vineri, martie 29, 2024

Autostrada Transilvania – O solutie pentru iesirea din impas


Constructia autostrazii Transilvania s-a transformat de ceva vreme intr-un joc de ping-pong trist intre Bechtel – compania responsabila pentru aceasta constructie – si Guvernul Romaniei. Fiecare parte se acuza reciproc de nerespectarea contractului si in concluzie, la sapte ani de la semnarea contractului, s-a construit undeva in jur de 10% din totalul autostrazii. Daca relatia dintre Bechtel si Guvern continua in felul acesta, sunt toate sansele ca pana in 2030 sa fie gata si autostrada.

Premierul Emil Boc afirma recent la Cluj ca “Autostrada Transilvania nu se poate face la orice pret, sunt bani publici” (1) . Mai mult, domnia sa sustinea ca “Bechtel trebuie sa cada de acord cu compania CNADNR si Ministerul Transporturilor in ceea ce priveste preturile pentru ca, sunt convins, lucrarile trebuie sa continue, pentru ca, de departe, autostrada este un obiectiv al Guvernului si al coalitiei, dar cu respectarea legii, caci nimeni nu poate fi mai presus de lege, inclusiv Bechtelul” (2) . Din punct de vedere al unui om politic, afirmatiile sale sunt cat se poate de pertinente, cu un mesaj foarte clar: banii publici trebuie foarte bine gestionati, spiritul legii trebuie respectat in Romania , nu se fac exceptii pentru nimeni s.a.m.d.

Pe de alta parte, cat de mult sunt aceste afirmatii ale Premierului in ton cu realitatea si cat sunt ele de pragmatice pentru rezolvarea acestui impas in care ne aflam vis-à-vis de constructia Autostrazii Transilvania?

Contractul

In primul rand, sa ne reamintim ca acest contract a fost controversat inca de la inceput: acordarea contractului pentru constructia autostrazii fara o licitatie publica, care sa ofere mai multor concernuri oportunitatea de a concura si a-si prezenta oferta cea mai buna a fost o greseala enorma. Motivul invocat la momentul respectiv – de intarziere a inceperii lucrarilor cu sase luni daca s-ar fi realizat licitatia – este unul pueril si faptul ca la sapte ani de la acordarea contractului doar 60 de kilometri de autostrada sunt construiti confirma ca poate sase luni in plus in schimbul unui contract bine intocmit si la un pret mai mic nu ar fi fost tocmai o tragedie.

Lasand la o parte acest aspect care tine de trecut si care nu mai poate fi schimbat oricat ne-am dori, cred ca este momentul sa re-evaluam oportunitatea finantarii constructiei autostrazii din bani publici, cea de-a doua mare greseala a acestui contract cu Bechtelul.

Bechtel

Dar inainte, sa ne punem putin in situatia companiei Bechtel, in care multa lume arunca acum cu noroi cum ca nu vrea sa construiasca autostrada mai ieftin si ca practic prefera sa intarzie lucrarile si sa incaseze penalitatile agreate in contract, pagubind astfel bugetul de stat al Romaniei. Pentru cei care nu cunosc acest aspect si oricat de cinic ar parea, Bechtel este o corporatie privata, a carei scop este sa-si maximizeze profitul in schimbul serviciilor pe care le presteaza. Este o companie care raspunde doar in fata actionarilor sai, nu in fata poporului roman, american sau altui popor.

In 2004, Bechtel a incheiat un contract de 2,2 miliarde de euro pentru constructia Autostrazii Transilvania nu cu Guvernul Nastase, nu cu Guvernul Tariceanu, nu cu Guvernul Boc, ci cu Guvernul Romaniei! Si, in consecinta, se asteapta ca aceasta institutie – Guvernul Romaniei, reprezentat prin Ministerul Transporturilor – sa-si respecte obligatile contractuale agreate, indiferent de culoarea politica. Ca prevederile contractuale – mai ales cand vine vorba de intarzieri si penalizari – par a fi prin excelenta in favoarea Bechtelului se datoreaza numai si numai incompetentei si lipsei de experienta (3) a partii romane in elaborarea acestor contracte de miliarde si miliarde de dolari care evident ar trebui analizate si reanalizate pana sa fie convinse autoritatile ca un asemenea contract nu este defavorabil Romaniei.

Renegocierea contractului

Renegocierea contractului cu Bechtel are potentiale implicatii foarte mari pentru Romania din mai multe motive. In primul rand, este vorba despre credibilitatea statului roman in relatia cu multinationale de talia Bechtel. O renegociere prost gestionata si fara tact poate afecta semnificativ credibilitatea Romaniei ca destinatie pentru investitii straine si ar putea afecta competitivitatea noastra ca tara intr-un moment foarte vulnerabil pentru noi, fiind proaspat iesiti dintr-o criza economica majora. Intr-adevar, ultimul lucru de care are nevoie Romania in momentul de fata este sa aibe o corporatie globala cu venituri anuale de peste 30 de miliarde de dolari strigand in stanga si in dreapta „NU FACETI AFACERI IN ROMANIA!”.

In al doilea rand, in momentul de fata in care contractul actual este clar avantajos Bechtelului, Guvernul are trei optiuni:

    1. Poate sa rezilieze contractul si sa o ia de la capat cu intregul proces, invocand diverse motive pentru a evita plata penalitatilor prevazute in contract. Aceasta inseamna o batalie legala extrem de lunga si constisitoare in cazul in care se va disputa suma cuvenita Bechtelului in urma incetarii contractului de catre partea romana si implica un risc reputational major pentru Romania.
    2. Poate sa rezilieze contractul si sa o ia de la capat cu intregul proces, insa dupa ce plateste Bechtelului penalitatile prevazute in contract in caz de reziliere. Intr-adevar, guvernul poate evident sa suporte penalizarile imense aferente prevazute de contract, sa se desparta de Bechtel intr-un mod ‚amiabil’ si sa traiasca cu gandul ca au fost irositi sapte ani de eforturi si sute de milioane de euro in urma carora am ramas doar cu 60 de kilometri de autostrada si practic suntem din nou la momentul zero.
    3. Poate sa renegocieze contractul si sa propuna o abordare fundamental diferita. Daca doreste o renegociere a acestui contract pentru ca lucrarile de constructie realmente sa avanseze, Guvernul trebuie sa puna pe masa negocierilor ceva mai mult decat niste declaratii ca sunt banii publici in joc si ca relativ recent au fost agreate standarde de cost pe care oricine trebuie sa le respecte. Aceasta se intampla in 2011, insa in contractul din 2004 nu scrie asa ceva, asa ca este greu de crezut ca Bechtelul va accepta aceste noi standarde fara despagubiri substantiale sau alta oferta in schimb.

O posibila solutie

Deoarece primele doua optiuni ar pune Guvernul Romaniei – indiferent de culoarea politica – intr-o lumina extrem de nefavorabila, ma voi opri putin asupra optiunii numarul trei. In loc sa finanteze intregul proiect cu bani „publici”, Guvernul ar face bine sa realizeze ca si Romania ar putea benefica de cele mai bune practici internationale in constructia de autostrazi si sa propuna Bechtelului un contract in regim BOOT (build – own – operate – transfer) sau BOT (build – operate – transfer). Acest regim de parteneriat public-privat presupune ca riscul constructiei, operarii si mentenantei autostrazii cade in cea mai mare masura pe umerii partenerului privat, in speta Bechtel, in vreme ce partenerul public – Guvernul Romaniei – isi asuma un risc minimal si ofera doar cadrul legal si institutional – si eventual unele avantaje fiscale – pentru ca proiectul sa se intample intr-un mod cat mai eficient si in intervalul de timp prevazut. In schimbul acestui risc semnificativ mai ridicat, Bechtelul primeste in concesiune Autostrada Transilvania pentru o perioada de 20-30 de ani, in care veniturile provenite din operarea autostrazii revin exclusiv companiei si/sau subcontractorilor cu care decide sa colaboreze. Dupa aceasta perioada de concesiune de 20-30 de ani, autostrada ar fi transferata in proprietatea statului roman, care ar urma sa o gestioneze ulterior.

Aceasta ar fi, in opinia mea, o solutie „win-win”, prin care fiecare partener iese cu mult mai castigat decat prin blocajul actual.

Guvernul Romaniei castiga in cel putin doua feluri:

1) prin faptul ca si-a eliberat cateva miliarde de euro care trebuiau altfel alocate constructiei autostrazii si poate aloca acesti bani unor domenii care ar trebui sa fie prioritare, precum educatia sau sanatatea, si care ar putea beneficia enorm de investitii de cateva miliarde de euro.

2) chiar daca nu incaseaza venituri directe din autostrada prin taxa de operare sau rovigneta, Guvernul poate castiga venituri semnificative indirecte: o autostrada moderna va atrage o proportie mai mare din traficul pan-european prin Romania ceea ce inseamna venituri din taxele si accizele pe combustibilul cumparat pe teritoriul Romaniei, venituri din TVA-ul si activitatea comerciala a firmelor din diversele spatii de servicii de pe autostrada, venituri dintr-o crestere a turismului international in Romania etc.

In mod similar, compania Bechtel ar prefera acest tip de contract BOOT, deoarece in loc de 2.2 miliarde de dolari pe care in actualul contract s-ar putea sa-i incaseze de-abia in urmatorii 10-20 de ani daca lucrurile progreseza in ritmul actual, compania ar sta sa castige poate 15-20 de miliarde de dolari in urmatorii 20-30 de ani din exploatarea si gestionarea autostrazii.

Concluzie

In concluzie, recomand factorilor decizionali din Guvern si Ministerul Transporturilor sa adopte o abordare pragmatica legata de viitorul Autostrazii Transilvania. Importanta strategica pentru Romania a acestui proiect este indiscutabila si este esential ca acest proiect sa fie realizat cu beneficii cat mai mari pentru Romania si costuri cat mai mici pentru bugetul de stat, mai ales in conditiile actuale nu tocmai roz. Propunerea discutata mai sus – constructia autostrazii in regim BOOT sau BOT – asigura ca atat Romania, cat si Bechtelul vor castiga – si nu, nu inseamna ca ne „vindem” tara daca concesionam o autostrada pe 20-30 de ani unei companii multinationale private, atata vreme cat aceasta concesiune respecta standardele internationale in domeniu si are in vizor atat interesul Romaniei, cat si cel al companiei concesionare.

1. http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-9237132-emil-boc-autostrada-transilvania-nu-poate-face-orice-pret-sunt-bani-publici.htm

2. Ibid.

3. Pentru a nu intra in speculatii legate de coruptie, rea-intentie etc. deoarece este discutie cu mult prea lunga si in afara scopului acestei analize.

Distribuie acest articol

35 COMENTARII

    • Categoric da. Fa doua drumuri Bucuresti – Cluj in aceeasi saptamana si te vei convinge.
      Un transportator roman afirma la un moment dat: „Oradea e la jumatatea drumului dintre Galati si Atlantic”. Asta spune tot.

        • Apa curata potabila este un serviciu public de importanta critica, spre deosebire de o autostrada. Da, sistemul BOOT in cazul serviciilor publice vitale este o idee impresionant de proasta dincolo de orice dubiu, insa el este functional in cazul bunurilor elective (si a alege sa mergi pe o autostrada, in locul unei ‘salbe’ de drumuri comunale, este o optiune pur personala) atata timp cat bunul respectiv are un randament net pozitiv d.p.d.v al profitului, fapt dificil demonstrabil in cazul de fata (implicit lipsa de ‘dorinta’ din partea celor de la Bechtel in a propune asa ceva statului roman).

      • Faptul că un drum e lent nu impune automat construirea unei autostrăzi. Soluţiile alternative ar putea fi centuri ocolitoare la localităţile importante sau un DN nou, dar nu cu caracteristici scumpe de autostradă.

        În 2004, SAR era sceptică cu privire la utilittea autostrăzii Transilvania: http://www.sar.org.ro/Policy%20memo4.pdf „Pe acest fundal, construirea a două autostrăzi aproape paralele (prin Arad pe culoarul european IV şi prin Oradea în afara reţelelor europene sau maghiare), la un cost însumat de 6-7 miliarde Euro, reprezintă o opţiune greu de justificat. In primul rând pentru că nu avem în momentul de faţă trafic vest-est în România nici măcar pentru o autostradă, chiar în condiţiile în care nu există taxe de drum.”

        Există studii actuale privind rentabilitatea autostrăzii Transilvania? Cu cifre, adică. Cifrele ne-ar indica măsura în care un contract BOT/BOOT ar fi fezabil :)

        • Pornim de la premisa ca infrastructura trebuie sa urmeze dezvoltarea, nu sa o genereze?

          SAR avea o problema cu ideea de a construi doua autostrazi paralele, nu una singura.
          Sa ne imaginam ca am avea astazi doua autostrazi care intra prin vest, din care una merge spre ucraina prin moldova, alta se bifurca la bucuresti spre constanta si sofia. Sa ne imaginam imposibilul, si anume ca acestea ar fi dublate de doua cai ferate de mare viteza.
          Oare cum ar influenta acestea deciziile investitorilor atunci cand vor sa-si deschida o fabrica in europa de est!? Cat de atractive ar deveni judete ca Suceava si Botosani ca destinatii turistice? Cat ar castiga CFR Marfa daca ar putea garanta 5-6 ore/transport Constanta Arad?

          • Uneori infrastructura urmează dezvoltarea, alteori infrastructura generează dezvoltarea. Cred că e evident că avem ambele direcţii.
            Există un studiu care să evalueze ce plus de dezvoltare poate obţine zona traversată de autostradă în urma lucrărilor de infrastructură X, Y sau Z la costurile a, b, c? Nu am cunoştinţă de un asemenea studiu şi nu am nici cea mai mică idee la ce concluzie ar putea ajunge. Dar cred că ar trebui făcut înainte de lansarea oricăror lucrări publice, mai ales unele de miliarde de euro.
            Cu ocazia unui asemenea studiu am putea afla şi răspunsurile la seria ta de întrebări ;)

        • varianta centurilor ocolitoare nu merge deoarece modul de constructie al E60 e aiurea, trecand prin mai toate localitatile.

          in privinta rentabilitatii, nu am dubii mari. tot traficul turistic va fi canalizat pe aici. in plus, conexiunea cu Moldova si Bucovina ar atrage trafic spre Ucraina-Rusia. daca mai adaugam perspectiva unei dezvoltari economice in zona, mult mai promitatoare decat in zona de Sud, per ansamblu ar fi ca rentabilitate peste coridorul IV.

    • treaba cu concesiunea (BOT sau cum i-ar mai spune) nu cred ca e interesanta pentru Bechtel. Din urmatoarele considerente:
      1.Bechtel nu are experienta in concesiuni de autostrazi si nici dorinta sa se bage in ceva la ce nu se pricepe.
      2.Chestia sugerata s-a mai discutat (concesiunea, adica BOT) pe vremea lui Berceanu si Bechtel nu a fost de acord.
      3. Bechtel nu ar castiga in contractul clasic 2 miliarde de euro in 20 de ani, dupa cum spuneti, ci poate 7-8 miliarde euro (acesta e pretul real). Pana acum pe putin peste a zecea parte a autostrazii a incasat 1,2 mld euro. De ce ar renunta la un contract care ii aduce 10% doar stand in favoarea unui pe 20 de ani care ii aduce tot dar 10% muncind? De ce ai rade un contract care iti permite in final sa incasezi 10 mil euro pe km cel putin pentru unul care sa iti permita un pret de doar 6 mil euro, sa zicem cu promisiunea ca vei lua diferenta (?!) in 20 de ani?
      4. O concesiune nu e o chestiune simpla. De la caz la caz concesionarul,Bechtel in cazul de fata trebuie sa isi asume niste riscuri, cum ar fi cel de trafic scazut, rute aleterntive concurente etc. Nu semnezi o concesiune si gata, te-ai scos.
      5. Bechtel baieti nu mai pierde nimic. A plecat cu utilajele undeva in Balcani iar in Romania nu mai cheltuieli ci doar un contract care ii asigura profitul stand.

  1. Dar daca suntem cu totii de acord ca Bechtel, desi legal, a tras o mare tzeapa statului roman, de ce oare dintr-un scandal iscat de o eventuala reziliere, tot Romania ar iesi cu imaginea sifonata?

    Oare ce alte tari ar mai risca sa incheie contracte cu Bechtel daca afla ca noi i-am trimis la plimbare dupa ce ne-au construit 60km in 7 ani si le-am platit miliarde de dolari pentru amaratii aia de 60 de km?

    Afacerile bune se fac intre negustori cinstiti. Sunt sigur ca aceeasi teorie se preda si la Harvard, desi nu sunt la fel de convins ca toti banii primiti prin bursa au fost castigati intr-un mod prea cinstit.

  2. buna intrebarea lui filip. Sunt sigur ca daca acest contract de concesiune era „evaluat” ca si profitabil de Bechtel, de mult aceasta solutie ar fi fost adoptata. Dragii nostri functionari si guvernanti nu sunt idioti in a scapa de responsabilitati, ci doar in a si le indeplini.
    Problema cu BOOT probabil ca tine de costul pe care il presupune riscul real al constructiei autostrazii + costul de constructie in sine. Adica pe langa banii de adus, riscul pe care il asuma Bechtel sa ramana fara cocesiune prin cine stie ce nationalizare si inflamare nationalista…si oare nu face chiar acum experienta unui asemenea comportament? e simplu: Romania si felul nostru de a ne comporta fac posibile numai relatiile de forta si foarte dificil jocul de suma pozitiva. de aiai Bechtel sta pitit la adapostul precar dar totusi sigur al unui contract.

  3. nu prea inteleg acest articol…

    se pleaca de la premisa ca guvernul romaniei ar avea vre-o varianta – ori nu prea are.

    varianta cu BOOT/BOT crezi ca nu le-a trecut prin cap alor nostrii – la cat de avizi de km de autostrada sunt ai nostrii – mai ales decand madam boagiu a coborat joarda din pod ar fi semnat asa ceva cu behtel concesionand drepturile pe autostraga pe 30 de ani numa sa o vada terminata.

    cel putin mie mi se pare ffff clar – bechtel are niste clauze contractuale BETON pentru care semnatarii ar trebui impuscati pentru tradare iar urmasii urmasilor lor sa fie scalvi

    acu bechtel prost sa fie sa renunte la mulgatoare – de ce sa munceasca daca poate sa stea degeaba si sa incaseze??? vorba ta – are actionari si profit de facut – atata timp cat face profit – de ce sa faca altceva? i-ar aduce mai multi bani???

    singurul lucru pe care nu il inteleg – este bechtel chiar atat de mare incat sa nu se poata face nimic la nivel inter-guvernamental?

    • Exact. Singura solutie reala e o presiune la nivel politic. Asa-zisa relatie buna cu America ar trebui sa insemne si o anumita presiune pe Bechtel. Pana la urma americanii ne-au cerut sa trimitem soldati in Afganistan si Irak si ne-am comformat. Ar trebui sa existe o anumita presiune din partea statului roman.

  4. … sau exista a treia solutie: guvernul Romaniei sa denunte contractul ca fraudulos, sa bage la puscarie (puscarie multa si cu executare) macar o duzina din porcii (i)responsabili care s-au ingrasat de pe urma contractului (echipa Vacaroiu, Nastase si compania), sa il anuleze sau sa defere raspunderea pentru respectivul contract fraudulos catre semnatari (sa raspunda cei care au negociat contractul si au profitat de pe urma lui, nu populatia). Dupa care sa reia toata treaba „pe bune”.
    O fi avind romanika faima proasta, dar si Bechtel sint vestiti pentru matrapazlicurile pe care le-au facut in multe alte tari. (surpriza, surpriza, de preferinta in tari cu regimuri instabile, de cacao, precum al nostru). Ar iesi oleaca de scandal, dar pina la urma toate ar merge mai departe.

  5. Nu strica un calcul f simplist si se demonstra ca un PPP nu e rentabil pt Behtel, probabil nici in 100 de ani Behtelul nu si-ar scoate bani din redeventa.In plus tb sa te uiti la tara , la factorul demografic, la educatie si iti dai seama ca tb sa fi prost sa bagi bani intr-o tara bananiera.Nici dc garanteza statul ca plateste in plus fata de redeventa celor care circula pe autostrada nu merge pt ca la noi guvernele se schimba si nimic nu e sigur.Singura varianta este cu taraita , atat ne permitem atat facem, eu nu vad nici o firma care sa vina sa faca o autostrada in PPP in Romania.In plus romanul nu e invatat sa plateasca autostrada si multi o sa prefere actualele drumuri.Putem face un calcul simplu, sa presupunem o incarcare de 30000 de autovihicule pe zi ( ceea ce este f f mult ), punem pretul de 5 euro pe suta de km ( comparabil ca Franta care oricum este f f scump) rezulta pe an la 400 km de autostrada undeva la 163 milioane euro.Adica in conditiile cele mai bune le trebuie cel putin 20-25 de ani sa isi amortizeze investitia asta ca sa nu zic de profit.Si Behtelul tb sa i-a acesti bani de la banci, banci care percep si ele o dobanda deloc de neglijat, aceasta autostrada are costuri de intretinere, dezapezire care nu sunt micute mai ales avand in vedere traseul.Oare cine normal la cap ar investii intr-o asemenea teapa?? Am auzit si noi la unii de PPP si o dam inainte, PPP se pot face in alte domenii adica acolo unde exista cerere ( cernavoda, Hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşeşti, etc ) iar autostrazile sa le facem cu banii care ii economisim pt ca oricum nu vine nimeni le faca.

  6. rezilierea contractului cade. din reperele transmise lipsesc informatiile juridice despre contract. Contractul dintre Guvernul Romaniei si Bechtel s-ar fi reziliat in prima zi daca se putea dar… legilsatia careia i se supune este cea britanica, iar prevederile din contract sunt absolut imposibile pentru partea romana. Sigur ca e o problema dar din cate imi aduc aminte raspunderea ministeriala nu era pe vremea prim ministrului care a semnat contractul acesta si inca vreo 2. Oriscum noua renegociere se face si in baza lobbyului politic in care nici amabasadorii unor tari nu sunt straini.

  7. Sincer? cred ca de vina pentru autostrada Transilvania este clasa politica romaneasca.
    1 Adrian Nastase (PSD) a semnat contractul cu clauzele asa cum sunt ele si azi. A luat spaga si il doar in fund de tara acum… si mai da vina pe guvernul actual.
    2 Parlamentarii romani sunt de vina .. din toate partidele de ce? pentru au cumparat terenul pe unde trece drumul acesta si au supra evaluat valoarea pamantului la expropriere. De ce? pentru ei l-au cumparat inaintea exproprierilor constructiei.
    3 proasta finantare ! Daca se platea la timp de catre statul roman acum nu erau asa de multe penalitati.Asta face ca pretul final de cost + dobanzile de intarziere , face ca pretul sa creasca mult prea mult !E inadmisibil pt un stat sa se joace cu o firma internationala care pina la urma sa aiba avocati bine priceputi.
    4 Faptul ca Nastase (PSD) a acceptat ca turcii sa munceasca pe salarii f mari comparativ cu forta de munca agregata la constructia propriuzisa a autostrazii.

    Credeti ca economia Transilvaniei nu merita o autostrada? Sa ne uitam la PIB-ul zonei … si sa reanalizam situatia oportunitatii ei . Mercedes a plecat in Ungaria pt ca nu s-a facut, … si inca multe alte companii care ar fi crescut exporturile Romaniei azi.

    Deci se impune realizarea Autostrazii Transilvania cat mai repede posibil , pentru binele romaniei si al romanilor !

    • Deci se impune realizarea Autostrazii Transilvania cat mai repede posibil , pentru binele romaniei si al romanilor !

      Binele romanilor!
      Foarte nobil, dar stii care e pasul urmator? Iti spun eu: „PIB-ul zonei” si alimentarea dorintelor secesioniste: cat o sa-i mai caram in spate pe restul?
      Si uite asa binele romanilor se transforma in binele doar a unor romani.

      Binele Romaniei si al romanilor ar fi si daca se face autostrada pana la Giurgiu sau Ramnicu Sarat, ca sa-si faca Mercedes sau Nokia fabrica acolo.

  8. Cei ce cred ca Romania mai poate face fata traficului auto fara autostrazi am sa le dau un exemplu din teren. Locuiesc in München iar drumurile pe care le fac,cam la doua, trei luni catre Bucuresti sint un cosmar de multe ori. Pentru cei aproximativ 650 de Km de la granita de vest pina in Bucuresti am nevoie de 12-14 ore ,daca totul merge bine. München-Nadlag nu imi ia mai mult de 8 ore si asta pentru 1000 de Km parcursi cu o viteza legala. Acele portiuni de autostrada din Romania, Pitesti- Bucuresti sau Turda -Cluj sint ca o gura de oxigen. Drumurile sint bune acum fata de ani din urma dar se merge lent si de multe ori periculos. Pentru mine ramine un mister de ce din 1990 pina astazi Romania a fost vaduvita de aceasta modernizare cruciala. Am auzit/citit mult pe tema asta. Motive si motivatii cu zecile de ce nu s-a facut etc. Ce ramine la sfirsitul zilei este doar foarte obositorul si periculosul traseu de parcurs din vestul tarii spre capitala. Atit si nimic mai mult.

    • Elucidez eu misterul, (cu scuzele de rigoare) miticii considera un moft autostrada care nu incepe din Bucuresti. Am auzit comentarii multe de la jurnalisti si formatori de opinie la televiziunile centrale ca autostrada ” nu duce nicaieri”; chiar si despre autostrada Ar-Tm! Nu are legatura cu banii, are legatura cu vointa politica… sper ca dupa ce isi construiesc autostrada suspendata (cea mai scumpa din lume!) sa li se faca mila si de restul tarii.

  9. Off. Am spus de doua mii de ori povestea cu bunicul si nepotii. Iata linkul: http://ro.wikisource.org/wiki/Bunicul.

    Noi suntem bunicul din poveste si rabdam multe. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa acceptam resemnati ca orice contract semnat care ne prejudiciaza in mod evident sa fie indeplinit in tara noastra. Bechtel a semnat un contract fraudulos nu cu Guvernul Romaniei, ci cu niste indivizi care si-au incasat comisioanele. Dar asta nu este problema noastra, a platitorilor de impozite din Romania, ci problema Bechtel.

    Transilvania merita o autostrada, dar construita mai repede si la un pret corect. Bechtel ne arata ca nu poate face acest lucru, iar ultima data cand am auzit o discutie era un deget indreptat catre compania Bechtel Turcia! Deci americanii deja si-au luat mainile de pe mizeria asta. Romanii ce mai asteapta?

  10. Credeti ca Bechtel ar fi interesat de un BOOT?
    Hai sa presupunem ca ar fi corect ce spuneti si ar fi win-win. Bechtel, ca sa construiasca prin BOOT, are nevoie de un imprumut bancar. Nici o companie nu detine 3 miliarde la ciorap pentru investitii pur si simplu ca nu e rentabil sa stai cu banii.
    Va duceti aminte ce au patit cei de la Vinci pe Comarnic-Brasov? Nu te finanteaza nimeni pe autostrazi in afara culoarelor europene, in special pentru ca se considera ca nu e rentabil.
    Te-ar finanta daca ai avea garantii guvernamentale, dar, mai nou, asta nu se mai poate pentru ca se calculeaza la deficitul bugetar.

  11. O prima observatie – contractul nu a fost facut public – o analiza si eventuale solutii ar trebui sa tina cont de prevederile acestuia.Personal nu imi este clar nici macar ce tip de contract e – desi cel mai probabil ar fi D&B.

    In acelasi timp – contractele cu prevederi exclusiv in favoarea uneia dintre parti pot fi denuntate, reziliate sau amendate in instanta (chiar si in Romania) asta daca negocierea esueaza. Metodele alternative nu sunt uzuale (mediere, arbitraj) desi ar putea fi o alternativa pentru renegociere.

    Exista cateva impedimente legale si practice in aplicarea propunerii 3.
    Chiar daca o renegociere este posibila, aceasta poate viza doar clauze contractuale specifice ale contractului actual. O trecere la orice forma de PPP schimba natura contractului si implica trecerea la un proces de achizitie publica (asa cum ar fi trebuit procedat din capul locului).
    Chiar si in aceasta formula, experienta internationala arata ca pregatirea, prezentarea ofertelor, selectia unui partener potrivit si semnarea unui contract se poate intinde pe perioade ce pot depasi usor un an si presupune o investitie considerabila a ofertantilor pentru realizarea ofertelor.
    Contractele ca cele propuse au un termen de „exploatare” de 25-30 de ani si ma intreb cam care ar fi apetitul si posibilitatile unui angajament financiar privat in acest moment pe o astfel de perioada.

    Nu in ultimul rand experienta locala PPP este zero, mai ales ca avem legal-frame abia din 2010.

  12. Parerea mea de AMARESTEAN e ca DACA nu se ajunge la nici un rezultat suportabil pentru guvernul romaniei (tara), in urma renegocierilor, mai bine le dam banii care trebuie sa-i primeasca prin contract, le spunem GOOD BYE-THANK U,- si pe baza unui studiu de fezabilitate se face licitatie…pe tronsoane….SIGUR se arunca orice concern european…indiferent de ce facem sau nu cu Bechtel….iar taxa de autostrada sa o bage statul in buzunar ca plateste destul din banii contribuabilului pentru aceasta autostrada…care..sa fiu sincer…nu o vad mai importanta ca Nadlac-Sibiu-Bucuresti…..careia i s-ar putea face niste autostrazi adiacente spre Brasov, Cluj….sau o legatura intre Arad si Oradea…..sa speram ca Bechtel o sa cedeze in final si in nici un caz D-na Boagiu careia ii doresc sa le arate americanilor niste „Balls” de romania…..

    • Ok, platesti ce este platit (probabil sunt niste sume enorme) dar de ce crezi ca cei care vor semna pentru un nou contract (pe tronsoane) vor fi mai cinstiti decat nastase? Trebuie creat un precedent prin condamnarea celor care au semnat contractul cu acele clause defavorabile (si nu cu suspendare) si abia apoi poti avea pretentii. Pentru ca doar frica pazeste bostanaria (vorba romaneasca).

  13. „Bechtel nu raspunde in fata poporului roman sau american”.
    Serios? Daca Bechtel e condamnata de acte de coruptie in Romania(99,999999% ca e cazul cu autostrada asta) sunt judecati in America sub Foreign corrupt practices act (http://en.wikipedia.org/wiki/Foreign_Corrupt_Practices_Act).
    Daca guvernul roman descried o ancheta impotriva lui Adrian Nastase si Bechtel, cred ca Bechtel faca autostrada pe gratis, numai sa nu fie condamnati.

  14. Tot incerc de ceva vreme sa postez comentariul urmator… hai sa mai incerc o data, desi „cireasa” a rezumat f. bine si-n cuvinte mai putine ce vreau sa spun si eu.
    ––––
    Bechtel nu va accepta niciodata o varianta BOOT/BOT. Ar insemna sa dea cioara din mana pe vrabia de pe gard.
    Ca-n bancul celebru cu Ivan Ivanovici si Serghei Sergheevici, masina si bicicleta etc., nu uitati, dle Tatucu, ca nu vorbim de „2.2 miliarde de dolari pe care in actualul contract s-ar putea sa-i incaseze de-abia in urmatorii 10-20 de ani daca lucrurile progreseaza in ritmul actual”, ci vorbim de aproape 2 miliarde de dolari pe care i-a incasat DEJA, pentru cca 10% din lucrare.
    Ultimul ministru al transporturilor care a facut comentarii mai detaliate despre acest proiect (Berceanu) a avansat o cifra de 8 miliarde de euro costuri finale… asa, ca la vreo $25 million/km… deocamdata, pentru ca e de presupus ca pretul va continua sa creasca necontenit, tinzand asimptotic catre infinit. Trai neneaca, pe banii babachii…

    O mare parte din acesti bani – si o mare parte din cei pe care Bechtel ii va incasa in viitor TOCMAI daca lucrurile merg ca pana acum – sunt penalitati.
    Penalitatile, dupa cum un expert ca dvs. cu siguranta stie prea bine, sunt bani care se duc direct in bottom line, in profit, compania nu cheltuie nimic pentru ei, sunt profit pur. Sumele astea, luate de la imbecilii si slugarnicii de romani, sunt aproape o anuitate, sute si sute de milioane de dolari care or sa curga zeci si zeci de ani fara niciun efort – de ce sa renunte Bechtel la ei???

    De partea cealalta, ma contrariaza aritmetica pe baza careia ati decis ca, in cazul unui BOOT/BOT „compania ar sta sa castige poate 15-20 de miliarde de dolari in urmatorii 20-30 de ani din exploatarea si gestionarea autostrazii.”
    Scazand weekenduri, sarbatori legale, zile cu vreme foarte proasta etc., sumele de care vorbiti inseamna o medie de cca 2.5-3 MILIOANE DE DOLARI PE ZI ca incasari pentru compania care administreaza autostrada.
    Drumul cu traficul cel mai intens din Romania este A1, Bucuresti-Pitesti. Atinge aproape 50.000 vehicule pe zi (sau atingea, inainte de criza). O valoare cu totul improbabila pt. Autostrada Transilvania. Mai ales daca se va finaliza candva si A1, traficul spre Vest se va imparti intre cele doua, cea de sud va prelua probabil mai mult pentru ce e „mai directa” etc.
    Dar sa presupunem ca s-ar ajunge acolo. Trei milioane pe zi, deimpartit la 50.000 masini egal 60 dolari pe masina, PROFIT. Ca sa obtii un astfel de profit, taxa de autostrada trebuie sa fie sensibil mai mare, pentru ca autostrada aia mai trebuie si intretinuta…

    Vi se pare plauzibil, d-le Tatucu, ca oamenii vor plati 200 de dolari DOAR taxa de autostrada pentru un drum dus-intors Brasov-Cluj??? Costa mai putin avionul, d-le Tatucu… Nimeni nu poate fi chiar atat de naiv.

    In opinia mea exista doar doua solutii, DACA INTR-ADEVAR AUTOSTRADA ASTA E NECESARA (in caz contrar – stop loss).
    Cea mai lesne de imaginat (de catre niste vajnici sugaci la Marele Licurici, asa cum ne laudam ca suntem) este aceea in care vreo cativa ani strangem cureaua pana la sira spinarii, taiem de peste tot, ca la taiat suntem cei mai buni – educatie, sanatate, social, nu si de la aparare, ca acolo e alta poveste asemanatoare – si platim cat trebuie ca plosnitele astea sa termine autostrada cat mai repede, asa cum or termina-o (e lesne de banuit cam si ce garantii si standarde de calitate s-au angajat prin contract sa respecte…).

    Cealalta varianta (mult mai greu de imaginat exact din motivul mentionat mai sus, dar nu imposibila) este varianta dura. Angajezi cei mai buni avocati, cei mai buni lobbyisti americani, cele mai bune firme de (dirty) PR si transmiti cui trebuie, la inceput discret, ca nu te vei da inapoi de la nimic ca sa rezolvi problema. Va fi costisitor, dar in niciun caz mai costisitor decat sutele de milioane de dolari daruiti Bechtel sub forma de penalitati. Interesant, nu-i asa, ca pentru un proces n-avem niciodata bani, da’ intotdeauna se gaseste maruntis pentru plata penalitatilor…
    Dupa cum spuneati, Bechtel e o firma privata, care raspunde doar in fata actionarilor etc. Prin urmare, nu-i asa, n-au de ce sa existe cine stie ce consecinte diplomatice. Si, pentru ca va vad foarte ingrijorat de cat ar putea suferi Romania la capitolul imagine daca indrazneste sa deschida gura, as zice ca la reputatia deja abisala pe care o are Bechtel, cred ca un razboi cu ei de fapt ar imbunatati imaginea Romaniei in lume.

    Ni se inculca ideea, nici chiar articolul dvs. nu e departe, d-le Tatucu, ca Bechtel e buricul Pamantului, daca nu chiar al Universului, si ca daca se burzuluieste un pic nici sa respiram n-o sa mai avem voie, ba poate nici soarele n-o sa mai rasara maine pe ulita noastra… Mentalitate de slugi, de sclavi chiar, vesnic gata sa cada in genunchi si sa indoaie grumazul cand trece vechilul pe mosie, mentalitate intretinuta cu grija si atentie…

    A facut default la nivel de stat Argentina, pentru sume incomparabil mai mari, a facut Thailanda, a facut chiar si Rusia, o sa faca intr-un fel sau altul si Grecia cat de curand… numai noi nu putem scapa de Bechtel neam, ce sa zic, a naibii fatalitate mioritica…

    • P.S. Chestiunea cu Bechtel care castiga 20 de mldin 20 de ani e o chestiune, asa,sa discutam discutii. Cand vorbesti de castigur concesionarului pe durata concesiunii nu vorbesti de o suma fixa,exacta,gen 20 mld euro ci de ceva care inliteratura de specialitate se numeste net present value,daca nu ma insel. Adica acel 1 euro care il castigi peste 10ani nu il poti pune peste acel 1 euro care il castigi in acest an.

  15. Eu cred ca ar fi o idee destul de buna avand in vedere situatia actuala…nu se mai construieste nimic…se irosesc bani pe penalizari si alte balarii. Daca vor alege solutia asta sunt de parere ca ar trebui sa includa si perioada de constructie a autostrazii in perioada de concesionare. In felul asta, constructorul ar avea interes sa termine lucrarea cat mai repede pentru a putea exploata autostrada cat mai multi ani.

  16. Bechtel e prea mare si cu legaturi peste tot in lume(studiati mai atent cine sunt oamenii din consiliul lor de administratie de-a lungul anilor),ca sa piarda in fata unui guvern din lumea a treia,gen guvern Romania!Cum zicea cineva mai sus,trebuie doar sa stea,si castiga bani de la noi!Cand guvernul Nastase a incheiat contractul cu Bechtel,credeti ca au fost putini „neatenti” la continut si clauze?Eu zic ca nu!Si-au incasat comisioanele,si au semnat,stiind ca ies pe tusa in acel an,deci nu mai prind la ciolan in curand!Cat despre procese cu firme mari de avocatura,firme de PR,lobby-sti in Washington…etc!!Ma apuca rasul!Pai asa ceva nu se va intampla niciodata, cel putin nu la noi!Daca am avea atata influenta politica,incat sa miscam apele la Washington,in favoarea noastra,ceea ce ma indoiesc ,nu se merita cheltuita pe asa ceva!

    • Mestere, tot eu eram ala si cu banii castigati de Bechtel stand, si cu avocatii si PR-ul :-)
      Mesajul tau e un exemplu magistral de cum NU trebuie gandit, nu numai in cazul asta, ci-n general – asta daca nu cumva chiar iti plac pozitiile capra sau in genunchi.

      Bechtel e mare si tare si cu relatii etc… asa, si? Care-i de fapt, riscul, altul decat a continua sa platim sute si sute de milioane de dolari degeaba? Pentru ca realizezi, sper, ca daca o lasam asa cum a cazut, povestea asta nu se va termina nici peste 20 de ani.

      Si Colas sunt mari – chiar mai mari decat Bechtel la capitolul asta, infrastructura de transport – si deocamdata vad ca n-au cracnit cand Boagioaica s-a infoiat la ei.

      Apoi, care-i argumentul tau ca abordarea cu avocati si lobbyisti etc. n-ar avea succes? „Ma apuca rasul!Pai asa ceva nu se va intampla niciodata, cel putin nu la noi!”

      Ma bucur ca macar ti-am creat putina buna dispozitie. Altfel, argumentul e unul circular, deci invalid – la noi asa ceva nu merge pentru ca la noi asa ceva nu se va intampla niciodata…

      Cu siguranta nu e usor de scapat de o capusa ca Bechtel – dar e cert ca, daca nici macar nu incerci, atunci cu siguranta n-o sa scapi.

  17. Raducu lui Tatucu, nu acel culoar e necesar in momentul de fata, ci astalalt, Arad-Sibiu-Pitesti, si inca foarte rapid pentru ca ne-o iau sarbii inainte si se duc banii la ei!

    Cu Bechtel a fost o mare spaga a psd-ului si a liberalilor. Las’ sa mai si piarda, nu tot castig, castig…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Tatucu
Radu Tatucu
Radu Tatucu este bursier al Programului Kokkalis si al Fundatiei Dinu Patriciu in programul de Master in Politici Publice al Harvard University John F. Kennedy School of Government. Este absolvent Harvard College si a lucrat la Banca Mondiala in Departamentul de Reducere a Saraciei si Management Economic, Asia de Est si Pacific si in consultanta economica si de management in S.U.A. Este Co-fondator si Presedinte al GRSPSociety (Societatea Globala a Studentilor si Tinerilor Profesionisti Romani), o organizatie unica care reuneste unii dintre cei mai talentati tineri profesionisti si studenti romani din lumea intreaga in efortul de a contribui la dezvoltarea si modernizarea Romaniei prin implicare civica, transfer de cunostiinte si imbunatatirea politicilor publice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro