joi, martie 28, 2024

Avem nevoie de un gropar competent

            Acum mai mulți ani, pe când zapp-am canalele de televiziune ale vremii, am dat  peste o emisiune în care Adrian Păunescu îl avea invitat pe Ștefan Andrei. M-am oprit un pic mai mult dintr-o curiozitate personală ( liceul meu, în epoca în care eram elev, a fost condus de fratele fostului ministru, ministru prezentat îndeobște în tabăra celor mai “deschiși” la minte). Și chiar atunci Adrian Păunescu îi pune interlocutorului o întrebare cu un evident sens simbolic: “Spuneți-ne, ce planuri avea regimul în perioada următoare, dacă nu s-ar fi întâmplat ce s-a întâmplat?” ( evident, citez din memorie, dar asta era ideea).

            Sigur, este pasionant pentru oricine acest subiect, al istoriilor alternative, cu atât mai mult cu cât nimic nu se poate supune testului realității; ce-ar fi fost dacă Napoleon ar fi învins la Waterloo sau dacă arbitrul ar fi văzut hențul lui Maradona din celebrul meci. Sau dacă, vorba celebrului adagiu, nasul Cleopatrei era mai scurt…

            Dar domnul Andrei nu era în categoria asta, așa că răspunsul m-a lăsat cumva perplex: unul din planurile imediate era să cumpere un motor mai puternic pentru camioanele românești. Nu zic, în calitate de inginer apreciez oamenii care au apetență pentru lucrurile concrete, dar hai să punem lucrurile în context: ești în 1989, ai plătit datoria externă, industria s-a degradat aproape iremediabil datorită decalajului tehnologic (anii ‘70 au fost anii dezvoltării electronicii și computerelor, achizițiile de tehnologie din perioada anterioară deveniseră perimate tocmai din acest motiv, trecând peste lipsa de mentenanță și inovație specifică regimului) iar tu ai de rezolvat o problemă atât de concretă. Un motor mai mare ar fi pus probabil economia pe roate….

            Am văzut, ulterior, că există o listă aproape nesfârșită de proiecte moștenite de la vechiul regim care stau prin sertarele diverselor instituții și ministere. Când nu te aștepți, ele apar din nou în actualitate, cu o consecvență demnă de o cauză mai bună…

            În zona de sud a Bucureștiului sunt astăzi două mari șantiere. Noua autostradă de centură va traversa, printre altele, proiectata linie ferată către viitorul port 1Decembrie de pe celebrul canal București-Dunăre. Pentru asta, deși linia nu există și probabil nu va exista niciodată, s-a construit un pod masiv care trebuie să fi costat ceva bani. Din fericire la podul peste Argeș s-a reușit un fel de “mică înțelegere”, dar doar pentru A0. Linia ferată București-Giurgiu se reabilitează chiar acum, iar la Grădiștea se construiește un pod monumental pe sub care, într-un viitor luminos și cu totul imaginar vor trece vapoare.

            Aud că între timp Ministerul Agriculturii a mers și el cu un alt canal, Siret-Bărăgan, pentru finanțarea din PNRR, deși în zilele noastre acest tip de irigații nu mai e la modă, din motive destul de raționale. Evident, nici nu prea mă aștept ca ISPIF să poată să producă un proiect actualizat; ca mai toate institutele noastre de cercetare, maximul capacităților lor este să recicleze proiectele vechi, din vremurile “bune” în care aveau sute de cercetători, dintre care unii chiar capabili.

            Nu am mai verificat, dar acum vreo zece ani PSD încă mai avea în programul politic linia ferată Vâlcele – Râmnicu Vâlcea. Evident, în teren nu a mai făcut nimeni nimic, în afară de Dumnezeu sive natura, care  își urmează cursul, împădurind versanții și terasamentul, năpădind tunelurile și viaductele și, în general, transformând proiectul în istorie…

            În ultima vreme se discută din nou, aprins, de proiectul de la Tarnița. Surprinzător e că în timp ce aceste discuții au loc în spațiul public și în presa online mainstream, a trecut aproape neobservat faptul că s-a pus în funcțiune prima capacitate de stocare, experimentală, pe baterii.

            Recent am auzit iar vorbindu-se de avionul românesc multirol. Nu prea îmi e clar cu cine, câtă vreme absolvenții de la Aeronave își fac întâlnirile de absolvire mai degrabă în Canada…

            Cred că persistența acestor proiecte în spațiul public are mai multe explicatii. Evident, toată mitologia care le însoțește provine dintr-o  ideologie revolută, a secolului XIX, în care omul era stăpânul naturii și datoria lui era să o supună prin proiecte grandioase. Chiar dacă ultima perioadă trăiește sub stăpânirea unui alt mit, cel al “ucenicului vrăjitor”, care iată, s-a jucat cu forțele necunoscute și e în pragul declanșării apocalipsei, trebuie să recunoaștem că grandoarea primului mit are o forță de atracție considerabilă și în zilele noastre.

            Chiar dacă, de exemplu, adăugarea apei curente și în general urbanizarea comunelor țării ar fi un efort mai util (aducând toată populația în secolul XXI) și poate și mai puțin costisitor, trebuie să recunoaștem că nu e o activitate care să aibă aceeași încărcătură emoțională… Deci oamenii simt cumva nevoia să se raporteze la ele și politicienii, să le promită.

            O altă explicație e că în multe domenii nu s-au mai făcut proiecte globale. În cele mai multe cazuri nici măcar nu e necesar; în comunism, de pildă, cineva trebuia să calculeze câte hectare de grâu să însămânțeze CAP Mârșani, pentru că fiind o economie planificată, ce nu planificai nu puteai mânca (uneori nici ce planificai, dar asta e altă discuție). Acum nimănui nu îi mai pasă, așa cum nu îi pasă nici câte mașini produce Dacia pentru că pur și simplu piața a preluat această sarcină. Pentru cei curioși, cifrele “mari” apar în statistici, dar oamenii erau obișnuiți să le citească in Scânteia. Ori, în lipsa proiectelor actualizate ( evident, marile firme private au în continuare proiecte de perspectivă, doar că nu au nici un motiv să le publice, în afară de cazul în care ar produce ceva publicitate care ar îmbunătăți profitul) se tot reciclează cele vechi.

            Cum spuneam mai devreme, o altă explicatie e că instituțiile care ar trebui să facă astfel de proiecte nu mai au capacitatea tehnică și organizațională să le facă. Din acest punct de vedere, socialismul era cumva irepetabil: pe de o parte, specialiștii nu puteau pleca din țară, așa că resusrsa umană era relativ asigurată. În ciuda deficiențelor legate de promovarea meritocrației, până la urmă fiecare institut de proiectare reușea să aibă un număr de oameni care să facă treaba -ei erau absolut necesari inclusiv pentru cei care în final își arogau meritele. În plus, proiectanții nu aveau de regulă interese materiale asociate (pentru că nu puteau să vândă produse, așa cum acum de exemplu cineva ar putea să orienteze proiectul pentru a achiziționa materiale de la firma lui, sau șoseaua să treaca pe unde are terenuri de vânzare ) deci  cumva considerentele tehnice primau în măsură mai mare ca acum. Așa că proiectele epocii aveau oarecari merite, iar proiectanții de azi le mai actualizează pe ici pe colo, fără însă să poată umbla prin părțile esențiale.

            Ultima explicație pe care o am e însă legată mai ales de originile clasei politice actuale. Aflându-se în descendența directă a vechii nomenclaturi, aceste proiecte sunt într-un anume fel proiectele primei generații, generația comunistă a anilor ‘70. Cum s-ar putea dezice de ele?

            Evident, lumea în care trăim s-a schimbat fundamental. S-a schimbat pe de o parte și pentru că asta e legea firii (probabil până și comuniștii ar fi abandonat unele proiecte care în timp ar fi devenit caduce sau inutile) și pe de altă parte pentru că ne-am dorit să o schimbăm. Multe din premisele care au stat la baza proiectelor din anii ‘70 sau ‘80 nu mai sunt valabile. Există tehnologii și constrângeri care nici măcar nu existau în acea vreme, pe de altă parte unele premise ( societatea socialistă era din ce în ce mai închisă și miza din ce în ce mai mult pe autosuficiență, pentru că mărfurile occidentale și chiar și cele din blocul CAER îi erau din ce în ce mai inaccesibile) nu mai sunt deloc valabile.

            Partea bună e că nimănui nu îi mai pasă în realitate de aceste proiecte. Dar partea proastă e că ele sunt păstrate permanent în atenția publică și, mai rău, folosite ca o contrapondere la pretinsa degradare economică actuală. Doamna Firea e unul din cele mai bune exemple: a promis canalul București-Dunăre în perioada când era primar, deși canalul nici măcar nu trece pe teritoriul Bucureștiului, porturile fiind proiectate la Glina respectiv 1 Decembrie. Dincolo de bucuria de a face promisiuni mărețe nu pot să nu rețin felul în care această promisiune funcționa ca o afirmare a apartenenței la “clanul” nomenclaturii comuniste și implicit o promisiune a păstrării în această mitologie.

            Recent rectorul ASE a ținut să își manifeste și el linia politică declarând că “vede prea multă rapiță pe ogoare”. Lăsând la o parte că e complet în antiteză cu Caragiale ( – Ce recolta, nene, ce recolta? Dumneata n-ai vazut rapita?)  problema e clar la nivelul de percepție a “necesității”. Noi nu trebuie să avem rapiță ca să o vindem, trebuie să avem porumb, ca să îl mâncăm ( las la o parte că suntem exportatori de porumb). Pentru că obiectivul e, în continuare, autosuficiența, geaba suntem noi parte dintr-o piață comună, în Piața Romană aparent comitetul planificării încă lucrează.

            Dacă mă întrebați pe mine, avem nevoie de un gropar. Așa cum Toader Stețca în 1990 a luat inițiativa și a îngropat în mod simbolic CAP-ul din sat, într-o vreme în care conducerea provizorie încă mai spera că soluția e să le permanentizeze, avem nevoie ca la nivel global “cineva” (care nu poate fi decât un ministru, poate chiar primul dintre ei) trebuie să facă ceea ce e de făcut: o analiză critică și realistă a fiecărui proiect în parte și, la fiecare, o decizie: se continuă, se modernizează sau (cum cred că va fi cazul de cele mai multe ori) se abandonează. Cel mai rău e să rămână așa, precum soclul gol al statuii lui Lenin care ne-a arătat ani de zile că nu mai avem nici un ideal…

Distribuie acest articol

108 COMENTARII

  1. Va intrebati de ce cresc buruieni pe locurile unde ar fi trebuit sa existe cai ferate sau drumuri? Pentru ca romanii respecta mult natura si nu vor s-o distruga. La noi chiar se aplica serios Green Deal, nu ca la altii.
    Imi amintesc ce scandal monstru a iesit intre Chanel si statul francez, care vroia sa construiasca o cale ferata de mare viteza fix prin lanurile de lavanda folosite de celebra casa de moda pentru a fi recoltate si apoi distilate in vederea producerii de parfurmuri. Desigur, Franta nu este Romania, dupa cum buruiana nu este lavanda. Dar nu-i nimic, incepand de vineri o sa vina la putere PSD-ul si sa vedeti atunci cate buruieni vor napadi tara intreaga…

    • dacă citiți mai atent, răspunsul meu e că iarba crește pentru că acea cale ferată nu mai e necesară în actualul context. Dar fiecare își răspunde cum vrea și raportându-se la mitologia pe care o preferă :)

      • Calea ferată Vâlcele – Rm.Vâlcea nu e necesară în contextul feroviar actual și nu era necesară nici în anii ’80, chiar dacă avea niște justificări aparent credibile (cum are astăzi Tarnița, foarte bun exemplu).

        Dacă s-ar construi acei 3.000 de km de căi ferate noi de marfă despre care tot scriu eu pe-aici, Vâlcele – Rm.Vâlcea nu are avea loc în acești 3.000 de km. Eventual, se poate construi peste 20-30 de ani o versiune modernă a acelei căi ferate, pe traseul Pitești – Sibiu, paralelă cu traseul autostrăzii A1, dar traseul construit în anii ’80 e mort și îngropat.

        • Încă un mic amănunt, despre cât de ”actuală” era calea ferată Vâlcele – Rm.Vâlcea în anii ’80. Ea apare drept planificată încă de pe harta CFR din 1938:

          http://trainz.uv.ro/maps/cfr/images/harta_cfr_1938.jpg

          În esență, asta făceau și în anii ’80 ”cadrele de nădejde ale Partidului”, reciclau proiecte din perioada interbelică, de pe vremea locomotivelor cu abur.

