, restul fiind în execuție sau licitație.
      Deci este evident ca a fost o declarație din registrul campaniei electorale americane. În aceasta situație, rămâne mai mult o dorinta si probabil in proiect a cărui materializare presupune un orizont de timp foarte îndepărtat.

      • Din pacate, asa apare. O alta declaratie politica, chiar copilareasca, as spune.
        Cand vor intelege politicienii ca astfel de declaratii mai mult rau fac decat bine?!

  7. Banc la Radio Erevan:
    In Romania se va construi o autostrada directa de la Constanta pana la Gdansk.
    Primul oficial american: Da se va construi prin Romania, dar nu asa direct prin Moldova, ci mai pe ocolis prin centru tarii.
    Al doilea oficial american: Da nici chiar prin centru tarii, ci mai pe granita de vest (Calafat-Vidin, Lugoj, HU si SK)
    Al treilea oficial american: Ca au intrat Serbia si Macedonia in NATO, nu se va construi prin Romania, doar se va factura in Romania

  8. Este evidenta necesitatea construirii acestor conexiuni militaro- civile , cai ferate , autostrazi in aceasta zona a lumii . Momentul geo – stratregic este deosebit de important pentru tara . Tot ceea ce se va construi nu poate depasi zona de influenta a NATO in acest moment . Pasul urmator (totul este gindit pe termen lung ) poate introduce si Ucraina in acest sistem , dar asta doar cind populatiile ce locuiesc in aceste zone foste – sovietice – vor decide majoritar acceptul . .In acelasi timp presedintele Romaniei a aratat – cu subiect si predicat – cum dincolo de micile diferente , UE si SUA sunt si vor de aceiasi parte a baricadei , asa cum se vede si din spusele ministrului de resort ce a arat foarte limpede ce se va construi , unde se va construi si care sunt modalitatile de finantare . Nici USA si nici UE nu pot sa se desparta . Chiar daca Trump va cistiga alegerile din USA , vom vedea un alt presedinte, ce va avea o altfel de abordare la nivel global . .Desigur ,abordarile punctuale , pe comert , intelegerile inter statale ,pot fi diferite pe unele segmente , dar cind este vorba de o actiune comuna – manunchiul de nuiele- nu se farimiteaza , vom fi parteneri multa vreme de acum inainte . Rusia isi joaca si ea cartea ei . Nu poate accepta o apropiere – granita in granita -cu NATO si atunci isi construieste un sistem de aparare de forma celebrului – zid chinezesc – din transformarea in cetateni de granita ,ale unor vaste intinderi ,ce separa practic NATO – Rusia (vezi Crimeea Transnistria etc etc ). Romania este nevoita sa incerce ,fortarea ,apropierea si mai mare a tuturor fortelor trans- atlantice . De unii singuri nu putem face fata nimanui si din acest motiv vom fi nevoiti sa ramanem , toti cei 26 impreuna cu USA , strins uniti . Miliarde de euro si dolari vor fi asigurati tarilor ce se suprapun pe acest traseu si evident ca acesti bani vor fi platiti ,in conditii avantajoase de noi toti , ca parte a capacitatilor construite pe teritoriul nostru . Cei care inca incearca sa intoarca din drum Romania si nu numai Romania , nu au cum contrabalansa aceste uriase sume de bani puse la dispozitia tarii , sume ce vor aduce beneficii uriase tuturor . Deja , in acest context european , s-a decis alocarea unor imense sume de bani pentru a se facilita , peste tot in Europa , refacerea cladirilor de importanta natonala , o alta actiune ce determina eliminarea somajului ca si inceperea construirii de autostrazi si cai ferate noi . Va inchiputi ca nimeni nu arunca cu banii in vint.

  9. Daca cineva citeste până la capat :https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=http://three-seas.eu/wp-content/uploads/2018/09/LIST-OF-PRIORITY-INTERCONNECTION-PROJECTS-2018.pdf&ved=2ahUKEwi8-MbhmbbsAhUSjqQKHRKyBAQQFjAAegQIARAB&usg=AOvVaw3cOWfz49Q6DGlJh5fz4w_d

    Toate cele 164 de pagini, va intelege si ca in destul de multe cazuri proiectele propuse nu au încă finanțarea asigurata.
    La fiecare proiect de infrastructură rutieră este indicată apartenență sau nu la rețeaua TEN_-T : harta interactivă aici – https://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/map/maps.html.

    via carpathia NU este TEN-T pe multe porțiuni. (Abia în 2023 are poate șanse să devină).

    3seas este o sumă de propuneri de armonizare a proiectelor dorite( si nu si finanțate toate) de tarile din zona.

    Apoi, faptul că US oferă o linie de finanțare e foarte ok. Aceasta poate fi folosita inclusiv pentru contribuția Ro la proiectele pe fonduri UE. Nu vad nimic gresit aici.
    Faptul că US intermediază și consultanță, tehnologie etc. Iarăși nu este gresit.
    Autorul are dreptate :nefiind locurile clar bătute în cuie tine de NOI sa incercam propunerea variantei(lor) pe care le considerăm avantajoase. Cum orice coridor are si bucle sau ramificații, totul este posibil.
    Este singurul articol care încearcă o analiză de oportunitate pe această temă, recunoscând, în același timp că nu se cunosc inca toate datele. Restul au fost doar impresii slab documentate.

  10. Toata povestea ar un iz politic-electoral si este tesuta ca un sprijin , necesar de altfel, pentru vitoria dreptei in alegerile parlamentare din Romania .
    Nici vorba de un angajament al USA, aflate la mai putin de o luna de alegerile preziedentiale, pentru ivestitii faraonice in romania.
    Statele Unite, indiferent de rezultatul alegerilor prezidentiale, au nevoie ,exclusiv in domeniul militar, de un pion solid in zona si acesta este Romania. Dar nu de orice Romanie, ci o Romanie stabila, guvernata de o majpriyaye solida pro-americana.
    Asta e problema !

  11. 1) In afara de anuntul dlui ambasador, mai exista si alte informatii (fie si doar preliminare) despre acest „elefant alb”? Pentru ca dl ambasador („political appointee”) nu este tocmai un expert in domeniu si nici necesarmente perfect la curent cu intentiile ministerelor („departamentelor”) americane relevante.
    2) Poate incerca cineva sa lamureasca in ce consta beneficiul economic al legarii printr-o autostrada a doua mari (Baltica si Neagra) excentrice? Nu mi se pare deloc evident ca e important ca o marfa ajunsa in Baltica sa ajunga in Marea Neagra si viceversa. Cred ca e mult mai normal ca vasta majoritate a marfurilor ajunse (de pe mare sau de pe uscat) in porturi ale marilor Baltica si, respectiv, Neagra sa fie destinate locurilor cu consum important. Cu alte cuvinte, autostrada anuntata de dl ambasador este mai degraba una intre Polonia si Romania, nu intre doua mari. Si, indiferent pe unde ar trece (Ucraina sau Ungaria-Slovacia) nu poate facilita decat un comert cu totul marginal ca importanta: niciuna dintre cele 5 tari susmentionate nu are un comert exterior cu celelalte 4 tari luate impreuna mai mare de 10% din totalul comertului exterior propriu. Cel mai probabil, cifra adevarata este inca si mai mica, dar cu privire la limita maxima de 10% nu am nici macar umbra unui dubiu.
    3) Ramane teza caracterului „geostrategic” al autostrazii, la care se refera si autorul. Dar in ce poate consta el? Pentru ca, in cazuri-limita, nu prea imi imaginez ca tancurile si alte blindate pot ajunge sa aiba dificultati in a depasi vehicule civile pe sosele cu o singura banda pe sens, riscand astfel „telescopaje” cu vehicule civile care vin din sens opus. Ce e drept, autorul are o explicatie, pe care o deduc din citatul: „tronsonul Făgăraș – Târgu Mureș, care deservește zona localității brașovene Cincu, unde se află amplasat un important poligon militar, nu mai pare o soluție chiar fantezistă”. Doar ca explicatia asta cam bulverseaza intelegerea comuna despre ce inseamna un „poligon militar”. Intai, pentru ca poligonul militar chiar nu este locul unde sunt concentrate permanent forte militare, care ar putea beneficia de o autostrada pentru a se putea desfasura mai rapid. Si, in al doilea rand, pentru ca ideea – pana acum, cel putin – era ca locurile de exercitii militare sa fie cat mai putin accesibile publicului (de unde si semnele cu un aparat de fotografiat taiat de o dunga diagonala). Autorul postuleaza, dimpotriva, ca accesul la ele trebuie facilitat, inclusiv prin autostrazi. De ce nu si chioscuri de burgeri, tribune si servicii de inchiriere de bincocluri, mai ales ca necesita investitii mult mai mici decat o autostrada?

    • Dvn
      1.Ministerele fac parte din executiv si implementeaza ceea ce se decide politic. Dimpotriva, ambasadorul este cel ce deschide usi, creaza legaturi, propune si ajuta la implementarea de viziuni pe termen lung – nu ministrii a doua tari fac primii pasi intr-o relative politico-economica ci reprezentantii de politica externa.
      2. Studiati un pick Silk Road, veto inteleg mai multe. Trebuie avut in vedere ca o autostrada exact asta face: Creste schimburile economie intre cei de pe traseu – aveti alta idee despre cum sa faci asta fara rute de transport? Ar fi utila pentru Moldova noastra.
      2.1ganditi intr-o logica hegemonista – marfurile trebuie sa aiba doar directia estul sarac spre vestul bogat?
      3. Hmm, comparati pere cu mere – una e sa duci o divizie cu 100km pe ora pe drum data opriri pentru 1000 km, vu trupele odihnite, gata de lupta a doua zi, fara uzuri si evenimente neprevazute si, alta sa te strecori in coloana pe sosesele. Chiar ma intreb de ce transportam cu containerul cand se poate la fel de bine si cu o sumedenie de barcute?

      • Multumesc! Mi s-a ridicat aproape complet valul de pe fata. A mai ramas un singur colt: si, pentru ca, spre deosebire de autostrazi, celelalte sosele trec si prin localitati, divizia care ar merge altminteri peste tot cu 100 km/ora trebuie ca acolo sa incetineasca pana la 50 km/ora, nu?

        • Ma bucur pentru dvs! La fel gandeste si Ben Hodges:
          https://cepa.org/cepa_files/2020-CEPA-report-Until_Something_Moves.pdf
          Tin minte un exercitiu comun nato in Ro, relativ recent, in care tancurile abrahams precum si alte vehicule blindate au sosit, taras grapis, cu…trenul! Asta pt. Ca nu erau stationate la noi ci hat departe in Germania.
          Vi se pare ca in caz de conflict real nu vor fi aduse si cu trenul? Pe langa rutier, naval si, mai putin, aerian. La ce bun altfel sa se discute despre armonizarea infrastructurii economice cu cea militara in estul Nato?

        • Si dupa versiunea sintetica, aceasta este cea (mai) analitica:
          Ref pct.1 : Din punerea Dvs la punct se intelege ca US si RO fac primii pasi intr-o relatie politico-economica (dupa 140 de ani de relatii diplomatice, numeroase schimburi de vizite la varf si un « parteneriat strategic ») si ca, in general, ambasadorii stiu mai bine decat « Centrala » (si alte ministere) care este pozitia statului pe care il reprezinta fata de cel in care sunt acreditati, inclusiv in domenii care nu tin de resortul strict al politicii externe. Dar poate nu asta voiati sa spuneti.
          Ref pct.2 : De ce mai trebuie studiat « Silk Road » cand se poate merge direct la succesor (« One Belt, One Road ») ? Al carui acronim (OBOR) este foarte potrivit in romana. Pentru ca e o colectie de « de toate, pentru toti », fara vreo logica anume, adica similar cu ce se gaseste intr-un obor.
          Ref pct.2.1 : Nu vad ce treaba are hegemonia aici! Marfurile nu « trebuie » sa se duca in vreun loc anume Ele, pur si simplu, se duc acolo unde e cerere pentru ele. A presupune ca importanta marginala a comertului dintre tarile central/est-europene este rezultatul unei infrastructuri de transport care nu e tocmai « top notch » (dar exista, si nu in forma primitiva a cararilor de pamant batut) este o ipoteza eroica. In toate cazurile, comertul si dimensiunea lui dicteaza dimensiunea si calitatea infrastructurii de transport, nu vice versa. Drumurile se construiesc atunci cand exista ce sa se transporte pe ele, nu „ca sa fie”, ca poate atunci le vine unora ideea sa plimbe marfuri pe ele.
          Ref pct.3 : Se pare ca amandoi avem intrebari legate de containere si barcute. A mea este : din ce motiv ceea ce incape fara probleme intr-o singura barcuta trebuie pus in ditamai containerul, mai ales cand acesta nu exista si trebuie procurat?

  12. E adevarat ca ambasadorul nu a spus ca va trece prin Moldova, dar nici nu a spus ca va trece prin Buda!
    Interesant e cum de imediat sau inflamat toți trădătorii spunand in cor pe toate vocile si pe toate canalele ca nu trebuie in niciun caz sa treaca prin Moldova, ci prin Albania si prin Sofia, poate prin Hotel Transilvania.
    Deci, in niciun caz prin Moldova si Ucraina, ca asa au hotarat ei din diferite considerente, impreuna cu Guvernu.
    Problema e ca aici nu e vorba de banii lor cu care fac ce vor ei și-i arunca prin toate văgăunile si fundaturile sabotand statul, ci despre banii americanilor!
    Americani, ca vor să-și protejeze astfel investitiile preconizate – evudent ca nu de la Buda, din cracraiova si alte locatii aiuristice!

  13. Florix – lectureaza mai atent linkul cu toate proiectele 3seas dat in primul post. Stiu, e lung dar, Repet, nu toate au finantare, in special cele ce nu fac parte din TEN-T (via carpathia in mare parte).
    Vorbim despre o sursa de finantare complementara care poate sa impinga inainte proiecte ce sunt importante pentru anumite tari dar, din varii motive, nu si pentru UE, inca. Prin eticheta de „strategica” aceasta ruta (pe oriunde va trece in final) poate fi realizata mult mai repede (du-te pe link-ul TEN-T, daca te joci pe harta ai sa vizualizezi mai bine lipsa de logica Ue cand nu a luat in seama un coridor Balto-Pontic.

    Vad la multi tendinta de bagatelizare a acestei intelegeri cu US. Ati fi preferat oferta Chinei, care incearca, si chiar si requested sa intre in puncte esentiale UE?

    • @Nman
      In UE, proiectele de infrastructura sunt in mare parte finantate /subventionate din bugetul tarilor membre si evident din bugetul UE (nicidecum din bugetul federal al SUA, US foregin aid, sau din bugetul Chinei, etc). Asa cum am mentionat, companiile americane cu expertiza in materie de infrastructura energetica, gen statii LNG, etc, sunt binevenite. asa cum companiile europene, Siemens, Vestas et al participa la proiecte in SUA – a se vedea si investitiile straine intre US si UE (nu doresc sa fiu interpretat gresit, nu ma numar printre adeptii „protectionismului”, dimpotriva sunt un adept al pietelor deschise). In fine, interpretarile eronate si „isteriile” din Estul-UE (gen vin americanii sa ne salveze, UE este rea, membrii din Vestul-UE sunt naivi, incompetenti, neomarxisti, America First, samd) mi se par lipsite de bunul simt! https://www.thefirstnews.com/article/poland-biggest-beneficiary-of-eus-cohesion-fund—pm-14322 )

  14. Stimate autor, va grabiti un pic:
    1. Discutiile premergatoare acestei intelegeri Ro – Us tin mai ales componenta strategica, prin urmare ma indoiesc ca ministrul transporturilor este la curent cu toate detaliile si perspectivele proiectului(nici macar nu avea o harta pe care sa-i fi desenat careva o linie spre Gdansk)
    2. Urmaresc presa de peste ocean. Nu a aparut nimic si ma indoiesc ca acordul cu RO are vreo relevanta in campania electorala US. La noi da, poate avea – asta explica si reactio imediata de bagatelizare a subiectului in presa din partea multora.
    3. Cand volumul marfurilor transportate pe calea ferata pe Silk Road creste exponential de la an la an( cu hub de intrare in UE Polonia!!!), nu vad pe nimeni sa-puna problema ca acea ruta trece si prin tari care nu sunt NATO, si ca in loc de marfuri te poti trezi cu tancuri venind pe calea ferata! iar UE finanteaza din greu proiecte pe traseul respectiv in tarile membre, in timp ce firmele europene din domeniu + logistica se implica masiv pe traseele extra UE.
    4. Utitati-va pe harta interactiva TEN-T, veti vedea niste conexiuni ce merg spre Belarus, Ucraina care fac abstractie de aspectul geopolitic actuall. (North Sea – Baltic; Rhine Danube – ramificatie SK- Ucraina Subcarpatica !!!- oare unde se va intalni cu Dunarea?
    5. Ceea ce poate face Ro(si ma indoiesc ca nus-a discutat, macar la nivel de diplomati) este sa propuna variante si sa le sustina.

    • …”in loc de marfuri te poti trezi cu tancuri venind pe calea ferata!”
      este un studiu de caz concret oferit de operatiunea „Market Garden” din 1944 si descrisa in romanul „Un pod prea indepartat”: esecul unei operatiuni de desant aerian dealtfel bine planificate a fost datorat opririi inaintarii coloanei de tancuri si vehicule blindate care trebuiau sa traverseze o portiune ingusta (un fel de dig) in Belgia, si a fost usor oprita prin blocarea tancurilor din avangarda, care nu puteau fi ocolite. Autorul mentioneaza si ca o astfel de strategie (coloana de vehicule blindate in sir indian fara colaterala) ar fi dus la „picarea” unui ofiter la Scoala de Ofiteri.
      Ganditi-va ca rachete aer-sol-sau sol-sol, etc pot fragmenta calea ferata in 2-5-15-100 locuri in cateva minute, apoi tancurile sunt luate si ele la tinta (sper ca nu sunteti ofiter)

      • In general o coloana( de blindate nu merge neacoperita. Pe timp de pace sau in spatele frontului, calea ferata este extrem de utila. Scenariul dvs presupune deja prezenta inamicului in teritoriu, caz in care ma îndoiesc ca acel coridor de transport ar mai fi activ,

    • Stimate domnule Nman, deși sunt de acord cu cele mai multe dintre cele enunțate de dumneavoastră, as incerca o clarificare a unor aspecte:
      1. Domnul ministru Bode, chiar dacă ruta autostrăzii este cea prezentata de către Domnia Sa, pe harta din interviul Hotnews, cred ca s-a grăbit putin. E ceva specific administrației centrale din România – foarte rar cauta alternative si prefera ceva stabilit, chiar și atunci când nu este lucrul cel mai potrivit. Domnia Sa trebuia sa stabilească mai multe alternative si sa le discute cu partenerii, pentru a maximiza beneficiile pentru România.
      2. Când m-am referit la declaratii în contextul alegerilor americane, nu ma refeream numai la potențialul acord cu România, ci la întregul context legat atat de cele doua proiecte cât și de menționarea Romaniei si a Poloniei ca aliați fermi împotriva agresiunii Rusiei. De fapt, modul de raportare la Rusia, intr-un limbaj mai direct, nu utilizând limbajul diplomatic uzual, ma face sa consider declarația posibila în registrul alegerilor americane (Rusia este o tema pe agenda acestor alegeri).
      3. Nu cred ca mai suntem în logica războiului rece în care sa pornim de la premisa ca pe căile de comunicatie își vor transporta si potențialii inamici forțele armate.
      4. Nu cred ca intr-un orizont de timp mediu UE si/sau SUA vor investii în construirea cailor de comunicatie în spațiul ex-sovietic, fara un acord expres cu Rusia. Aici imi pastrez teza ca Rusia nu va permite o extindere a influentei europene și mai ales americane în „străinătatea apropiata”, si nu va accepta sa piardă influenta asupra Ucrainei, decât dezmembrand-o.
      5. Aici imi doresc sa aveți dreptate.

      • Domnilor, nu este un secret ca infrastructura Romaniei lasa de dorit (trebuie sa recunoasteti ca in UE ocupa primul loc de la coada si in punto infrastructura). In opinea mea, prioritatea liderilor politici romani trebuie sa fie absorbtia fondurilor UE (pana la ultimul cent) si evident legarea regiunilor din RO prin autostrazi, retele feroviare moderne, samd. A se vedea cate ore pierd romanii (sau turistii straini, sau agentii comerciali) in masina, sau in tren… pe rutele de la Timisoara la Bucuresti sau Timisoara-Cluj, sau Iasi-Bucuresti, Iasi-Cluj, sau Cluj-Hunedoara, Craiova-Bucuresti, samd. In momentul de fata, cresterea productivitatii si a prosperitatii este prioritara )

      • Va multumesc pentru raspunsuri.
        Cum speranta moare ultima, am dat astazi de articolul Euronews : https://www.euronews.com/2020/10/19/is-the-three-seas-initiative-a-american-funded-alternative-to-the-eu
        Exista o propozitie interesanta referitoare la Ucraina care, conform autorilor, exista semnale ca s-ar putea alatura curand(ma rog, rămâne de definit ce se intelege prin curand) la 3SI. eu concluzionez ca nu totul este deja jucat si ca punctul 5 din corespondenta noastră poate fi inca relevant.
        Pe de alta parte, sustinerea aceasta aiurea, cel putin la nivel declarativ, de catre dl. Aurescu a via carpathia as it is, în discutia cu Mike Pompeo, ma face sa cred ca inca nu jucam aceasta carte.
        Cred ca e de urmărit cum evoluează totul prin primăvara.
        Apoi, se poate intelege din articol gândirea predominanta in vest fata de est : Stim ca trebuie ajutata infrastructura acolo dar e prea aproape de Rusia si noi avem treaba cu green deal.

  15. De la neamestecul in treburili interne, la dicktatul Liberalilor! la adresa investitorului strategic, la versiuni alternative complet aiuristice si refuzul investitiei americane deoarece unii cred ca Romania ar avea alte priorități!
    Adica, cel mai sarac, inapoiat si fara viitor avorton statal din Europa, membru degeaba incluburi selecte, nu are nevoie de investitii americane, vrea sa ramana sarac si…! doar ca sa protejeze interesele rusesti perpetue, in zona, platit fiind prin intermediari austroungari, germanoizi si altii?
    (adica, izolarea Ucrainei, a carei securitate a fost garantata de Usa&UK, la Budapesta, si care poarta un război hibrid curusia de mai bine de cinci ani – pe gaze si petrol probabil, pentru populime – transformarea a unui sfert din teritoriu !national in Tampon si impingerea Moldovei in brațele lui Putin, ca sa poată incolti mai bine Ucraina sprijinita de angloamericani = tradare pe toata linia, inclusiv a partenerilor strategici si aliaților!

  16. You need talented youth to grow a country. Unfortunately the cities of Romania are deserted of young people. Busy as they are cleaning the toilets in London, washing the cars in Malaga and serving customers in the brothels of Berlin.
    America will not save Romania. Only Romanians can do that, and they are all fled.

  17. Are o mare legătură si cu Adriatica vezi bine, sau nu stii sa citesti o harta ordinara?
    Cat despre aberatiile sabotorului de Bude, nu merita nicio atentie de moment ce guvernu Lucovid va fi spulberat cat de curand impreuna cu peneleul antinational si antiromanesc!
    https://m.youtube.com/watch?v=EvaXvN8sL_4

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Horia Banescu
Horia Banescu
Horia BĂNESCU, expert în investiții în infrastructură și fonduri europene, activând timp de 10 ani ca expert evaluator al proiectelor de infrastructură locală, finanțate din fonduri europene, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a celor finanțate din fonduri naționale, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (pentru proiecte aferente Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL). Licențiat în Științe Administrative la SNSPA București și al absolvent al unui Masterat în domeniul Managementul Proiectelor, între domeniile de interes regăsindu-se investițiile publice, infrastructura, transporturile și politicile de mobilitate. A realizat o serie de analize referitoare la cauzele eșecurilor unor proiecte de infrastructură (de ex. autostrada Comarnic – Brașov, PNDL).

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

“Tradiţia” Sf Andrei, moaştele lui Eminescu şi cruciadele IPS Teodosie Tomitanul

Arhiepiscopul Teodosie de Constanţa, acest Radu Mazăre al BOR, se agită periodic pentru organizarea câte unui carnaval televizabil, în bunul obicei local....

Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale – Un nou exemplu de fake news și manipulare climatică

Pentru a șoca și manipula cu succes opinia publică naivă și mai puțin informată, o parte a mass mediei recurge la ceea...

The Winter Is Coming

Am scris despre Karabah! Da, da. Nu e nicio glumă: în 2005 am făcut o lucrare de master pe tema războaielor din...

Scurt interviu cu Valeriu Nicolae, despre ”secta impostorilor”

Portretele politicienilor actuali, realizate de Valeriu Nicolae și adunate într-o carte ”Nu tot ei!”, publicată la Humanitas, pot părea grăbite sau nedrepte...

“Omul multilateral dezvoltat”

Recitind, adunate în volum, textele domnului Valeriu Nicolae pe care le-am parcurs întâia dată pe Facebook, m-a uimit adevărul enunţat de domnul...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.