      • Din pacate AICI GRESITI stimate Domn ! Calea ferata -care era aproape construita si distrusa de furturi si nepasare CHIAR ERA NECESARA ! Scurta drastic distanta intre Bucuresti si Westul tarii si reducea consumul de combustibili , evitand urcarea caii ferata la 1000 m la Predeal sau scurtand distanta la trecerea pe valea O;tului !!
        Si despre necesitatea irigatilor si a Canalului Siret – Baragan gresiti ! Sunt ABSOLUT necesare ! Numai incompetenta si goana dupa FURT si alte gainarii politice le-au scos dim program ! Nu creati imagini inselatoare pentru placerea de inventa iluzii. In rest sa auzim numai de bine si sa speram la ridicarea natiunii romane si a bogatiilor neamului !!

        • @Th. Iliescu – pentru informarea dvs, calea ferată la Pitești nu e electrificată, la fel cum nu e electrificată nici la Rm.Vâlcea. Ați mers vreodată cu trenul de la Brezoi la Podu Olt? Cam la fel s-ar fi circulat și de la Vâlcele la Rm.Vâlcea, e practic în continuarea aceluiași traseu.

          Calea ferată principală de la sud de Carpați spre ”vestul țării” e magistrala M900 prin Craiova și Severin, care e deja electrificată și ajunge la Lugoj, Timișoara și Arad. Există și M202, electrificată și ea, ca o variantă mai scurtă de la Filiași prin Petroșani care ajunge la Simeria, pe traseul deja modernizat pentru 160 km/h Sighișoara – Simeria. În partea cealaltă, de la Simeria spre Arad, încă se lucrează la M200, dar va fi aceea modernizată pentru 160 km/h și este deja electrificată și aceea, pe toată valea Mureșului.

          Porțiunea de la Sibiu la Vințu de Jos nu este electrificată și nici nu va fi prea curând. O mare parte din ea este linie simplă, doar pe alocuri este dublată. Acolo ar fi ajuns trenurile dintre Vâlcele și Rm.Vâlcea, pe o linie neelectrificată și care e dublă numai până la Brezoi. De la Brezoi la Podu Olt e linie simplă și neelectrificată, câte trenuri pe oră credeți că se pot înghesui pe-acolo?

          Ce treabă are Predealul în povestea asta, prin Predeal mergeți dvs la Simeria, Timișoara și Arad?

            • Gresit, la Lotru este halta nu gara feroviara. Multi pe acest blog scriu din ce li se nazare, nu din realitatea de pe teren. Aceasts cale ferata chiar era necesara.

            • „era necesară” e doar o vorbă. Dacă trag cu rigla o linie între București și Cluj și spun că trebuie făcută pe acolo o linie ferată… da, sigur că ar fi necesară. Dar ceea ce contează e raportul între prețul realizării și utilitate. Linia asta nu a funcționat practic niciodată ( ca o anecdotă, prin ’87 sau ’88 eram în celebra practică de la Curtea de Argeș, toți studenții electroniști aveau o lună de practică la fabrica de acolo și aud muncitorii bârfind: „iar s-a surpat calea ferată”. Vorba bancului, deschid Scânteia… nimic ). Și aceasta a pornit ca și alte proiecte ceaușiste, de la celebrul slogan „să facem economii, oricât ne-ar costa ele”. Și dacă asta mai avea sens în socialism, când sclavii erau ieftini, uneori chiar gratis ( militari, elevi) în zilele noastre nici o investiție nu poate trece de balanța eficienței financiare. Dar se vede că mitologia lor e încă puternică…

          • Apropo de ce facem noi şi ce fac alţii: după inundaţiile din 1970 a venit un tren din RFG, din acelea dotate pentru construcţia de căi ferate. Ne-au refăcut o cale ferată luată de ape pe undeva. Şi au terminat în timp record. Cum s-au angajat să stea un anumit timp şi sarcina era îndeplinită au întrebat ce să mai facă, să nu stea degeaba. Aşa că le-au dat să dubleze o cale ferată. Habar n-am unde, dar tatăl meu ce era ceferist mi-a povestit întîmplarea. Diferenţă de optică, etica muncii şi dotare. Dar la noi nu puteai fii un bun profesionist dacă nu erai bine pregătit din punct de vedere politic. Şi aşa se închide cercul şi în ziua de azi.

            • @curat – și în Statele Unite se construiau la fel căile ferate în 1870, venea un tren pe porțiunea deja construită și mai construia încă o bucată, după care intra pe noua bucată abia construită și mai construia încă una etc.

              Asta se practică în lipsa drumurilor. Dar când trebuie aduse 500 de camioane de piatră spartă de câte 20 de tone fiecare, e oarecum greu spre imposibil de adus 10.000 de tone de piatră spartă, în lipsa drumurilor. La inundațiile din 1970, România avea basculante Carpați de 3 tone și basculante Bucegi de 4 tone, de asta era fezabilă soluția cu trenul.

      • Era doar un spirit de gluma, chiar dacă de tip umor negru poate… Dar înțeleg starea de tensiune care domina România și lipsa de umor. Oricum, „buruienile” au crescut prea mari și prea multe peste infrastructura tarii. Nu se dau fonduri PNRR pentru defrișări de buruieni? :)

        • din ce știu dimpotrivă, se dau fonduri pentru păstrarea terenului în stare de pășune naturală :) E drept parcă sunt mai mici decât cele pentru agricultură. Am înțeles gluma dar venea cumva împotriva temei :)

  2. ”Ultima explicație pe care o am e însă legată mai ales de originile clasei politice actuale. Aflându-se în descendența directă a vechii nomenclaturi, aceste proiecte sunt într-un anume fel proiectele primei generații, generația comunistă a anilor ‘70. Cum s-ar putea dezice de ele?”

    Excelent articol și excelentă concluzie.

    România are disperată nevoie de o schimbare de generații. Oameni care să înțeleagă problemele actuale și să rezolve problemele actuale, nu proiectele rămase din anii ’70.

    Problema e că politicienii actuali sunt lideri falși. Sunt oameni care n-au nici cea mai mică idee despre ce trebuie făcut într-un domeniu sau altul, în România de azi. Sunt puși acolo ca să asculte de cineva, nu ca să realizeze ceva.

    Situația a ajuns destul de similară cu sfârșitul anilor ’80: sistemul nu mai poate fi redresat pe bazele existente. Trebuie lăsat să se prăbușească dpdv economic, după care trebuie reconstruit pe baze economice corecte. Astfel încât să producă activități economice reale, generatoare de bani reali și de resurse reale. În prezent există prea multe activități economice false, care consumă bani și resurse, nu generează bani și resurse.

  3. Canuta om sucit sau „Rotativa” momentului iaca ce ne intereseaza pe noi toti in aceste zile si nicidecum tarele socialismului multilateral dezvoltat ce inlocuia, prin decizia conducatorului mult iubit ,totul propagat ca ultima forma de agregare umana in dauna capitalismul cel decadent, deapururea ,orinduirea capitalista .Probabil ca multa lume inca mai este bintuita de comunismul romanesc acolo unde bardul (dar nu ăl de la Mircesti) Paunescu il inlocuia cu mare succes chiar si pe Eminescu cit despre Arghezi stiam oricum cu totii cum poetul era fara de egal mai ceva ca Veronica Porumbacu cu neuitata ei priveliste din epigrama „ eu stiam c-o ai mai mica ” .Pina si„ mariili” realizari Ceausiste erau gogosi parfumate si cu naftalina lui Papaiani date .Proiectele Romaniei au fost parte a grandomaniei sefului de stat asa cum vedem de fiecare data cind ne intorcem capul pe fosta artera numita Victoria Socialismului si uimitoarea ei cladire care acum ascunde, la vedere , Parlamentul Romaniei .Un monstru arhitectural ce acum nu prea mai are nici un randament cind este vorba de folosinta .La tot pasul ne impiedicam de ceea ce ramasitele socialismului ne-au lasat mostenire .O natiune socialista ce a lucrat mereu in paguba .Legenda mesterului Manole ce darima noaptea tot ce facea ziua este mereu prezenta printre noi asa cum vedem ca se intimpla si cu greva din Invatamint .Usor de pacalit acest popor .

  4. Mie unul îmi place sa vad ca s-au reluat discuțiile pe tema proiectului de la Tarnița. Cred că e binevenit în contextul energiilor regenerabile, cu producție fluctuantă, fiind necesară stocarea surplusului. Dar din păcate sunt doar discuții…
    Stocarea pe baterii e la începuturi și oricum e o tehnologie poluantă pentru că la un moment dat acumulatorii vor ajunge la final de viață și vor trebui înlocuiți. Cât de poluantă e reciclarea celor uzați?
    Nu degeaba elvețienii au făcut o centrală nouă de tip pumped storage în Alpi – https://www.eeworldonline.com/photos-of-the-day-1450-mw-pumped-storage-power-plant-hidden-deep-in-the-swiss-alps/. Portughezii au făcut și ei o recent centrală de genul acesta https://www.iberdrola.com/about-us/what-we-do/hydroelectric-power/tamega-giga-battery. Greșesc ei oare?

    • faptul că se discută un proiect e în esență un lucru bun. Iar eu nu sunt energetician… Doar că trebuie discutat cu datele de acum, raportat la necesarul de acum. Și mai ales luată o decizie: se face sau nu se face. Canalul este clar că nu dă cu plus în nici un scenariu, și cu toate astea se tot discută despre el, iată, băgăm bani în poduri megalomane și în plus râul este într-o stare de degradare pentru că nimeni nu poate face nimic câtă vreme e un proiect în curs. Din momentul în care un proiect se închide trebuie văzut ce se poate face cu lucrările existente și ce alternative avem, dar nu mi se pare acceptabil să cheltuim în continuare, direct sau indirect pentru el.

      • @ dl. Badici,
        Voi privi acest articol, cu foarta multa intelegere si ingaduinta, luind in considerare titlul: AVEM NEVOIE DE UN GROPAR COMPETENT…dar inainte de asta, AVEM NEVOIE DE UN MEDIC LEGIST COMPETENT care sa semneze certificatele de deces.
        Opinez ca dvs., cu intentii bune, gresiti in a nominaliza niste proiecte ”megalomanice” (orice proiect de infrastructura este megalomanic !) si generati discutii contradictorii intre cititori. Eu ma pricep, oarecum la energie, si in consecinta, dvs., nefiind energetician, ma vad obligat sa va explic ca ”nu sunteti in piata”, cel putin in acest domeniu…si aici ma refer la problema stocarii energiei in general, si proiectul Tarnita-Lapustesti in particular (DAR; si la alte proiecte similare absolut necesare, din vremea lui Ceausescu si pina azi, in vremea lui Johannis si, vor fi necesare si in viitor copiilor nostri, asa cum azi, Portile de Fier, facute de parintii nostri ne folosesc noua azi (sa ne incarcam celularele la priza). Deci:
        1. Stocarea in centrale hidro-pompare-acumulare, este singura tehnologie atestata, testata, disponibila comerical si cu capacitati mari (mii de MW !) . Romania dispune de un potential de pompare acumulare de ca 10000 MW, DAR NU DISPUNE DE NICI 1 SINGURA CENTRALA !
        2. Trebuie sa ma credeti pe cuvint (nu pot demonstra acum…am facut-o in articole precedente), NU SE POT INTRODUCE REGENERABILE IN MOD SEMNIFICATIV IN ROMANIA FARA STOCAREA ENERGIEI !….punct !. …deci, nu e problema de ”daca” ci de ”cind”
        3. Va recomand un site profesional sursa: https://professional.hydropower.org/page/map-pumped-storage-tracking-tool
        unde veti gasi sutele de mii de MW centrale pompare acumulare si, FOARTE IMPORTANT …ceea ce este planificat !
        4. Veti regasi in acest site informatii despre ”prietenii” din Austria, care la un consum de energie electrcia de cca 70 TWH/an (Romania nu are ”decit” 56 TWH/an), Austria are deja cca 7000 MW capacitati pompare-stocare iar Romania NU ARE NICI UNA !
        5. COmisia Europena, PENTRU SECURITATEA ENERGETICA A UE, preconizeaza
        in sursaȘ EASE – Energy Storage Targets 2030-2050. Ensuring Europe Energy Security in a Renewable Energy System
        UN NECESAR DE CAPACITATI DE STOCARE POMPARE-ACUMULARE la nivelul UE de circa 55 GW (adica aproximativ 55 de Tarnite)…atenti, ROmania avind potential de cca 10 GW !

        iar Guvernele se ocupa de ”rotative”, iar noi chibitam despre amarita aia de Tarnita ce e prea scumpa si ca nu trebuie facuta !?….1,3 miliarde EUR pentru 1000 MW, dar, nu ne punem aceeasi intrebare pentru un mizilic de 4,5 miliarde $ pentru 460 MW NuScale

        Ramin la parerea ca nu avem medici legisti….gropari avem destui, care vor ingropa nu numai ”vechile proiecte din sertare” , dar, vor ingropa si realizariel alea care au fost – inclusiv programul nuclear din Romania

        • Vă sunt recunoscător pentru îngăduință :) Totuși aș avea câteva observații:
          1. Nu orice proiect de infrastructură este megalomanic. Primăria a asfaltat strada pe care locuiesc. E un proiect de infrastructură dar nu mi s-a părut megalomanic.
          2. Tarnița a fost gândită într-o perioadă când nu vorbeam de regenerabile (deși energia hidraulică este regenerabilă și noi o valorificam încă de pe atunci). Sunteți dvs sigur, sigur că acesta e proiectul potrivit pentru regenerabilele de azi, aflate în majoritate în Dobrogea și Moldova, niște pompe în Ardeal? De ce nu pe Siret? Ce studii ați făcut în acest sens?
          3. Este evident că introducerea regenerabilelor va necesita capacități de stocare. Sunteți sigur că e mai bine să avem o capacitate mare la nivelul întregii țări în loc de un număr mare de capacități de stocare distribuite conform necesitărilor?
          Evident, ideea inițială nu a luat în considerare aceste aspecte, pentru că vorbim de o perioadă în care energia electrică era asigurată de un număr relativ redus de termocentrale și hidrocentralele care există și acum. De asta îmi permit să îmi pun întrebări în legătură cu proiectul care ar fi funcționat în cu totul alt context. Mi s-ar părea chiar ciudat că acel sistem proiectat pentru atunci să fie cel mai potrivit pentru situația actuală, dar dacă dumneavoastră ziceți că e ok… hmm, așa ca persoană fizică pot admite, dar dacă aș fi ministru v-aș cere studiul actualizat :)

    • Elvețienii au făcut pe sub Alpi și două tuneluri paralele de cale ferată, de câte 57 km fiecare, Gotthard Base Tunnel. Acum sunt operaționale, iar alte noi tunele similare (dar mai scurte) sunt în lucru. Sunteți convins că România are banii și posibilitățile reale de a realiza așa ceva?

      Tarnița va pierde energie, nu va energia energie. Există pe Olt hidrocentrale cu pompaj deja construite, care nu sunt folosite pentru stocare. De ce ar fi nevoie de una în plus? Mai ales una amenajată la o distanță cu câteva sute de kilometri mai mare de sursele de energie electrică existente, care se presupune că ar trebui să o alimenteze.

      Elvețienii așa au procedat, și-au amplasat hidrocentrala în Bavaria? 😀

      P.S. Legenda spune că primul conflict serios dintre Iliescu și Ceaușescu așa a apărut: Iliescu a explicat că nu există destulă apă pentru amenajările megalomanice visate de Ceaușescu, iar el ar fi izbucnit: ”cum adică, nici apă nu avem destulă în țara asta?”. Realitatea a demonstrat cine avea dreptate.

    • Ambele tipuri de stocare au avantaje si dezavantaje. Stocarea „pumped hydro” necesita investitii masive si caracteristici geologice adecvate, si are timp pornire / oprire mediu, dar are capacitate de stocare foarte mare. Stocarea cu baterii necesita investitii mici (in comparatie cu „pumped hydro”), pot fi pornite si oprite rapid, pot fi create oriunde, dar au capacitate mica.
      Vorbiti de poluarea acumulatorilor, dar costul imens pt crearea pumped hydro nu-l luati in calcul? Ca si cand imi iau masina de 50.000 EUR ca merge cu 6 litri la suta, in loc sa-mi iau masina de 7.000 care merge cu 10 litri la suta, cand eu circul numai in Bucuresti. Desi e mai economica, costul initial (care inseamna poluare, CO2, metale rare etc) nu-l vor acoperi niciodata.
      Bine, ca noi vorbim aici ca la birt. Realitatea e ca statul roman nu are capacitatea de a organiza un proiect gen Tarnita. Deci nu vom vedea niciodata o discutie serioasa pe aceasta tema. Ramanem cu speranta in investitorii privati, care nu pot face decat investii mai mici – gen acumulatori sau gravitational cu blocuri.

      • eu nu mi-am propus să spun neapărat că un proiect e bun sau rău, mai ales în domeniile în care nu mă pricep ( întâmplător știu câte ceva despre curentul electric, ca electronist, dar în domeniul SEN… e mai complicat). Ce vreau să subliniez e că proiectele noastre nu trebuie să fie proiectele lor reșapate. Există o șansă ca unele din ele să aibă o oarecare valoare; în definitiv în mare parte autostrăzile care se fac acum seamănă cu cele proiectate în 1970… pentru că geografia nu prea s-a schimbat. Dar pe linia pe care mergem acum o să se inventeze teleportarea și Vâlcele-Rm Vâlcea va fi tot în programul PSD (sau cum se va numi atunci…)

        • Dar despre tronsoanele de acum de autostrada care se surpa ori au alunecari de teren, chiat nimic, numai cele dinainte de 1990 se surpau?!! Sa fim seriosi, munca de mantuiala era si atunci dar si acum! Cum stam cu studiile geotehnice pentru fundatii si baza de constructie, caci costa bani nu gluma?!!! Si cerem eficienta, nu !

          • @Agora – subiectul de azi e calea ferată Vâlcele – Rm.Vâlcea, nu autostrăzile. Locomotivele diesel-electrice pe care le avea România atunci erau modeste ca putere, 2100 kW față de 5100 kW cât are o locomotivă electrică (acelea cu 5 hublouri, ca să le recunoașteți când le vedeți pe calea ferată).

            Transportul feroviar de marfă e cel care produce bani, transportul de pasageri pierde bani. O cale ferată simplă, pe un traseu pe care nu e electrificat nimic, nici la Titu, nici la Pitești, nici la Rm.Vâlcea, nici la Sibiu și nici măcar la Sebeș, ar fi fost bună doar pentru admirat peisaje. Traseul ales în nordul orașului Rm.Vâlcea era și el cât se poate de disfuncțional, ar fi mers trenurile cu 20-30 km/h pe-acolo. Ele n-ar fi trebuit să intre în oraș deloc, veneau dinspre Vâlcele pe un traseu perpendicular pe linia ferată existentă și s-a adoptat o soluție de compromis.

            Soluția corectă ar fi fost un traseu mai nordic, de la Vâlcele pe la Tigveni și Sălătrucu, pe valea Topologului. Traseu care să facă joncțiunea cu CF de pe valea Oltului un pic mai la sud de Câineni, pe la Greblești. Dar și asta abia după electrificarea CF la Pitești și la Sibiu, ceea ce nu s-a realizat nici până în ziua de astăzi.

      • Elvețienii au avut nevoie de vreo 20 de ani pentru centrala lor, de la proiect la finalizare. Sunt convins ca s-au făcut toate calculele privind rentabilitatea și au ieșit pe plus, altfel nu se apucau sa o facă.
        Noi suntem la nivel de discuții. Nu contează ca e Tarnița, ca e vorba de hidrocentralele de pe Olt sau ca e stocare pe baterii, tot trebuie făcut ceva cu surplusul de energie.
        În câțiva ani ne vom trezi cu următoarea situație: producție mare de energie ziua din solar, consum mare noaptea (mai ales iarna) datorat pompelor de căldură (pentru ca UE plănuiește interzicerea centralelor pe caz din 2029). Și atunci ne vom dori să avem capacități de stocare a energiei, de orice fel.

        • Faptul că ”UE plănuiește interzicerea centralelor pe caz din 2029” nu înseamnă că România trebuie să suporte orice costuri pentru a se apăra prin orice mijloace de aberațiile UE.

          De cel puțin 3 ani încoace, România este importator net de energie electrică, nu are energia care ar trebui să ajungă consumată la Tarnița. Mai întâi vreți construită Tarnița, după care mai vreți instalate încă 1.000 de eoliene, ca să aveți cu ce umple lacul superior de la Tarnița?

          Ce are România în prezent este doar vântul și soarele, nu și energia presupus excedentară. Care ”producția mare de energie ziua din solar”? Media pe întregul an e 3,5 ore pe zi (7-8 ore pe zi în iunie-iulie și 45 de minute pe zi în ianuarie-februarie, raportat la puterea instalată). Credeți că se poate umple Tarnița în iulie, ca să folosiți apa în ianuarie?

          • încă o dată, nu am experiență cu situația din SEN. Mă uit relativ des, de curiozitate, la producția la zi, dar faptul că de exemplu la un moment dat importăm poate însemna pur și simplu că un vecin are producție ieftină în plus, nu neapărat că nu am putea produce. Dar așa, ochiometric, nu cred că energia solară are nevoie de prea multă stocare, cred că se poate pur și simplu compensa cu producția hidroelectrica ( golesc mai mult noaptea și mai puțin ziua). Cele care au nevoie cu adevărat de stocare sunt eolienele, care la noi produc între 0 și 2500Mw, o variație enormă și relativ necontrolabilă ( la solar ziua și noaptea vin la ore fixe :) ). De asta, tot ochiometric, aș zice ca ar fi nevoie de stocare mai aproape, pentru că dacă vrei să pompezi de 1000Mw trebuie să consumi acei 1000Mw și s-ar putea să fie o problemă să îi consumi tocmai în celălalt capăt al țării… Zic și eu… Oricum nu ăsta era obiectul articolului, să stabilim aici și acum dacă proiectele sunt bune…

            • În practică, România exportă energie ieftină, când bate vântul în Dobrogea și importă energie electrică scumpă, produsă în termocentralele pe lignit ale Bulgariei.

              Bilanțul este negativ, România este importator. Și încă importator de energie scumpă. Afacerea o face Bulgaria, care și-a negociat deja la Bruxelles extinderea duratei de viață a termocentralelor pe lignit. Când bate vântul în Dobrogea, Bulgaria își reduce producția proprie și importă ieftin din România.

            • da, dar asta e echivalent cu a spune că centralele bulgarilor pe lignit produc mai ieftin decât ale noastre pe lignit. Că legislația e cam aceeași, fiind tot în UE. Nici nu mă interesează motivele…

            • Bugaria are o termocentrală imensă la Varna: 6 generatoare de 210 MW fiecare, funcționând cu antracit importat din Ucraina. Navele descarcă antracit într-un port pentru cărbune special construit lângă termocentrală. Chiar e mai ieftină producția la ei, nu e vorba doar de legislația UE.

              Mai are și câteva termocentrale pe lignit pe la Stara Zagora (Marița), dar și acelea sunt cu generatoare multe și mari, au vreo 3.000 MW toate împreună. Coșurile de fum au câte 325 de metri, mereu e scandal din cauza lor, prea se văd de departe 😀

              Cel puțin până în 2038 se poate conta pe ele, Bulgaria așa zice că a negociat.

          • @dl. Harald: cu comentraiul dvs. de fapt demonstrati tuturor (inclusiv mie) ca sunteti cel mai mare sustinator al CHEAP Tarnita-Lapustesti.
            Multumesc si, cred ca trebuie sa explicati cititorilor urmatoarele:
            ”De cel puțin 3 ani încoace, România este importator net de energie electrică, nu are energia care ar trebui să ajungă consumată la Tarnița”
            Daca explicati cititorilor ca balanta PE 1 AN DE ZILE este ”importator net = export – import” deci suma e negativa, daca am avea Tarnita, atunci, ”pastrez” exportul in tara (cind sunt fortat sa-l dau afara pt. ca bate vintul) si compensez importul cind am nevoie !
            Daca revedeti articolele mele ref. la acest subiect, veti intelege mai bine !

            • @Dragostin Cătălin – faceți parte din UE, nu puteți ”păstra” exportul în țară, asta doar Ceaușescu putea face, dar și el exporta disperat, în goana după valută.

              Pe ansamblu, Tarnița va pierde energie, nu va genera surplus, am mai scris asta o dată. Vă trebuie cam 1,4 MWh consumați la Tarnița ca să obțineți 1 MWh de-acolo, iar acel MWh generat la Tarnița îl va cumpăra Ungaria, la asta puneți dvs umărul în prezent.

              Eolienele nu produc energie electrică decât 25-28% din timp, că atât bate vântul, nu mai mult. Deci v-ar trebui 5.000 MWh producție timp de 6 ore (1.600 de eoliene funcționând în plin) ca să umpleți lacul superior și să genereze Tarnița 3.000 MWh după aceea, în restul de 18 ore.

              Sunt niște cifre aberante, fără nicio logică economică. Ce faceți dacă nu bate vântul 3 zile la rând, cu ce umpleți lacul?

            • @Harald: ba pot si chiar fiind in UE.
              Daca am energie disponibila am 2 optiuni:
              – export, daca imi convine pretul
              – opresc o capacitate, daca pretul nu-mi acopera costul
              …si stau bine mersi in UE, chiar daca m-a invatat Ceasuescu smecheriile astea
              Problema prostiei noastre este ca avem hidro si nucleare care nu le pot opri (!) iar cind bate vintul mai mult, sunt fortat sa export, ca n-am incotro !! nu ca ma obliga UE !…sau opresc eoliene si solare (!?) ca aici:
              Dar, daca as avea stocare, (pentru ca am pus eoliene, ca prostu, prea multe), atunci am 2 optiuni
              – imi convine pretul, export
              – nu imi convine pretul, ”o bag la frigider” …adica o stochez si o consum cind pretul e bun – in RO sau la export

              Asta se numeste free market si competitive transactions, adica, tot dupa aceeasi valuta umblam si acu ca si pe vremea lu Ceausescu
              ref. restul comnetariilor dvs. va recomand sa revedeti ce am scris depsre stocare si eoliene – sa intelegem rolul lor…gasiti acolo tot ce trebuie

            • @Dragostin Cătălin – ”Problema prostiei noastre este ca avem hidro si nucleare care nu le pot opri (!)”

              Asta e altă mistificare. Orice generator se poate deconecta din sistem, chiar dacă nu se oprește efectiv funcționarea reactorului nuclear.

              Hidrocentralele au mai multe turbine, fiecare dintre ele poate fi oprită individual. Dacă nivelul lacului de acumulare e prea ridicat, apa poate continua să curgă în continuare fără să învârtă și turbinele etc.

              Am văzut tot ce-ați scris despre stocare și eoliene, sunt încercări de a vinde blana ursului din pădure. Toate ”subtilitățile” practicate azi în domeniul energetic din RO au fost inventate în urmă cu 20 de ani în California. Așa a ajuns Arnold guvernator și așa a ajuns Enron să dea faliment. Ocazie cu care unii de la Enron au ajuns în închisoare, acolo unde le era de mult locul.

            • Să faci un Lac de acumulare pe Măcin cu o cădere de vreo 200 de metri și o cascadă de el puțin 100 de metri, până la canalele de irigație ale Dobrogei însorite și însetată de apa pare mult mai practic și mai eficient.
              Un adevărat proiect demn din de mileniul 3, n-asa!?! Că să nu mai vorbim despre Centrala cu fuziunea din măruntaiele de granit și bazalt ale Măcinului….
              Căci, ce-ar fi Bicazul fara lac Ceahlău și Chei?
              Ce-ar fi Vidraru fara Transfăgărășan?

            • @Viteaza luMini:
              – datele despre Macin nu-mi apartin (si nu stiu despre care Macin vorbiti dvs.)
              – datele sunt din niste studii geologice si P/F facute cu ani in urma in care s-a evaluat potentialul CHEAP al Romaniei…care este in jur de 10.000 MW , bun pentru a regla Balcanii si CEE
              – deci, nu cred ca pot fi tras direct la raspundere pentru mentionarea locatiei/oportunitatii
              – ceea ce imi displace, este, in general, atitudinea noastra (nu dvs. neaparat) de a cauta motive sa nu facem decit motive cum sa facem (asta e o caracteristica a noastra cam generala)
              – fiti sigur ca daca am lac undeva pe acolo, va veni si oportunitatea irigatiilor si regularizarii apelor/ploilor !…asta este o alta optiune….sau, lasam pe Daea sa faca el intii irigatii si apoi vedem ce apa ne mai ramine din Dunare ?

          • @Dragostin Cătălin – ”am pus eoliene, ca prostu, prea multe”

            Nu am cuvinte să-mi exprim recunoștința pentru o asemenea sinceritate. Dacă aș scrie eu asemenea lucruri, nu m-ar crede nimeni 😀

            • @Harald: nu sunteti fair – scoateti din context o propozitie, denaturind sensul care este: suntem prosti ca avem nucleare si hidro si eoliene instalate fara a prevedea ce fac cu intermitentele sau de ce nu fac stocare…de fapt, ati inteles f. bine ce am vrut sa spun….nu cred ca va onoreaza o astfel de pozitie
              Iar eu, la stadiul la care am ajuns, imi permit sa spun si astfel de prostii, pentru ca cei care ma cunosc, stiu f.bine ce si cum gindesc…dar, imi asum riscul sa discut si cu necunoscuti.

      • @dl.Fane: citeva erori
        – timp de pornire/oprire mediu ?! (sunt follosite pentru reglje de sistem-primar, secundar, tertiar)
        – ”dar costul imens pt crearea pumped hydro nu-l luati in calcul? ”…ce este ”imens” la Tarnita, de exempu – 1,3 milarde EUR pentru 1000 MW (o centrala ciclu combinat de 1000 MW ”green grass”, cam tot acolo e…tot un drac….dar v-as intreba cum e cu 4,6 miliarde USD pentru Nusclae de 460 MW ?!?…cu care se lauda vp si J ?!
        – bateriile electrice pentru TSO sunt o gluma…sunt necesari mii de MW iar astea cu greu aduca sute…plus ca in 10 ani scade eficienta, plus ca folosesc materiale poluante greu de procurar, plus ca sunt scumpe
        – CHEAP traiesc zeci/sute de ani, sunt nepoluante, nu pierd eficienta

        • @Dragostin Cătălin – hidrocentrala de la Porțile de Fier are 2.200 MW, care se fac fifty-fifty cu Serbia. De unde luați 1.000 MW la Tarnița, chiar vreți să convingeți pe cineva că Someșul Cald are un asemenea debit?

          Comentariile dvs sunt foarte utile din alt motiv: pentru că ilustrează perfect tema articolului. Mai ales că la articolele Dl.Mihai Bădici sunt publicate și opiniile contrare, nu sunt șterse comentariile despre hidrocentralele cu pompaj de pe Olt.

          • @dl.Harald: eu vorbeam de partea noastra – 2200/2 = 1100 MW (am aproximat-o din viteza tastarii la 1000)

            Centrala pompare-acumulare ”pe bune” (oricare altele, incl. Tarnita) este aceea ca are un ”lighean inferior” (lac) de unde pompeaza la alt ”lighean” superior (alt lac) si invers….in principiu, n-are nici o treaba directa cu riurile, decit in masura in care completeaza pierderile de apa (ex. evaporare)….deci, foloseste tot timpul cam aceeasi apa (pe care geniile de la Apele Romane vor sa o taxeze si cind o dai la deal si cind o dai la vale…asta fiind o masura justa a prostiei AR…e f. greu sa te lupti cu prostia)….si, cam la fel si cu electrcitatea…sanchi, cind pompez se zice ca cumpar si cind dau la vale si produc, se zice ca vind…cele 2 prostii sunt oarecum echivalente si, concureaza intre ele acerb

            Foarte principial: importanta este ”caderea” H, care daca e mare, e suficient sa am un piriias, si obtin putere mare, daca e mica, imi trebuie ceva ca Dunarea
            cam asa e si cu salba d epe Olt, care a fost cosntruita cutotul si cu totul alte intentii…astea nu sunt centrale pompare-acumulare in adevaratul sens al cuvintului, sunt ”adiacente”, randamente proaste, etc., etc

            • ”importanta este ”caderea” H, care daca e mare, e suficient sa am un piriias”

              La Mecanica Fluidelor, prin clasa a X-a, elevii învață despre noțiunea de debit. Dacă acel pâriaș are un debit de numai 100 de litri pe secundă, puteți să-i asigurați cădere și de la 500 de metri înălțime, că n-o să obțineți cine știe ce cantitate de energie electrică de pe urma lui. O să dureze veșnic umplerea lacului, iar apa deja urcată în lacul superior o să se mai și evapore de-acolo, că așa are ea obiceiul 😀

              Aveți o colecție incredibilă de mistificări, așa că poate ar fi bine să discutăm și câteva aspecte mai neortodoxe: resuscitarea proiectului Tarnița – Lăpuștești a făcut parte din șmenul pe care îl avea Victor Ponta cu chinezii de la Sinohydro. Odată ce a zburat Victor Ponta, a zburat și șmenul lui cu chinezii. Simplu.

            • domnul Dragostin spune că umple „ligheanul” după care folosește acea apă, pe care o pompează de sus jos și invers. Tehnic e corect, râul corectează doar pierderile prin evaporare sau alte pierderi…
              Discuția e despre oportunitate și fezabilitate. Din punctul meu de vedere principala discuție este că ai nevoie să consumi suplimentar în Ardeal un curent pe care îl produci în Dobrogea. O altă problemă e că în general capacitățile astea megalomanice generează niște „single point of failures” destul de critice. Aș prefera oricând niște zeci de capacități mai mici distribuite prin țară (nu contează tehnologia și nici nu vreau să intru într-o discuție pe care nu o pot duce) în așa fel încât dacă oprești una să nu se simtă…

            • @Harald „La Mecanica Fluidelor, prin clasa a X-a, elevii învață despre noțiunea de debit. Dacă acel pâriaș are un debit de numai 100 de litri pe secundă, puteți să-i asigurați cădere și de la 500 de metri înălțime, că n-o să obțineți cine știe ce cantitate de energie electrică de pe urma lui.”

              Se vede clar ca dumneavoastra ati lipsit de la orele de fizica la care s-a discutat despre gravitatie. Va intreb asa , daca va pica o piatra de 100 grame in cap de la o inaltime de 10 cm, e acelasi lucru ca si cand v-ar pica aceeasi piatra in cap de la 1000 metri? Intelegeti faptul ca piatra in cadere acumuleaza energie datorita atractiei gravitationale?
              Pana una alta, dati o cautare pe google dupa un calculator de hydro power generator si veti ramane surprins sa aflati ca energia electrica produsa e direct proportionala cu inaltimea de la care cade.

            • Era sa uit, tot pentru @Harald, oare masinile care executa taiere cu apa, ce parere aveti, ce debit de apa folosesc incat au capacitatea de a taia granituri, metale etc?

            • cred că s-a clarificat deja chestiunea. Ideea e să umpli un lac, cât o lua, habar nu am, câteva luni, un an, doi, după care folosești apa din el. Problema nu e că nu se poate face (am și argumentat, specialiștii epocii nu erau stupizi, chiar dacă uneori mai făceau greșeli, asta e ingineria…, de obicei proiectul tehnic era cât de cât corect, iar în energetică exista chiar experiență bună) Problema e dacă e viabilă financiar. Pentru că acum suntem și într-un context în care pe de o parte vrem să eficientizăm procesul, încercăm să construim o piață de energie – regională, europeană, nu locală – pe de altă parte gândim sistemul ca fiind închis și punem la punct scenarii în care nu contează decât bilanțul energetic. Nici o variantă nu e complet incorectă dar lucrurile trebuie recalculate. În vremea comuniștilor, dacă nu ajungea curentul opream două orașe. În plus aveam 48 de Hz la rețea ( și nu intenționat :) ) , deci și să fi vrut nu puteam nici importa nici exporta…

            • @narci – n-ar fi construit nimeni hidrocentrala de la Porțile de Fier pentru 2.200 MW, dacă se puteau obține 1.000 MW de pe Someșul Cald, de pe Crișul Alb sau de pe Cibin.

              1 mc de apă are o tonă, iar debitul (cantitatea de apă, în tone) căreia îi poți asigura căderea este la fel de important ca și înălțimea de la care cade apa, fiindcă e factor în aceeași înmulțire. Dincole de asta, ce hidrocentrală știi tu cu 1.000 de metri cădere a apei, ca să vii cu astfel de exemple? Îți trebuie ”calculator de hydro power generator” pentru un produs de tipul mgh? (mgh = masa x accelerația gravitațională x înălțimea).

              P.S. încearcă să te abții de la a muta aici fanteziile tale cu baterii de sodiu care se vând în China, dar în realitate nu sunt omologate pentru nicio mașină vândută în UK, cu mașini electrice care merg mai mult la vale că ai tu casa pe deal, deși la articolul precedent locuiai la bloc și aveai garajul sub apartament, fanteziile cu baterii de sute de kg care nu pierd capacitate nici după 6.000 de cicluri etc. S-a dovedit în repetate rânduri că operezi cu o graniță mult prea fluidă între fantezie și realitate.

              @Dl.Mihai Bădici – lectura comentariilor de la câteva articole publicate alăturat de Dl. Constantin Crânganu ar fi mai mult decât edificatoare în privința repertoriului pe care @narci încearcă să îl transfere și aici.

            • sincer, nu mă interesează decât relevanța comentariului la obiect. E calea cea mai potrivită pentru păstrarea sănătății psihice :) . Contează și dacă obții 1000 Mw timp de o oră pe săptămână sau timp de 5 zile pe săptămână, puterea instantanee nu are relevanță …
              După zeci de comentarii nu am aflat măcar dacă stocarea asta ar fi folosită în ciclul zi-noapte sau vară-iarnă. Cum scopul inițial era să asigure ieșierea unei nucleare din sistem, mă aștept să vorbim despre ciclul zi/noapte, adică vreo câteva ore. Așa ca outsider aș zice că asta o poate rezolva hidroelectrica fix cu ce are acum. În fine, nici măcar nu mă interesează Tarnița, mă interesează mai mult aspectul folcloric al atașamentului față de poveștile epocii…

            • Sigur că e mai importantă cantitatea de energie obținută pe ansamblu, dar reclama desfășurată aici pentru Tarnița – Lăpuștești invocă în mod repetat puterea de 1000 MW, pentru că sună frumos, e o cifră rotundă. Dar e o cifră uriașă, imposibil de atins în realitate.

              Nici la Vidraru, nici la Bicaz, nici pe Lotru, la Brădișor, nu se poate discuta de asemenea puteri. Se folosesc câte 4 sau 6 turbine de câte 55-60 MW, iar căderea de apă e și ea destul de ”pământeană” în asemenea locuri, în jur de 120 – 140 de metri, nu impresionează prin nimic. Nu se pot imagina 15-20 de turbine nici la Tarnița.

              Orientativ, hidrocentralele de la munte funcționează timp de 80 – 85 de zile pe an. În condițiile în care eolienele funcționează doar 25-28% din timp, este foarte greu de imaginat că ar funcționa Tarnița – Lăpuștești de 3 ori mai mult decât orice altă hidrocentrală de munte din România, astfel încât să compenseze perioadele în care nu bate vântul.

            • @Harald eu am speranta ca totusi undeva acolo in adancul tau constientizezi ca nu ai dreptate si ca un corp care cade de la inaltimea X va produce mai putina energie la impactul cu palele turbinei fata de acelasi corp care cade de la inaltimea 2X. La urma urmei, hidrocentralele nu sunt altceva decat o metoda de transformare a energiei.
              Sa-ti sustii argumentele prin a da ca exemplu centrala Portile de Fier care e facuta pe cursul unui fluviu mi se pare nici nu stiu cum sa o numesc , cred ca „puieril” e cel mai bun termen. Dar tot pe ideea asta eu stiu ca mai toate hidrocentralele din lumea asta sunt construite prin crearea artificiala de baraje, facute in amonte iar turbina e undeva in aval (deci cu diferenta de nivel), nu direct pe cursul raurilor.

              Referitor la afirmatiile si atacurile tale la persoana mea (care nu au nicio legatura cu legile fizicii pentru atractia gravitationala), tind sa cred ca te mai lasa si memoria (se intampla cu inaintarea in varsta). Am spus cu diverse ocazii ca locuiesc la aprtament si ca imi construiesc in prezent o casa. Ma mir cum de nu ai avut azi pe teava placa cu postarea sub diverse nickname-uri (unele din vara trecuta sau cum ziceai), neomarxism, etc. In schimb vad ca placa cu ONG-uri e omniprezenta.
              Chiar nu merita sa-mi mai pierd timpul si energia prin a-ti corecta toate aberatiile tehnice pe care le emiti. Probabil ca daca ai fi urmat o facultate in viata ta, acum ai fi avut alte pareri despre atractia gravitationala.
              Ah si inca ceva, sa stii ca nici cu internetul nu esti „expert” si nu exista niste „servere pornite uitate pe undeva” care sa asigure functionarea internetului. Pur si simplu nu asa functioneaza internetul (pe baza de „servere”). Ma rog, poate prinzi ceva postare pe facebook mai buna care sa te lamureasca cum sta treaba cu adevarat.

            • @narci – încearcă cu niște cifre concrete. Cu ”flame” și ad hominem nu ajungi nicăieri 😀 Spre ghinionul tău, sunt destule hidrocentrale în funcțiune și datele lor tehnice sunt publice, nu merge cu lozinci despre ”viitorul luminos al omenirii”.

            • @narci
              „Pur si simplu nu asa functioneaza internetul (pe baza de „servere”).”
              Dar cum functioneaza Internetul?
              Pe baza de servetzele?
              :))

            • @Durak te bagi si tu aiurea in discutie. Internetul functioneaza pe baza de routere. Internetul e similar cu o retea de drumuri iar atunci cand ajungi la o intersectie, routerul te trimite pe drumul pe care il considera ca fiind cel mai rapid pentru ca tu sa ajungi la destinatie. Daca intre Europa si SUA s-ar ajunge sa existe un singur drum cu o banda pe sens, e clar ca s-ar crea congestii iar pachetul tau de date nu ar mai ajunge nici in cateva minute la destinatia lui din SUA. In acel moment, mai putem sa spunem ca avem un „internet” functional? Eu consider ca nu mai putem.
              Sau altfel spus, daca eu pot sa comunic cu toate calculatoarele de la mine din bloc, sau de la mine din oras, dar nimic mai mult, pot sa spun ca am „internet”?
              Si tot pentru cunostiintele tale generale (daca tot zici ca esti in domeniu), daca routerele ar fi bazate pe „servere” (a se citi calculatoare cu procesoare x86 sau ARM sau RISC), ar fi vai si-amar de capul nostru ce viteze execrabile am avea. Routerele prezente in nodurile din internet sunt construite pe baza de ASIC-uri si/sau FPGA-uri astfel incat sa aiba latenta minima atunci cand proceseaza un pachet de date si decid pe care ruta sa il trimita mai departe.

              ASIC-urile si FPGA-urile sunt circuite harware specializate a caror tranzistori sunt configurati astfel incat intr-un singur clock pe baza unui input de date sa scoata outputul procesat. la ASIC-uri configuratia tranzistorilor este setata din fabrica si nu se mai poate schimba, la FPGA, folosind inca un set de tranzistori, configuratia se poate schimba din soft. Desigur, un FPGA va avea nevoie de muuul mai multi tranzistori fata de un ASIC , DAR ofera flexibilitatea reconfigurarii lor din SOFT.
              Cu placere!

            • @narci – corect e ”hardware”, chiar dacă românii pronunță ”harware”. Pentru informarea ta, în urmă cu 20 de ani aveam o rețea de 400 de calculatoare, 3 provideri diferiți de internet și AS-number: eu stabileam dacă traficul meu merge prin Frankfurt, prin Paris sau prin Bruxelles.

              Routerele acelea minune sunt niște computere dedicate, dar tot niște computere. În urmă cu 20 de ani, românii spuneau router la orice switch layer 3 (numeau switch numai switch-urile layer 2). Astăzi toată lumea are routere prin casă, dar la vremea aceea funcțiile routerelor erau asigurate de mașini Linux. Un router de 30.000 de dolari putea fi simulat de o mașină Linux de 400 de dolari.

              Un server e de fapt un program, chiar dacă românii spun server la mașina hardware pe care rulează acel program. Cultura ta generală în materie de routere e din ce-ai citit, nu din ce-ai avut pe mână. Cam asta-i.

            • @narci
              Hai, povesteste-ne de layerele cu numere mai mari decat 3 la care Harald a facut referinta.
              :))

            • @Harald faptul ca am mancat o litera (din cauza ca tastez repede si nu ma uit la tastatura cand tastez) nu inseamna ca nu stiu cum se scrie corect neologismul „hardware”, credeam ca poti mai mult de atat. Poti verifica in comentariile mele precedente daca am folosit frecvent „harware” in loc de „hardware” si apoi sa vii cu o „acuzatie”, pana atunci vad ca te legi si tu de ce poti.

              Referitor la serverele/routerele pe care le aveai acum 20 ani, nu faci decat sa adancesti confirmarea ca esti pe langa subiect din punct de vedere tehnic.
              Dar ia spune-mi tu, aveai cumva cablu direct cu Frankfurt, Paris si Bruxelles sau doar te credeai vreun nod in internet cand defapt erai un simplu gateway server care facea NAT pentru cele 400 de calculatoare cu IP-uri private :)?. Vezi, eu la facultate am avut o materie dedicata despre retele cu tot tacamul, IPV4, IPV6, DNS, routing, NAT, PAT, etc. Crezi ca poti sa inveti retelistica de pe facebook, iar la fel ca si tine din pacate sunt multi.
              Oricum, in prezent iti garantez eu ca in lumea civilizata nu mai exista noduri in internet bazate pe PC-uri. Tot la facultatea de specialitate inveti si ce inseamna sa prelucrezi un pachet de date din „soft” versus sa-l prelucrezi din „hardware” (ASIC sau FPGA).
              Un „server” poate fi si program si hardware dar noi in bransa IT folosim mai frecvent termenul de „server” pentru masina hadrware si termenul de „service” (serviciu) pentru programul software. Poti da si o cautare pe google ca sa te luminezi „a computer or computer program which manages access to a centralized resource or service in a network.”.

            • @ Narci
              Iare te bagi unde nu-ti fierbe oala de noapte.
              Turbinele sunt diferite. Kaplan si Pelton sunt cel mai utilizate. Una pentru viteza apei alta e pentru debit. E inginerie mai complicata aici pentru un IT-ist. Cat despre taierea tablei de otel cu jet de apa…apa aia contine particule abrazive minuscule. Nu apa in sine taie otelul, apa e mediul care aduce particule abrazive la viteze mari in contact cu tabla.
              Ca principiu, nu te mai baga unde nu-ti fierbe olita de noapte.

            • @narci – încerci degeaba să deturnezi discuția despre hidrocentrale, problema rămâne: pe Someșul Cald nu e destulă apă pentru proiectul chinezilor. Obișnuiește-te cu ideea că nu se va construi acea hidrocentrală și nu duce mai departe stindardul, în locul bătrânilor învechiți în rele pe vremea lui Ceaușescu.

              P.S. nu făceam NAT, toate calculatoarele aveau IP-uri publice. Ți-am scris deja că aveam AS-number, crezi că pentru NAT și IP-uri private îmi trebuia AS-number? Sau încă n-au avut timp să cauți pe net ce e un AS-number? 😀

              Scrii pe de rost, din ce-ai prins tu din zbor pe net sau pe la cursuri, nu din experiențe reale. ”Noi în branșă”? Are you for real? ”Branșa” ta e doar ce citești pe internet, încă n-ai scris nimic din care să rezulte că ai sertizat vreodată cu mâna ta măcar un cablu 😀

            • e foarte curios cum am ajuns de la canalul București-Dunăre la sertizat cabluri. Geantă latină :)

            • Pentru că oamenii care promovează hidrocentrala-minune nu au avut niciun fel de activități practice, așa ajung să o promoveze. Înălțimea de la care cade apa e tricky business în cazul turbinelor reversibile: apa va trebui urcată înapoi de unde a căzut, deci o cădere a apei de la înălțime mai mare nu e un avantaj în sine, cum se întâmplă la hidrocentralele clasice, la Bicaz sau la Vidraru.

              Proiectul de la Tarnița nu e viabil dpdv tehnic, de asta nu a fost realizat pe vremea lui Ceaușescu și tot de asta a fost abandonat și epoca foarte recentă. Aranjamentul era să fie suportate costurile din fonduri europene, dar lucrarea să o efectueze chinezii de la Sinohydro, deci să încaseze ei banii. De asta e așa mare scandal pe-aici 😀

            • Harald 14/01/2023 At 18:53
              [..]
              În lumea reală, internetul nu funcționează cum crede el. Chiar și în prezent există mii de servere întreținute benevol, destinate anonimizării accesului la internet. Plus alte mii de servere despre care nu mai știe nici proprietarul lor că încă rulează, dar ele încă rulează. Orice conexiune din lumea reală poate merge pe 15-20 de rute diferite, chiar dacă lui încă nu i-a zis nimeni.
              [..]”

              Poate ne explicati cum e cu serverele acelea uitate :). Sunt self sufficient sau cum? De unde au electricitate, ce cabluri de comunicare au ele infipte, etc etc?

              @Robert, faptul ca exista turbine mai eficiente pentru debit si altele mai eficiente pentru forta apei e la mintea cocosului. Harald a afirmat ca inaltimea de la care vine apa prin turbina nu conteaza. Tu deviezi de la subiect incercand sa-ti scoti colegul din aberatie venind cu mega revelatia ca exista mai multe tipuri de turbine. Colegul tau @Harald nu pricepe ca o inaltime mai mare a apei rezulta intr-o forta mai mare cu care apa poate sa invarta o turbina (calibrata corespunzator). Desigur, exista frecari ale apei cu teava si etc, DAR cantitatea de electricitate obtinuta este direct proportionala cu inaltimea de la care vine apa (indiferent ce debit are aceea). Nu e prima data cand afirma intr-un comentariu faptul ca inaltimea nu conteaza la hidrocentrale

              Despre taierea cu apa mai citeste putin. Nu tot timpul e nevoie de adaos de materiale abrazive:

              „În cazul tăierii doar cu jet de apă apa cu presiune foarte înaltă este eliberată printr-o gaură foarte mică sau printr-o duză din safir. Duza transformă apa în jet care se îndepărtează cu o viteză de chiar și 850 m/s. Acest jet de apă cu presiune înaltă este perfectă pentru tăierea materialelor moi, precum materiale de etanșare, cauciucuri și spume. În cazul tăierii cu jet de apă și abraziv se adaugă materiale abrazive la jetul de apă.După ce acestea se amestecă, o altă duză focalizează jetul de apă amestecat cu materiale abrazive și accelerează granulele abrazive care ating o viteză care face posibilă tăierea materialelor foarte tari.”

            • @narci – „Harald a afirmat ca inaltimea de la care vine apa prin turbina nu conteaza”

              Te rog să citezi, cu dată și oră, comentariul în care aș fi afirmat eu așa ceva. Se numește strawman eroarea de logică pe care o folosești, iar când e folosită inconștient se încadrează la comunicare patologică. Dacă e folosită intenționat, se încadrează la rea credință.

            • @ Narci
              Mai tu esti incongruent. Te scuipa lumea si spui ca „ploiaza”.
              Doamnale meu mare…rar am vazut asa ceva.

            • @dl. Badici, daca mai sunteti interesat aveti aici un studiul de fundamentare pentru Tarnita facut in 2019 (care mai mult recapituleaza alte studii mai vechi):

              https://cnp.ro/wp-content/uploads/2021/08/Studiu_fundamentare_Centrala_Tarnita_Lapustesti.pdf

              Fiind centrala cu pompare e evident ca nu ar putea poate produce mai mult de jumatate din timp la 1000MW, dar e interesant ca simularea facuta ia in calcul folosirea tuturor celor 4 turbine doar 6 ore pe saptamana in medie, si doar pentru pompare. Pentru turbinare estimeaza 40h/saptamana cu 3 turbine (adica 750MW) si inca 8h/saptamana cu 2 turbine (500MW), iar in weekend-uri rezervorul de sus sa stea gol.

            • mulțumesc pentru document. L-am parcurs superficial momentan, nu știu ce să zic. Aparent randamentul de 70% (parcă așa am văzut) pare fantasmagoric, probabil se referă doar la uzinarea apei, nu ia în calcul și pomparea. Sunt mai multe lucruri de discutat. Aparent proiectul ar fi potrivit pentru ciclul zi-noapte, așa cum mă așteptam, și probabil că în cazul ăsta ar putea fi util doar iarna (mă aștept ca pe perioada verii producția solară să depășească în curând consumul și să acopere vârful de sarcină). Problema cu eolienele, așa cum o văd eu (poate mă înșel, mă uit din când în când pe harta SEN) e că avem săptămâni în care nu bate vântul alternând cu săptămâni de producție mare; pentru asta ar trebui capacități de stocare cu un ordin de mărime în plus… Încă o dată, scopul meu nu a fost să demontez proiectele, ci doar să le pun în discuție. Dacă merge… foarte bine :)

        • Am inteles ca noile „mini- reactoare” nucleare de la Doicesti pe care urmeaza sa le cumparam de la americani cu credite acordate tot de ei ,vor costa ca. 9,3 miliarde dolari pt. 462 MW putere instalata , ceva nu se leaga.
          Cu banii accea se pot construi cu totul alte capacitati de producere a energiei.

        • @Ursul Bruno – în Statele Unite, NuScale a primit deocamdată aprobare pentru un model de SMR de 77 MWe. Primul urmează să intre în funcțiune în 2029 și va fi construit pe un teren pus la dispoziție de Idaho National Laboratory, pentru că statul american (DoE, Departamentul pentru Energie) chiar vrea să le aibă sub ochi.

          Proiectul de la Idaho National Laboratory va include în final 6 asemenea module, iar NuScale încearcă să vândă proiecte de câte 4 și 6 module, deci cel de la Doicești e probabil de 6 module. Este foarte greu de imaginat că va fi dat în exploatare vreun SMR la Doicești înainte de 2029, când trebuie să intre în funcțiune primul în Statele Unite. Niciun politician român nu-și va asuma asemenea riscuri.

    • @dl.Teo: nu gresiti deloc
      Analiza Comisiei Europene prevede a pentru securitatea UE, sunt necesari a fi instalati (IN PLUS) pina in 2050, cca 55 TW capacitati stocare pompare acumulare.
      55 TW sunt circa 55 de Tarnite de la noi (RO are capacitati d epompare-acumulare dovedite, analizate de cca 10 TWh….suntem printre putinele tari cu potential mare si unitati in functiune 0.
      Deci, este si va fi si mai mult o piata / cerere foarte mare a stocarii/echilibrarii sistemelor integrate din UE, iar noi stam si filosofam (daca RO ar solicita la CE realizarea a 2 CHEAP, drept PCI-Proiete de interes comun, se vor aproba/finanta fara probleme)
      Doar spre relevanta, cititi asta:

      https://nek.bg/index.php/en/about-us/hydro-pumped-storage-in-bulgaria-yadenitsa

      Va rog sa remarcati ca finantarea este catre NEK / Operatorul TSO din Bulgaria, iar la noi, Transelectrcia e mai europeana decit toti si vrea sa respecte ”unbundling-ul”…adica nu se baga (de frica Min .Energiei)
      Daca nu se baga statul, evident ca nu o sa se faca niciodata…nu o sa vina firme private sa bage 1 miliard, pentru reglajul statului (transelecrtrica)

      Iar cel, mai important: 1-2 centrale pompare acumulare in RO, va deranja f. mult Austria (care au deja 7000 MW CHEAP, si mai planifica 1 de 1800 MW)…Austria fac reglajul pe piata CEE
      Iar la noi, Ministerul Energie, condus de v.p a scos Tarnita-Lapustesti anul trecut din proiectul de strategi energetica a Romaniei…de ce oare ”i s-a pus pata” …va psun eu…ca cica nu e economica

      Treaba e mult mai complexa decit pare

  5. Nu am vrut să încarc articolul (deși în principiu se zice că link-urile aduc trafic, dar nu prea sunt interesat de boții lui google). Ideea de a scrie acest articol e mai veche dar a fost declanșată de această filmare de pe youtube a lui Ionuț Ivașca, un blogger care face multe filmări la lucrările de infrastructură:
    Vă rog să urmăriți cât de mare e podul și mai ales cât de mare e „cuva” Argeșului în raport cu nivelul real al râului, în condițiile în care filmarea e făcută într-o lună neobișnuit de ploioasă…
    https://www.youtube.com/watch?v=YoR52yD63xQ&t=406s

      • știu că dvs sunteți un fan al acelui proiect, cumva am băgat oarecum intenționat bățul prin gard, dar ideea articolului nu era, așa cum am arătat în mai multe rânduri, să stabilim acum și aici dacă un proiect e bun sau nu, ci să încercăm să supunem unei gândiri critice proiectele rămase în mentalul colectiv din vremea ceaușismului. Unele poate or fi fost bune atunci, altele or mai fi bune și acum, dar invocarea lor în permanență și fără o analiză critică ține mai mult de religie decât de inginerie și …. eu nu sunt născut în religia asta :) După cum bine știți, că activați pe piața locală, SF-urile se „aranjează” și se aranjau și în comunism ca să dea ce vrea beneficiarul… altfel unele n-ar fi pornit niciodată.

        • @d. Badici: inca nu ”m-ati ghicit”, intii sunt ”energy economist” si apoi ”power engineer”, si, mai rau, calificat in centrale nucleare, impotriva carora sunt acum, in Romania zilelor noastre , dar nu dpdv tehnic !! …numai economic ! (am trimis un articol cu justificarea economica aici in Contributors, dar, nu a fost publicat…oricum, nevermind) …si, daca va vine sa credeti, nu sunt fan nici macar pentru stocare CHEAP !.
          Prima data ”m-am intilnit” cu Tarnita in 1985 (!) cind am avut prenegocieri cu Toshiba (Japonia, unitati similare cu cele din Bulgaria). Pe atunci ”comunistii” din sistemul energetic, planificau pentru cele 2 unitati nucleare in constructie (pe care le exploateaza Ghita- nu acela de la portita, altminteri, bun vorbitor de lb.engleza) , proiectul Tarnita, atit pentru echilibrare cit si securitate… daca declanseaza un grup de 700 MW poate cadea sistemul, deci, trebuie ceva rapid de inlocuit.
          De atunci, s-au facut 4 studii de fezabilitate, (le-am citit pe toate , credeti-ma pe cuvint) din care toate spun ca proiectul e fezabil, mai putin un studiu, facut si cu aprticiparea Voith (asta e o firma , intimplator, din Austria), care zice ca proiectul nu e fezabil.
          Nu mai explic alte lucruri, insa, ceea ce rezulta cu pregnanta sunt 2 lucruri:
          1. fara stocare nu vor exista RES mai multe, nu va exista decarbonare, nu va exista hidrogen verde
          2. stocarea este economica, si are infleunta nu nuai in RO ci in zona ! (asta e ce nu place Austriei, care nu are decit vreo 7000 MW stocare…si cum spuneam, noi n-avem nimic
          Cum naiba la altii e buna si la noi e numai filosofie
          Calculele si simularile demonstreaza asta, (si chiar ne priepem la asta, va asigur !) dar, nu as putea sa vi le arat, pentru ca nu le puteti intelege (no offence !) asa incit, nu va ramine decit sa ma credeti pe cuvint !…daca aveti incredere in gindirea si ”mestesugul” meu, …daca nu, nu…nu-i bai…

          • O să vă povestesc o întâmplare din cariera mea: în ’96 lucram ca inginer electronist la „Institutul de cercetări pentru Mecanică Fină” (îl știți, la Obor :) ) Au venit cei de la Poliția Capitalei, de pe Victoriei să ne ceară o soluție pentru ceasul de pe fațadă. Noi aveam deja o instalație de ceasoficare, am mers personal acolo, am instalat-o și brusc, toate ceasurile de prin birouri au început să funcționeze. (foarte interesantă instalația, interbelică, era controlată de un ceas cu pendulă din sala de consiliu, ceas despre care mi-au spus că s-a distrus la mineriadă). Evident, de câte ori treceam pe Victoriei mă uitam la ceas cu mândrie. ( dacă cineva avea ghinionul să fie cu mine trebuia să asculte și povestea ..) Am văzut că între timp au renovat clădirea, nu știu ce s-a mai ales de instalație. Ce vreau să spun e că suntem oameni și ne simțim legați de proiectele la care lucrăm, lucru care uneori ne poate altera justa măsură. Deocamdată eu vă cred pe cuvânt, însă tot aș bănui că o instalație de acumulare în Dobrogea ar fi mult mai avantajoasă…. Doar bănuiesc, vă las pe dumneavoastră să spuneți dacă am sau nu dreptate. Șansele sunt mici să ajung vreodată responsabil de tipul ăsta de proiecte, nefiind nici membru de partid și nici în vreun clan din domeniu, așa că pe cifre probabil nu vom avea ocazia să discutăm vreodată.

            • Frumoasa povestea.
              Aveti de ce sa fiti mandru!
              Costul reparatiei ar trebui recuperat de la Iliescu si Miron Cozma.

            • @dl.Adrian Popescu:
              Am propus un articol documentat ref. exact la ”Diplomatia Energetica”…un subiect foarte actual, dar, nu a fost publicat inca…sa vedem…

          • Tarnița e la mama dracului in altă rețea!
            Curentul electric nu se mișcă prin rețele cu viteza luminii – nici macar ca apa prin conducte!
            Dacă vrei să nu ți se ardă rețelele din jurul centralei bagi mai degrabă niste pompe electrice de mari dimensiuni și începi să pompeze apa din Dunăre în amonte, care să umple mai apoi păienjenișul de canale de irigație. Iarna in lacul de acumulare de pe Siret, Buzău, Ialomița, Macin, insula mare… – prin conducte, evident.

            • @Mihai- din cite zice Transelectrcia, se inchide inelul de 400 KV in jurul RO (vedeti Raportul RET 2020-2030)
              Tarnita e pe (aproape) inel la N-V, Macin e pe inel la SV, iar Dubova e pe Portile de Fier S-V, iar Firiza e pe N
              Toate astea pot ”controla” conexiunile transfrontaliere HU-UKR-BG-Serbia
              Nu prea se vede cum s-ar arde retelele , avind in vedere ca ”inelul” mai are si alte legaturi radiale pe 400 si 220…la urma urmei e problema de circulatie de puteri, ususrata de situatia de a avea, teoretic 4000 MW capacitati ce pot fi cvasi-instantaneu si consumatori si producatori dispecerizabili…o situatie ideala…si potrivita daca bate vintul si da 5000 MW acum, iar peste o ora nu mai bate deloc si se si innoreaza

      • @Dragostin Cătălin – lăsați-o mai ușor și cu inelul de 400 kV. Dacă România nu ar fi conectată la aria sincronă continentală europeană, inelul acela ar fi într-adevăr coloana vertebrală a sistemului energetic românesc. Deși nu va funcționa niciodată ca inel, va fi întotdeauna deschis. Dar are într-adevăr avantajul că stațiile mari de transformare pot fi accesate din două direcții, una în funcțiune și alta în rezervă.

        Mai departe: în funcționarea efectivă, aria sincronă continentală europeană nu poate avea niciun fel de bucle și niciun fel de inele. De asta cele 6 județe din Transilvania erau alimentate din Ungaria, când s-a produs avaria din ianuarie 2021. Tot sistemul continental stătea ”agățat” în stația aceea din Croația, așa i-au și sărit disjunctoarele.

        Dată fiind existența acestei arii sincrone continentale europene, nici dispecerizarea nu mai e ce era pe vremea lui Ceaușescu. Încă n-am găsit pe nimeni care să recunoască cinstit cum sunt prioritizate administrativ eolienele și fotovoltaicele, dar vine el și momentul ăsta.

        • @Harald: eu fiind de ”scoala veche” (adica, prin ricoseu, unii m-ar face comunist), incerc sa ma orientez dupa vechile principii ale serviciului de alimentare cu energie electrica a consumatorilor (principiile stiintifice nu sunt nici comuniste nici capitaliste), care insa, astazi acelasi serviciu il numim, sanchi, piata de electricitate (care nu exista !…acu ne chinuim sa facem interconectare 15% pina in 2030, extindere/integrare si toate vrajelile astea necesare pt. si cu ”european electricity market”)
          Vrajelile astea cu electricity market, poate, au dus si la extinderea avariei din Croatia in Transilvania. Deci, ce vreau sa spun:

          – prima grija a SEN este sa asigure consumul propriu de electrcitate al consumatorilor sai, in orice circumstante (deci, daca exista Tarnita-Lapustesti, sigur nu s-ar fi intimplat ce s-a intimplat, sau, alte flexibilitati si capacitati disponibile)
          – deci, asta o vad mai degraba ca o vulnerabilitate a SEN : sa te bazezi pe interconexiuni/import, mai mult decit trebuie sau, ”te tin bracinarii”.

          Principiul de la care nu trebuie sa ne abatem: totul se proiecteaza dinspre interior spre exterior si nu invers !:
          1. acoperirea mai intii a consumului cu resursele proprii (in ciuda free maketeers), in ORICE CONDITII (avind si flexibilitate si capacitati)
          2. interconexiunile sunt bune pt. siguranta (sunt optiune de rezerva, in caz ca rezerva se intimpla sa nu mearga) si pt. tranzactii transfrontaliere. Neavind flexibilitate, stocare si capacitati, evident, ca oricind astfel de avarii se pot intimpla (Murphy este prezent in toate)

          Sa ne reamintim principiul (urmat de toti dar nu prea spus): toate statele cauta sa-si asigure securitatea alimentarii cu energie PRIN RESURSE PROPRII (evident ca este o timpenie sa te bazezi pe import)…vedem ce perturbari s-au intimplat daca Germania s-a sprijinit pe gazul rusesc si a avut mii MW cicluri combinate)….IAR ROMANIA ARE , SLAVA DOMNULUI, MULTE RESURSE, dar, n-are capacitati, flexibilitati (incl stocare) …dar are interconexiuni !

          Inelul de 400 KV cred ca trebuie folosit/gindit, ca si cum interconexiunile n-ar exista,…si apoi vine restul

          …parerea mea…

          • ”prima grija a SEN este sa asigure consumul propriu de electrcitate al consumatorilor sai, in orice circumstante”

            Asta era valabil în absența conectării la aria sincronă continentală și va fi din nou valabil în momentele când aria sincronă respectivă se va separa pe arii mai mici, ca urmare a unor avarii sau ca urmare a unor decizii politice sau administrative.

            Statele Unite au cel puțin 5 arii sincrone separate pe teritoriul lor. Este evident că aria continentală europeană e mult prea mare, în prezent include până și Algeria, Turcia și Ucraina. Deși tot ar fi fost prea mare și numai cu Polonia și Spania, e evident un areal imens.

            ”daca exista Tarnita-Lapustesti, sigur nu s-ar fi intimplat”

            Dacă exista Tarnița – Lăpuștești, ea ar fi fost în cele 6 județe alimentate din Ungaria. Când aria sincronă s-a divizat, zona de sud-est avea producție excedentară (frecvența rețelei s-a dus în sus). Aici intrând Turcia, Bulgaria, România minus cele 6 județe etc. Zona de nord-vest avea producție deficitară (frecvența a scăzut sub 50 Hz) aici intrând toată Europa Centrală și de Vest, Ungaria plus cele 6 județe din România.

            Deci e foarte posibil să aveți dreptate, însă din cu totul alte motive decât credeți dvs. Acum, de asta trebuie neapărat să fie construită Tarnița? Pentru a proteja Europa de Vest de astfel de evenimente? Hidrocentralele cu pompaj de pe Olt cad în zona de sud-est a ariei sincrone, iar dacă nu mi-ați fi șters comentariile despre ele la articolele la care aveți drept de moderare, discuția de față nu ar fi avut loc. Have fun! 😀

            • @dl.Harald: 3 precizari (luate de jos in sus)
              1. imi supra-apreciati capabilitatile: nu am cum sa sterg comentariile oricui din acest site !…n-am acces, nu moderez eu si nu sunt hacker. Deci, incercati in alta parte sau, mai bine zis, ”mai trageti odata”
              2. despre ”pompajul” de pe Olt, am explicat deja de multe ori care e treaba cu ele…nu sunt in ”adevaratul sens ” CHEAP …sunt niste fake-uri…end of story (si cu + sau – 200 MW tot un drac e pt. SEN)
              3. no offence !…va intreb doar ce background in energie aveti (exploatare, proiectare, system planning mai ales, cercetare, etc.)-domenii si nr. de ani, orinetativ, ca sa stiu cit de adinc sau cit de sumar trebuie sa explic ceva….nu ca m-ar interesa in mod deosebit, dar, sunt pus de multe ori sa raspund la o problema ca aceasta:
              – scriu ceva ca de ex.ca: 4+3-(radical puterea 1 din 4) = 5, in Contributors, si, primesc comentarii ca nu e asa, trebuia sa spun ca radical de 4 este 2×2/2…si incep sa dezbat problema asta, uitind de fapt ca discutam de rezultatul care =5…inchei cu un no offence again si, nu ca ma intereseaza in mod deosebit…nu vreau sa ma fac si mai mult de ris…
              got it ?

  6. In ceea ce priveste aeronavele, subscriu. Un prieten care a terminat in 89 facultatea de aeronave mi-a aratat acum ctiva ani o lista (un excel) cu colegii lui de grupa. Din toata grupa aceea, nimeni, dar NIMENI nu mai era in tara. Toti aveau adrese de Europa de Vest sau America. Nici macar unul nu a ramas in tara, asa, de samanta !!!

    • La fel si la mine Radu. Mai am unul securist, de la tata lui probabil, care a ajuns europarlamentar. Si asta a terminat aeronave. By the way, facultate grea tare.

  7. Pe vremea lui Ceaușescu, canalul navigabil Bucuresti- Dunăre era o necesitate strict de propaganda.
    Financiar se știa că era un „succes” ca premergătorul. Canalul Dunare – Marea Neagra.
    Care veci nu a amortizat costurile de construcție și zeci de ani a funcționat în pierdere financiara.
    Neimportant.
    Canalul era orgoliul unei clase politice analfabete dar ajunsă să decidă destinele unei națiuni.
    Indiferentă că în majoritatea satelor apa era (și este) tot la fântâna și buda in gradina.

    După 1989, alti analfabeți școliți de cei dinaintea lor, au reluat mărețele proiecte inutile.
    Nu doar madam Firea a bătut gura. Și ” cel mai harnic ministru” ( expresia unui turnător ajuns președinte) respectiv actuala pușcăriașă Udrea, a batut gura cu noul canal.
    Deci nu trebuie sa ne miram.
    Uneori, actualii politicieni chiar au depășit ( in prostie) pe premergătorii lor.
    Unu ajuns ministrul apărării ( cindva) dorea torpile antiaeriene.
    Că nu există pe planeta, neimportant din nou.
    Altul școlit in USA pe banii fostei securități, se visa Superman, mister Wow și a bătut oricare record de îndatorare anuală a țării.
    102 miliarde lei în un singur an.
    Că nu a reușit veci să explice pe ce au mers banii aceștia ( măcar miliard cu miliard, nu leu cu leu ) tot neimportant.
    O singura concluzie:
    Exact ca în socialism, cu cât ești mai prost, nemernic , fără morală, dar cu pile cunoștințe și relații ( pcr )cu atât sistemul de promovează.
    Progres colosal. ☹️☹️

  8. Pentru ce ar fi nevoie de un gropar ? s-a stins lumina in Romania ? Ar fi nevoie de o moasa pe masura, sa scoata la lumina de ce am avea nevoie.

    • da, până la urmă cam asta e ideea. Să îngropăm proiectele lui Ceaușescu ca să le dezvoltăm pe ale noastre.

  9. Gropari buni am avut in Romania de aproape 100 de ani. In anii 30 ai secolului trecut am ingropat democratia parlamentara, in 1989 am ingropat comunismul si acum ingropam si capitalismul. Ma intreb cine-i va ingropa pe groparii de azi.

  10. Discutia asta de la articolul asta, ca de altfel si la alte articole mi-au amintit de perioada cand se discuta daca FSN-ul sa fie partid sau ar trebui sa fie sindicat.
    In prima sedinta a FSN-ului din institutia unde lucram am spus ca FSN-ul ar trebui sa fie sindicat si cunoscand de la rude fenomenul inflationist din occident am spus si ca salariile ar trebuie sa fie indexate cu inflatia.
    Am sugerat de asemenea ca membrii de partid sa nu fie inclusi in posturi de conducere din sindicat.
    Nu sa fie exclusi din sindicat, ci doar sa nu aiba functii de conducere.
    Un fel de Punctul 8 (light! :)) ) al Proclamatiei de la Timisoara.
    Nu stiu care a fost soarta minutei adunarii.
    Colegii mei se uitau la mine ca si cum eram un martian.
    (Si asta era inainte ca Dan Martian sa aiba functii de conducere in stat! :)) )
    Asta se intampla inainte de mitingul de pe 12 Februarie 1990 condus de tov. Dumitru Mazilu, fostul comandant al scolii de Securitate de la Baneasa ajuns RAPORTOR ONU. …. Ohh NUUU! :))

    Acum un comentariu cu valente biblice/rabinice si kabaliste.
    Dupa mitingul ala, PCR a fost scos in afara legii.
    A urmat arderea si ruperea de carnete de partid.
    Un fel de sarbatoare Lag ba Omer, doar ca era ca inainte de termen.
    https://en.wikipedia.org/wiki/Lag_BaOmer

    Era cald in perioada aia si asta a fost norocul nostru, ca altfel Ceausescu ar fi putut ramane la putere.
    Imi amintesc si cum lumea spunea dupa executia din 25 Decembrie 1989 ca anti-Hristul (Ceausescu adica) a murit.
    Era clar IMHO o simbioza iudeo-crestina de evenimente, dupa umila mea parere de aspirant la titlul de ajutor-de-bagator-de-seama rabinic..

    Concluzii preliminare:
    Alef – Traiasca incalzirea globala ciclica/sporadica pentru ca ne ajuta sa scapam de tirani!
    Bet – D-zeu cred ca este in vacanta, ca prea multe lucruri rele se intampla concomitent cu rezultate vectoriale in loc de aritmetice.
    Ghimel – Sa nu uitam ca Moishilica balbaitul s-a reintors de pe muntele Sinai cu tablele cu cele 10 porunci dupa ce facuse primul download (Proof of Concept- POC) din Cloud si a vazut cum coreligionarii mei faceau paranghelii si de nervi a dat cu tablele de pamant si s-au spart.

  11. Chestia asta cu ” planul de țară” mi se pare de tip comunist. În economie NU trebuie să existe „planuri de țară”, eventual doar in domeniul energiei, securității, cercetării științifice. Economia trebuie lăsată să fie dezvoltată de capitalul privat.

    • eu nu am folosit expresia „plan de țară”. O țară trebuie sa aibă niște planuri sectoriale ( de exemplu drumurile) în așa fel încât drumul care iese din Dolj să se continue cu cel care începe în Olt; un „plan de țară” mi se pare o noțiune atât idealistă cât și prea abstractă ca să aibă o aplicabilitate practică…

    • De acord cu dv.ca mediul privat are un rol major. Dar la noi prin ministere se fac mai toate tipurile de proiecte europene, de catre functionari publici ca apoi angajeaza experti si firme de consultanta agreate politic. Aceste proiecte pe fonduri eurooene ar trebui toatev realizate de mediul privat si de cercetare. Dar marele numar de bugetari trebuie sa isi justifice locurile de munca, nu ?!!!

    • @Lucifer….nu e deloc asa !
      daca doriti detalii, va pot explica…mai mult, a lasa economia la voia capitalului privat nu numai ca e contraproductiv, dar, de la un punct incolo devine si periculos…cum spuneam, va pot explica (daca vreti) sau indica ceva surse de insipratie

  12. Din cate mi-au spus mie cei care se pricep, problema cu rapita nu este ca o vindem, ci ca secatuieste pamantul.
    Pe de alta parte, se zice ca rapita rezista mai bine la seceta decat porumbul.
    Deci se pare ca suntem intr-o dilema.

    • Desigur o dilema Diana. Cand zbori peste Europa si te uiti prin hublou, vezi ditamai campuri de rapita. Se prea poate sa folosesti uleiul de rapita la gatit. Era foarte la moda pe vremea lui ceasca. Eu prefer ala din floarea soarelui din Ucraina. Scump in ultimul timp din varii motive.

  13. Imediat ce se va incheia conflictul din Ucraina, sume mari de bani, adica investitii masive vor merge catre ei, fiindca stiu sa-si faca temele. Practic au mai multi Zelenski, care in afara de armament, cer si incheie pe unde pot, tot felul de intelegeri si contracte, pentru etapa post-conflict. Romania obisnuita sa stea cu coatele pe garduri si sa organizeze mese rotunde prin garsonierele de stiri, va fi o tara de mana a patra, un fel membru UE si NATO, prafuit, cu iesire la Marea Neagra. Politicienii nostri si oamenii lor din mass-media, joaca mai mult impotriva intereselor nationale, sunt interesati de pensii speciale, de relatiile si veniturile lor, prea putin de ceea ce ar trebui sa faca Romania, acum!. Ucraina va fi in viitorul apropiat, magnetul investiilor masive in diverse domenii, iar noi vom privi nostalgici, si cu regrete mioritice…..p.s. Sunt de acord cu d-voastra, ca metodelee de irigare a terenurilor, sunt cu totul altele, decat saparea de canale masive, pe care trebuie sa le alimentezi prin pomare cu cantitati mari de apa, cheltuind o groaza de bani, in timp ce o mare parte a apei, s einflitreza in sol…Am vazut in armata, la munci, cum ,,lucrau” astfel de canale si ,,statiile lor de pompare”….risipa si de apa si de motorina, pentru pompe si munca multa in zadar….p.s. 2 Mult mai necesara, decat c.f. din zona Ramnicu Valcea, era c.f. care incepuse sa se construiasca intre Harlau (jud. Iasi) si Botosani, care chiar era necesara si scurta distantele..se incepuse si un tunel acolo….HRISTOS S-A INALTAT!

  14. @dl.Mihai Badici:
    1. ”….Din punctul meu de vedere principala discuție este că ai nevoie să consumi suplimentar în Ardeal un curent pe care îl produci în Dobrogea…”
    Azi, ORICUM in Ardeal se consuma ce se produce in Dobrogea
    Tarnita AR OPTIMIZA acest consum (flux de energie).
    Aceeasi Tarnita NU CONSUMA SUPLIMENTAR ci doar STOCHEAZA ceea ce s-ar consuma in Ardeal.
    Iar Tarnita se construieste si pentru viitor !…adica mai multe intermitente din regenerabile si consum mai mare, deci…

    2. ”…capacitățile astea megalomanice generează niște „single point of failures” destul de critice…”
    Tarnita ar fi la fel de megalomanica precum Portile de Fier sau CNE – Cernavoda…alte ”megalomanii” nu prea cunosc, deci, la fi la fel d eriscanta ca acelea mentionate, CU O MARE DEOSEBIRE: orice ”failure” s-ar intimpla, de fapt, nu se intimpla nimic…nu mai stochez si ”back to #1”, nu mai fac optimizarea fluxurilor de energie…daca ma gindesc bine, riscul este cvasi-nul, decit poate, sa inec vreo juma de milion de popindai, spre disperarea WWF

    • dacă tot ați trecut la lucruri concrete, hai să vedem: în planul inițial, acumularea urma să se facă pe timp îndelungat, deoarece întreruperile la centralele nucleare sunt relativ rare. În practică, dincolo de cele programate cred că sunt 2-3 întreruperi pe an. Deci practic poți umple lacul și în două luni, consumând puțin curent și atunci consumul pompelor nu ar conta. Dar, în contextul actual, care ar fi modul de funcționare? Compensarea consumului pe ciclul zilnic, diurn/nocturn ( echilibrarea solarelor) sau pe cicluri mai neregulate, pentru echilibrarea eolienelor? În ambele cazuri, dar mai ales în primul, consumul pompelor e evident neneglijabil, trebuie să umpli lacul rapid, și înseamnă un consum suplimentar major în zona Ardealului, la asta mă refeream. Consum grevat de pierderile aferente, pentru că producția e în general în altă parte. În plus, când am producție în Dobrogea trebuie să o și consum în țară și să o și stochez ceea ce îmi crește aproape de limită capacitatea de transport din regiune ( am înțeles că s-a mai făcut o linie, nu știu dacă ajută). Evident, o parte din pierderi s-ar mai compensa pe ciclul de producție, când Ardealul ar consuma de la Tarnița în loc să consume din Muntenia/Dobrogea.

        • Da, domnu’, exact așa ceva există pe Olt, deja construite. Când or să fie folosite acelea, or să mai trebuiască și altele. Până atunci, nu.

          România este expertă în construicții monumentale care costă de 5 ori mai mult decât la alții. Și care după aceea nu funcționează fiindcă nu este apă. Link-urile parașutate din avion sunt specialitatea lui @Florix, care și el luptă din toate puterile de la Berlin pentru bunăstarea sectorului energetic românesc 😀

  15. Îndrăznesc câteva observații …Transportul pe calea ferată este necesar sa fie dezvoltat.

    Este nevoie ca sistemul de irigații sa fie dezvoltat in România, inclusiv aducțiunile de apa.

    Sunt de acord ca reactivarea unor proiecte se face pentru a cheltui bani pe studii de fezabilitate și atât. Nu sunt de acord ca proiectele de infrastructura de demult sunt chiar atât de inutile pe cât lasă sa se înțeleagă textul.

    Este fundamental greșit sa identificam un sistem economic falimentar precum cel socialist cu nevoia de investiții in infrastructura (energetică, de transport, de sănătate, educațională etc).

    Și da, ARO era un proiect viabil, competitiv ucis cu greu și cu multă strădanie. Un motor mai puternic putea face din ARO ceea ce este astăzi Duster, dar încă de acum 30 de ani. Cam cât vine la PIB de la uzinele Dacia?!…Este doar un exemplu. “România te iubesc” l-a prezentat in detaliu la Pro TV.

    • fără discuție că transportul feroviar trebuie dezvoltat. Problema e: se justifică acea cale ferată? Mie mi se pare că sunt multe alte priorități; dealtfel, așa cum mai comenta cineva, București-Pitești nu e electrificată, și nici în continuare spre Sibiu dacă nu mă înșel, deci utilitatea reală era chiar și atunci exagerată. La irigații, în momentul de față se prioritizează irigarea prin picătură, din motive atât ecologice cât și practice (consum mult mai mic de apă și energie). Proiectele cu aspersoare mari cam sunt de domeniul trecutului. Poate merg în anumite condiții sau când investiția e deja făcută. Dacă vreți vă pot povesti în detaliu ( ca fost locuitor și proprietar de teren) de ce a eșuat sistemul de irigații la Mârșani și nu, nu din cauză că a fost distrus de țărani cum se vehiculează ( a fost funcțional până aproape de 2000 cred) ci pentru că nu mai avea clienți. Iar motorul – nu la Aro se referea ci la camioane. ARO ar fi putut fi salvată printr-o alianță cu un producător major sau un alt investitor cu potență financiară, însă avea multe hibe. Nu proiectul în sine era problema, dealtfel ei deja foloseau motoare de la alți producători în ultimii ani, ci tehnologia de fabricație depășită care făcea ca prețul de fabricație să fie comparabil cu cel al mărcilor consacrate. De aia nici nu am vorbit eu de ARO, dvs i-ați adus în discuție. Din punctul meu de vedere succesul mașinilor de tip SUV în Europa e strict legat de succesul spațiului Schengen și al uniunii în general; tradițional europenii preferau mașina micuță ( Fiat și Citroen sunt arhetipurile) pentru străzile înguste și spațiile limitate de parcare din țările europene. La noi ARO a avut succes pentru că puteai merge și în plimbare dar puteai să cari și lubenițe ( taică-meu și-a dorit unul, n-a fost să fie, exact în acest scop, apropo de greva profesorilor. Nici pe atunci nu se poate spune că salariul lor era ceva de vreo laudă :) ) . Ceea ce cer eu nu e să se înlocuiască A cu minus A, ci proiectele trecutului să se supună unui examen critic fundamentat și să se închidă sau să se facă în funcție de acesta. De asta am dat exemplul cu canalul Dunăre-București, care e un fel de „șah etern” – la fel ca și celelalte de fapt – pentru că toată lumea știe că nu se va face niciodată dar orice proiect de infrastructură în zonă ( de la autostradă la drum comunal sau locuință individuală) trebuie să se proiecteze ca și cum el s-ar face. Cu cheltuielile aferente și introducând niște limitări ( de exemplu nu vei putea face un ștrand pe Argeș sau o zonă de agrement pentru că … e în amplasamentul canalului)

  16. Va răciți gura de pomană. Va irosiți timpul și energia in van.
    Cel mai probabil cineva din Jungaria are de instalat niste pompe de mare capacitate fabricate impreuna cu rușii, acolo, in aberația aia ceaușistă. Pentru ei lucrează toți acești propagandiști specialiști propagandiști pe niște comisioane și avantaje barosane. Priviți le fanatismul dar și anvergura politica vis-a-vis de ceea ce susțin ei. Indiferent de cat pute, de argumentele raționale științifice care le infirma aberatiile.

    • pe mine nu mă deranjează că ia cineva comisionul ( e dreptul constructorului și nu sunt invidios) câtă vreme construcția e utilă. Dacă nu… nu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Badici
Mihai Badici
Absolvent al Facultății de Electronică si Telecomunicații București ( 1991) Administrator de sistem cu peste zece ani de experiență cu specializari in sisteme de stocare si securitatea datelor. De asemenea a absolvit in 1996 Facultatea de Litere la Universitatea Bucuresti. In prezent, consultant IT independent, colaboreaza pe mai multe proiecte legate de infrastructura de date.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro