joi, martie 28, 2024

Avem un plan al Guvernului de 100 de miliarde de euro investiții pe 10 ani și putem accesa 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Cât credem din aceste valori?

Două cifre majore vor să ne seteze așteptările de dezvoltare economică a României în următorul deceniu: programul de investiții publice de 100 de miliarde de euro pe 10 ani prezentat de Guvern, respectiv suma potențială de aproape 80 de miliarde de euro (granturi plus credite) pe care o putem accesa de la Uniunea Europeană în următorii 7 ani.

Ne putem raporta la aceste valori în diverse feluri: există pe de o parte neîncrederea izvorâtă din istoricul ultimelor decenii de proiecte majore nefinalizate, acea frustrare dată de obiectivele anunțate și neexecutate; pe de altă parte, există și optimiștii care includ de pe acum, în prezent, acest potențial care se întrevede pe 7 – 10 ani.

Este important să pornim cu așteptările resetate corect, deoarece dacă urcăm ștacheta foarte sus, s-ar putea ca în 1 sau 2 ani să revenim la dezamagirea dată de discrepanța dintre promisiuni și realitate. Așa că mai bine ajustăm promisiunile încă de pe acum.

Sunt câteva indicii pe termen scurt și pe termen lung care ne pot da o imagine mai aproape de realitate.

Suta de miliarde de euro pe 10 ani

Privită ca medie anuală, o valoare a investițiilor publice de 10 miliarde de euro în fiecare an din următorului deceniu nu pare de nerealizat: ar însemna undeva spre 5% din PIB-ul nostru anual de peste 200 miliarde de euro. Am mai avut investiții publice de peste 5% din PIB în 2011 sau in 2015, însă apoi s-a apasat în mod excesiv pedala creșterii veniturilor, în detrimentul investițiilor majore. Acum se vrea o resetare a modelului de creștere economică, iar tracțiunea să fie dată de investiții cu impact semnificativ.

Problema aici nu este credibilitatea sumei totale, ci prioritizarea proiectelor. Am putea avea 100 de miliarde de euro investiții publice în 10 ani, însă important va fi dacă impactul va fi vizibil.

Pentru a crede în obiectivele pe un deceniu, ar trebui întâi să urmărim rezultatele pe 3-6 luni. Va veni Guvernul cu niște „livrabile” în perioada următoare? Să vedem autostrăzi, să vedem metroul Drumul Taberei, să vedem firme finanțate ca să își revină.

Segmentele de autostradă cel mai aproape de a fi date în folosință sunt:

– două tronsoane de pe A3, anume Iernut-Cherțani, despre care șefa de la CNAIR declara în aprilie că nu se pune problema să nu fie dați în folosință în august și Biharia-Borș, tot pentru lunile următoare;

– porțiunea Sebeș-Aiud din autostrada A10 Sebeș-Turda, cel mai recent termen de dare în folosință fiind Noiembrie 2020. Deja conducerea CNAIR are bine-cunoscutele rezerve privind livrarea la timp, anume până la finalul acestui an.

Dacă în ultimii ani am fost în zona zecilor de kilometri de autostradă pe an, de ce am crede că se vor putea da în folosință peste 200 km/an, așa cum ar reieși din programul prezentat de Guvern? Ar trebui întâi să ne convingă că poate livra cel puțin 100 km de autostradă în anul 2021.

Autostrăzile reprezintă unul dintre cele mai vizibile indicii de îndeplinire a acestor planuri, dar evident, putem vorbi și de spitale regionale, modernizarea căilor ferate, extinderea rețelelor de canalizare în mediul rural în următorii 10 ani. Toate pot fi cuantificate corespunzător.

Un alt indiciu privind livrarea rezultatelor pe termen scurt: vom avea metroul Drumul Taberei dat în folosință în septembrie? Luna septembrie înseamnă o depășire față de termenul iunie anunțat de Guvern la momentul instalării sale. Ori, dacă livrezi în 9 luni ceva ce ai promis în 6 luni, înseamnă că pe un orizont mai lung de timp vei livra doar două treimi din ce ai spus.

Cele 80 de miliarde de la Uniunea Europeana pe următorii 7 ani. Sau pe următorii 10 ani?

Cifra de aproape 80 de miliarde de euro negociată pentru perioada 2021 – 2027 este compusa din granturi de circa 63 de miliarde de euro și instrumente de credit de aproape 17 miliarde de euro.

Ce ne spune istoria celor două perioade de programare de până acum despre capacitatea noastră de absorbție?

Din sumele alocate pentru 2007 – 2013, rata de absorbție efectivă era de 79% abia în anul 2017, adică după o perioadă de 10 ani de la începutul ciclului. Uniunea Europeană oferă mecanisme de tip N+2 ani sau N+3 ani, astfel încât să se prelungească perioada de accesare.

Oare am învățat ceva din primul exercitiu, astfel încât acum să absorbim mai rapid sumele? Răspunsul este ‘parțial da’, acum stăm ceva mai bine: dacă în 2013 aveam rata de absorbție de circa 34% (iar prin prelungirea cu câțiva ani am ajuns la acel 79%), acum în anul 2020, adică ultimul din perioada 2014-2020, ne situam la 42%. Probabil, în 2-3 ani putem trece de 80% din banii alocați ciclului actual.

Pe aceeași logică, putem miza pe o accesare de 50% în primii 7 ani ai perioadei 2021-2027, iar cu prelungirea N+3 sa ajungem către 80-90% din sumele nerambursabile de 63 de miliarde de euro.

Practic, ar însemna 36 de miliarde de euro nerambursabili până în 2027, iar ulterior încă 20-25 miliarde de euro până în 2030 intrați în economia românească.

O așteptare generală de 60-70% față de ceea ce ni se prezintă reprezintă o țintă fezabilă. Chiar și reușind numai asta, tot am fi într-o creștere față de deceniile anterioare.

Însă pentru a valida promisiunile cu bătaie lunga, putem verifica „livrările” din următoarea perioadă:

– metroul Drumul Taberei în septembrie;

– kilometrii de autostradă până în decembrie;

– creditele IMM Invest ajunse în conturile firmelor până la finalul acestui an.

Distribuie acest articol

34 COMENTARII

  1. Toti comentatorii acestui program de investitii publice lasati sa se inteleaga fie ca managementul guvernamental e delasator,fie incompetent si in nici un caz nu se bucura de incredere. Pai suntem in urmatoarea situatie:avem bani,avem dorinta sa facem(noi toti),avem nevoie de aceste lucruri,guvernantii se grabesc sa finalizeze proiectele ca sa le prezinte la Bruxelles. Dupa aceea se fac studiile,prpiectele si licitatiile. De un singur lucru nu suntem siguri si asta o stiti si d-voastra:pofta de munca a romanului suveranist si patriot.

    • Romanul are pofta de munca, altfel n-ar merge pana in celalalt capat al Europei sa-si rupa spinarea pe plantatii. Poate ca aici in Romania nu e platit corect si din cauza asta prefera sa nu se inghesuie la firmele locale.

  2. cand veti arata si masurile de pedepsire al celor care se fsc raspunzatori de ne indepliniri va credem altfel sant vorbe goale neseriozitate in declaratii.

  3. cred ca nu numai banii sint aici in discutie, ci mai ales oamenii care sint pusi sa-i gospodareasca . Din nefericire lipsa competentelor , a liderilor inteligenti si al echipelor ce sint puse sa gospodareasca macar jumatate din sumele respective destinate investitiilor majore vor multiplica esecuri gen Laserul Magurele cel mai puternic din lume…. din nefericire.

  4. Va rog explicati cum ati ajuns la 200 km. autostrazi finalizati pe an? Cine sa creada? Nici macar Guvernul, care si-a planificat FINALIZAREA a 407,3 km ( din care 121 drum expres) in 10,5 ani ( adica cca. 40 km/an, care este si media ultimilor 16 ani de construit autostrazi). Restul de 3.000 de km. vor fi DEMARATI ( adica, studii peste studii de pre/fezabilitate, proiecte, licitatii, contestari, atribuiri, falimente, etc), adica NICI UN km. din acestia NU va fi finalizat in urmatorii 10 ani. Iar in ce priveste convingerea celor 100 km/an, pentru acest an contati, realist, pe 23 km. DATI IN FOLOSINTA.

  5. Cred că șansele reale de azi oferite de banii de la UE sunt foarte bune.
    Granturile de la Bruxelles crează condițiile cele mai favorabile din istoria României. Depinde cum vor fi folosiți acum banii și șansele. Cred că „reindustrializarea” țării, crearea de sâmburi industriali în jurul unor centre metropole-regiuni e posibilă acum. Prima condiție mi se pare curent electric ieftin și în surplus. Producția de curent electric trebuie forțată și ritmul de creștere trebuie susținut timp cel puțin 10 ani. Termocentrale pe bază de gaze naturale sunt investiția cea mai mică și cea mai rentabilă. Se pot denumi locurile pentru termocentrale pe bază de gaze naturale în apropierea sâmburilor industriali și ale metropolelor-regiuni. Centrale atomoelectrice sunt mai scumpe, mai periculoase și durează 10 ani pentru a intra în funcțiune, de la planificare până la finisare. Curentul eelctric din vânt și celule fotovoltaice e mai scump.
    Industria chimică are nevoie de curent electric ieftin. Industria farmaceutică proprie poate satisface cerințele crescânde din piața UE și de pe glob. Oțel inoxidabil produs pe baza de curent electric, tehnologia de hidrogen, etc necesită curent electric ieftin.
    Calificarea personalului, de tehnicieni pentru industria farmaceutică, chimică, siderurgie se poate începe acum în jurul sâmburilor industriali, al metropolelor -regiune. Nu cred că se va ajunge la același nivel de industrializare în toate cele 40 județe în același timp.
    Atragerea investitorilor privați din UE și de pe glob presupune unele condiții minime. Statul de drept consolidat e deja criteriul suprem pentru a primic acordul Comisiei UE pentru granturi. Amenajarea modernă a infrastructurii în jurul sâmburilor industriali, în jurul metropolelor-regiune e posibilă în timp mai scurt decât realizarea infrastructurii în toate cele 40 de județe în același moment. Văd în „regionalizare (exclus pe baze etnice)” țării o cale eficientă pentru absorbția și distribuirea banilor de la Comisia UE și de la investitori privați. Se poate reduce masiv numărul extrem de mare al budgetarilor în administrația publică, se pot dedistribui resursele interne existente.
    Investițile strategice ale statului în infrastructură, căi ferate moderne, asigurarea cu energie, curent electric, apă și caldură e numai o parte din reindustrializarea țării. Investițile private trebui se fie mult mai mari, mai rapide și mai eficiente.
    Peste 10 ani vom avea eventual din nou o confruntare cu o altă criză. Lumea nu stă pe loc până când politicienii de pe malurile Dâmboviței își impart sediile în Parlament și guvernul de la București ca în ultimii 30 de ani.
    Deplângerea „decalajului istoric” în secolul mult lăudat la București…. …..

  6. „ce mai freamăt, ce mai zbucium”.
    Am citit și ascultat zilele acestea multe „litanii” negativiste despre cum ne-a dat Europa bani, dar nu vom reuși să facem nimic cu ei, ne vom scufunda și mai mult în mizeria și neputinta balcanica. (Nu mă uit la Tv și nici nu acord timp cunoștințelor plângăcioase). Dar inevitabil, pe fluxurile de știri au fost păreri, „poante” și cuvinte aruncate, atitudinea tipică a romanului fudul care așteaptă că altcineva sa ii „moaie posmagii”.
    Am găsit și luări de poziție foarte pozitive din mediul privat. Da, nu avem în parte birocratică și administrativă a statului oameni competenți! Ok! Dar există soluții în partea privată a economiei.

    Avem o grămadă de oameni în Ro ce au competențe de scriere de proiect, de management de proiect, de livrare in cadrul proiectelor. Care lucrează la companii private, desigur. Oameni care, pentru o sumă rezonabilă, ar putea fi incurajați să își dezvolte propriile firme de consultanta și management, care să preia, sa scrie, sa urmărească aceste proiecte strategice ale României. (Suma poate fi dedusă din aceste fonduri europene, ghidul utilizatorului permite).

    Litaniile apar mai ales la oamenii administrației care chiar ar trebui sa facă ceva și sunt plătiți pentru asta. Direcțiile județene ale companiei nationale de drumuri ar trebui să depună proiecte, dar cine de acolo ar putea ști să scrie un proiect european? Ok, nu știu ei! Dar ar putea externaliza aceasta activitate unei firme private capabilă să scrie astfel de proiecte. Este nevoie de un studiu de fezabilitate și inginerii din direcții nu se coboară la forat? Ok, se poate externaliza și aceasta activitate de fezabilitate către o companie privata care știe ce este de facut! Este nevoie de diriginte de șantier și nu se ridică nimeni din birourile călduțe ale Direcțiilor? Sunt companii private dispuse să facă acest lucru.

    Un succes al absorbției de fonduri ar putea apărea doar daca administrația nu mă împiedică aceste proiecte. Daca cineva cu voința ia decizia sa implice și companiile private din Ro pentru realizarea acestor proiecte. Sa se iasă afară din birouri și chiar sa se realizeze. Nu hârtii, nu 2,3 ani pentru un aviz, nu licitații blocate 3-4 până ni se retrag banii necheltuiti.

    Ok, probabil că ar trebui puțin modifocata legislația în cazul proiectelor europene, subțiind birocrație excesivă și fixand termene stricte pentru fiecare etapă. Totul depinde doar de voință. Atât. :|

    • Fără nicio îndoială că birocrația fanariotă românească a torpilat cât cât a pututabsorbția banilor europeni sau măcar a canalizat-o spre proiecte derizorii.

      Însă, în apărarea fanarioților trebuie spus că orice proiect finanțat din fonduri europene necesită munți de hârtii și absurdități, stimulând atât contrele administrației cât și vesela existența căpușelor specializate în „consultanță”. Apoi dacă România ar impune termene limită de judecare a contestațiilor (nu că ar dori să facă asta!) de câteva luni, sau dacă ar impune criterii clare de acceptare a unui proces, ar fi acuzată cu turbare de „subminarea statului de drept” și încălcarea drepturilor omului. Deci va fi business as usual cu cele două viteze moldovenești: „Încetișuor” și „Pi loc”.

      Cireașa de pe tort e că aceste fonduri pot fi destinate doar proiectelor ce susțin obiectivul UE „cabon neutral by 2050” și emisii de codoi de 40% față de 1990. Asta înseamnă automat că nu pot fi finanțate drumuri. Asfaltul e unul din principalii slobozitori de codoi, la fel și automobilele ce vor circula pe ele. E foarte interesant de văzut ce va ieși din toate astea…

  7. Pariu ca se vor duce in ajutoare, pensii si alocatii, ori in shpagile pentru Franta (cea cu corvetele asablate de vietnamezi intr-un santier civil) si USA (incaltea respectivii sunt mai credibili)!?
    De ce, scrie undeva ca trebuie sa se duca pe INVESTITII?
    Unde?

    Cum e sa stai in ORADEA si sa mergi vreo 90 de km spre N, N-E, chiar, N-V – inainte de a merge spre Viena, prin budhapest -, imediat dupa ce intri in Ungaria, pe o autostrada” ca vai de ea?
    Frustrant, n-asa?

    Tocmai am prins la Radio RA un sfirrrrshit de deZbatere in care unul platiti de/ prin austrieci (deputat de iashi in PARLAMENTUL ROMANIEI) cerea desfiintarea actualei Companii de Autostrazi si venirea austriecilori aici, ca sa ne construiasca ei autostrazile esentiale!
    (impreuna curusii, probabil, avand in vedere relatiile excelente dintre Putin si austrieci – ca cele intre austrieci si rusi sunt seculare, fiind chiar aliati secole la rand – de la care primesc gaze si petrol aproape gratis, incluzand pe cel din Pomania!

    Credeam ca ar trebui in PRIMUL rand sa inceapa exploatarea gazelor din Marea Neagra, in regie proprie, cumparand o Licenta de la americani, ori constituind cu ei o noua Companie dupa ce-si vor scoate PeTrromuL din OMV-GAZPROM (sau, viceversa).
    Cred ca toata lumea stie ca austriecii nu sunt in NATO…
    Nimeni NU stie insa de ce toti politicienii, toate vedetele”, merg la schi si tratament doar in Austria!

  8. Aceste 80 de miliarde de euro ,tot aduse in discutie in ultima vreme , nu rezolva nici pe departe problema existenta in societatea romaneasca, ele acopera plaja de investitii pe care presedintele tarii ne-a adus-o deja in fata , cheltuieli pentru autostrazi si drumuri , cheltuieli pentru spitale si ca parte a dezvoltarii sistemului sanitar si de invatamint , cheltuieli pe programe clare si fezabile in comunitatile romanesti . In paralel exista mari discrepante ce sunt cunoscute de noi toti , discrepante ce le vedem in raportul intre salariul obtinut ca venit al cetateanului , intre venitul din sectorul de stat si cel particular , mari discrepante intre pensiile asa zise nesimtite si cele mici nepurtatoare de majorari substantiale . Poate ar fi momentul ca CCR sa decida , in virtutea unei legi nescrise dar adinc umane si purtatoare de solidaritate cetateneasca (momentul pandemic amplifica nevoia unei astfel de decizii ) , posibilitatea impozitarii tuturor pensiilor ce trec de un anumit cuantum , cu 80 de procente, sau poate ar trebui sa decida cum cresterile salariale sa nu poata fi transformate in lege decit intr-un cuantum de maxim cinci procente intr-un ciclu electoral (asa cum a mai decis si imposibilitatea dizolvarii parlamentului Romaniei ,decizie valabila doar in momentul obtinerii unui vot unanim) sica actiune obtinuta in urma unui vot total ,al tuturor parlamentarilor . In acest mod politicul nu mai poate folosi modalitatile arbitrare de cresteri salariale sau alte forme de crestere decit in mod unanim exprimat si doar la perioade de timp rezonabile . Poate este momentul ca aceste masuri sa fie sustinute , ca parte a solidaritatii cetatenesti, de mai toate institutiile statului si de Politic in totalitatea lui. Poate cineva are urechi de auzit ?

  9. Foarte interesant e faptul că autorul ignoră complet principala condiționalitate a acestor fonduri europene: TOATE Proiectele finanțate trebuie să susțină obiectivul absurd „carbon neutral 2050”.

    Asta înseamnă că nu va putea fi finanțat nici măcar un metru de autostradă din aceste fonduri. S-ar putea în schimb finanța demolarea autostrăzilor pe care nu le avem :) Metroul? Poate, dar va necesita investiții colosale în utilaje de construcții electrice. După știința mea nu există nici măcar unul de prăsilă în România. Tot ce se va putea finanța sunt noi ogoare de panouri solare și păduri de moriști eoliene. S-ar putea de asemenea finanța după datipă niscai parcuri prin comunele pustii ale patriei sau centre de informare turstice cu panouri solare la Ouații din Deal unde doar moartea ce mai vine prin vizită :)

  10. Un articol pro domo. Felicitări!

    Consultanți slab educați cu 500Eur/ oră. Cam așa vrea autorul.

    În România cum întorci capul cum se șterpelește ceva. Cu cine să faci?

    Fondurile europene, marea diferență de 39B EUR, au fost risipite, șterpelite, inutil pe prostioare.

    Oamenii cu probleme psihice grave pe post de miniștri sunt cei mai ușor de păcălit.

  11. Acest volum de investitii masive poate fi realizat numai cu forta de munca adusa din afara, Pakistan, India, Philipine etc. in Romania nemaifiind forta de munca necesara, respectiv ar fi daca am trece de barierele impuse de legislatia sociala, acel nefast „political correctness” si de drepturile omului prost intelese.
    Avem zone intreg de trantori alimentati din banul public, tineri care o „freaca” cat e ziua de lunga sa nu mai vorbim de etnii carora nu le prea place munca insa urla cel mai tare.
    In acest sens in primul rand legislatia trebuie schimbata, alocatiile sociale drastic reduse si pusa presiune maxima pe care nu le place munca astfel incat sa fie pusi in fata optiunii de a accepta un loc de munca. mai ales la proiectele mari de infrastructura.
    In primul rand este nevoie de calificarea lor, din mers, pe programe europene, nu conteaza, astfel incat sa-si poata aduce aportul dupa posibilitati la implementarea acestor proiecte.
    Altfel banii nu vor putea fi cheltuiti din lipsa fortei de munca, de „birocrati” nu ducem lipsa insa este nevoie de cineva care mai pune mana si pe lopata , din pix si din fata calculatorului nefiind posibil constructia nici unei autostrazi.

  12. Stimate Kurt,
    stimate Stefan!
    Banii ai fost si ramin numai o parte a problemei dezvoltarii economice si industriale!Imposibilitatea de 13 ani a absorbtiei si utilizarii fondurilor UE (si atragerii capitalului strain) pentru reconstructia industriala dovedeste indubitabil acest lucru, cit si ,,continuitatea” acestui blocaj!
    In consecinta, imposibilitatea utilizarii acestor fonduri de catre Romania este previzibila in lipsa ,,organizarii nationale” a reconstructiei economice si industriale printr-un ,,proiect de tara”!
    In mod ,,instinctiv”, economistii (cit si comentatorii) pun problema necesitatii unui astfel de proiect de tara, dar acesta nu exista la guvernanti si partidele politice, din lipsa viziunii asupra ,,dezvoltarii economice rapide” si a unei stiinte noi a dezvoltarii, care sa sustina teoretic constructia lui.,,Economia intreprinderii” si ,,macroeconomia” – cele doua ramuri ale stiintei economice romanesti si modelul economic bugetar (intre doua legislaturi) – nu sint de nici un ajutor pentru a construi un astfel de proiect national!Pe de alta parte, guvernele au refuzat sistematic evaluarea si promovarea acestuia!Asa ca intrebarea este: ce-i de facut pentru depasirea acestei situatii (si refuz), incit banii UE sa poata fi accesati si utilizati?

    prof. Caliman I. Eugen
    realizator al ,,proiectului de tara”, cu obiectivul reindustrializarii.

    • Deocamdata e numai „miros” de granturi, de subvenții nerambursabile de la Bruxelles/UE pentru „penalii patrioți” de la București. Parlamentul UE de la Bruxelles a respins în Iulie 2020 budgetele prezentate de Comisia UE cu o majoritate de două treimi de voturi. Unii Parlamentari în PE s-au încăpățânat și cer „stat de drept consolidat” ca condiție pentru bani de la Comisia UE pentru statele „naționale” partenere în UE.27.
      O chestie greu de înghițit pentru „penalii patrioți” de la București? Au reușit să împiedice 30 de ani un „stat de drept românesc” consolidat. Peste noapte se vor transforma jecmănitorii și hoții din Parlament, din guvernele de la București 1990-2020, din instituțile și servicile publice în buni gospodari, în apărători ai binelui obștesc?
      Nu cred în „stat unitar (etnic?) național centralizat” cu o planificare și un vocabular în mare parte ca cel naționalcomunist autohton specific. 80 de ani 1940-1989-2020 din acel centenar mult lăudat la București s-a tot planificat „centralizat” pe malurile Dâmboviței.
      Cred că școlarizarea (licee, instituții politehnice, universități) și spitalele în toate cele 40 de județe sunt un rezultat al planificarii 1947-1989 care a ajutat la depășirea analfabetismului ( I.L Caragiale ca inspector scolar, numit de Titu Maiorescu, a descris analfabetismul extrem de mare în satele regățene la începutul secolului 20) și a dus la instalarea unui sistem de sănătate (fac abstracție de jecmănitorii „autohtoni specifici” în halate albe) cu spitale în toate județele. Starea actuală în instituțile publice, în servicile publice și în special în Parlamentul din București reflectă „mentalitatea” care a creat „democrația autohtonă specifică” 1990-2020.
      Nu cred că investitorii privați din lume se grăbesc să fie jecmăniți și furați de „penalii patrioți” autohtoni specifici de la București. Reindustrializare înseamnă investiții private în firme private și numai o parte, infrastructura ca investiție a statului (căi ferate moderne, gospodărie comunală, învățământ, sănătate, etc) pot fi decise de „penalii patrioți” de la centru.
      Cel puțin acordarea de autorizații de construcții pentru termocentrale pe bază de gaze naturale și alte intreprinderi se poate organiza mai eficient și mult mai repede, în special fără hoția budgetarilor și tovarășilor cu stampilă de București. Blocarea investiților (private, străine) ca „plan de țară” al „penalilor patrioți” a tot ce nu dă spagă budgetarilor nu se rezolvă de nici un fel de consultanți autohtoni specifici.Văd în decentralizare un „plan” realizabil care duce la o absorbție mai eficientă și mai rapidă a granturilor de la Bruxelles/UE, fără stampilă de la budgetarii din București.

      Mentalitatea crează statul. Statul influențează societatea civică. Simplu ca bună ziua?
      Tinerii părăsesc zi de zi, an de an scârbiți țara. Fără tineri … ….

    • Stimate profesor, ce inseamna proiect de tara ? aceste proiecte, pe vremuri numite cincinale, nu mai sunt aplicabile intr-o economie de piata libera in care piata prin mecanismele ei economice regleaza in functie de cere si oferta intreg sistemul economic.
      Amestecul direct al statului in economie poate functiona doar in modele capitaliste similar celui chinez, dorim un asemenea sistem sau preferam modele occidentale ?
      In primul rand ar trebui clarificat rolul statului si care ar putea fi masurile benefice ale acestuia intr-o economie de piata libera concurentiala.
      In opinia mea statul trebuie sa ofere doar cadrul legislativ in care se poate desfasura o activitate economica de succes, cadru lipsit de ideologii si masuri antieconomice.
      Statul are obligatia sa puna la dispozitie infrastructura necesara functionarii in conditii cat de poate de bune a economiei incepand cu cea rutiera si terminand cu cea sanitara/educationala lasand insa loc initiativelor private in aceste sectoare daca ele produc plusvaloare , isi aduc un aport substantial in dezvoltare economica a tarii.
      Statul trebuia sa-si reduca cat se poate de mult cheltuielile cu sistemele sociale, pensiile nefacand parte din acestea, sunt alte cheltuieli bine cunscute prin care se alimenteaza nemunca si descurajeaza propria initiativa.
      Sistemele sociale prin transferurile banesti de la cei care muncesc catre cei care nu produc nimic nu fac altceva decat sa agreveze si mai mult situatia celor dependenti de aceste transferuri.
      Astazi nu mai putem vorbi de sarci, saracii au aproape toti telefoane mobile, au televizoare moderne, de regula sunt mai obezi decat cei care au activitati economice si sociale adecvate.
      Din „hamacul social” in care acesti oameni sunt impinsi de politicieni prin masuri populiste iesirea este foarte grea si nu poate fi solutia, Romania ducand lipsa cronica de forta de munca, cu cine sa implementam proiectul de tara ? poate cu indieni, pakistanezi si alti asiatici care vin si muncesc in Romania pe cateva sute de euro, bani care pe romanii ii refuza, de ce ?

    • Domnule Căliman, da, Romania nu are nici un proiect coerent de țară. De fapt, piliticoenii nu au proiecte coerente nici măcar pentru ei înșiși, că persoane, nici măcar pentru partidele lor – de unde se „adapă” cheltuitorii. Ei gândesc bugetar: vor avea un job stabil in administratie cu salar nesimtit și pensie specială. Proiectele lor se opresc aici

      Ideile de proiect de țară / lucru, de planuri, de investiții, de calitate a vieții, de anticipare, de previziune, de stabilitate și de dezvoltare se regăsesc doar in mediul privat, unde oamenii trag de fiecare bucățică pentru a-și duce visele și afacerile inainte. Aici găsim creativii și idealiștii, aici găsim muncitorii și ambițioșii.

      Sigur, trebuie un proiect de țară, dar chiar îl așteptați de la …cine? Până la urmă, în societatea aceasta foarte dinamica, proiectul de țară ar trebui sa fie și el, un proiect Agile, adaptabil la fiecare schimbare. UE și-a definit prioritățile și firesc ar fi că și „proiectul de țară” al Ro sa fie pliat Agile pe acestea.
      Cred că nu la „proiectul de țară” ar trebui lucrat ci la „procesul de lucru” al țării. Dar asta este deja prea fin. :|

  13. Simate,
    d-le Cristian Tudorescu,
    1.Pentru absorbtia acestei sume imense si transformarea ei in obiective/active economice, industriale si sociale, este nevoie de un demers asemanator celui realizat de Japonia (epocii Meiji) dupa 1878 si Coreea de Sud in anii 70, pentru realizarea industrializarii!Neexistind scoli economice nationale la momentul realizarii acestui proces de dezvoltare industriala rapida, modul de realizare si modelul economic care a infaptuit industrializarea n-au fost ,,teoretizate”, incit experienta, metodele, tehnicile de realizare sa poata fi utilizate azi in Est!
    Este evident, ca modelul economic bugetar (intre doua legislaturi), care doar stabileste si incaseaza impozite si le distribuie catre consumatorii bugetari, nu are structurile institutionale si specialisti capabili de a crea proiectele de care vorbiti dvs.
    Nu este vorba de un proiect sau altul energetic, social sau bugetar, ci de un proiect national unitar care sa indice directia de dezvoltare pe care o vizeaza Romania, obiectivele economice si sociale de realizat, cu costuri si surse de finantare, termene de realizare, responsabilitati politice si institutionale, modul de monitorizare in timp real a acestei ,,constructii”, pe care inca n-a realizat-o nimeni in Europa birocratica (a ,,strategiilor si directivelor politice”).In acelasi timp, proiectul trebuie sa aiba o cuprindere coerenta a obiectivelor de realizat, acestea neputind fi realizate la intimplare ori simultan, ci treptat, functie de mersul si necesitatile industrializarii, de capacitatea economica si institutionala nationala de a le materializa.
    Ori, aceasta capacitate este aproape inexistenta, dezvoltarea economica rapida impunind constructia unor institutii si structuri stiintifice aplicate noi, capabile de a o sustine logistic si tehnic-financiar!Iata de ce, Romania noastra a fost incapabila sa utilizeze banii ue, care sint numai una din problemele dezvoltarii!
    3.Proiectul propriuzis de reindustrializare a tarii cuprinde organizarea dezvoltarii, metode si tehnici de accelerare a dezvoltarii industriale, aducerea competitivitatii economice nationale catre indicele 1 (ca al Coreii de Sud) de la dezastruosul indice actual 74, tehnici si reguli de stimulare/constringere spre functionalitate a institutiilor, monitorizarea in timp real a procesului de dezvoltare cu corectivele necesare, etc.Este evident ca pina acum se cred ca suficiente si operationale masurile sau seturile de masuri economice si financiare, care de trei decenii au adus tara la starea actuala.
    Europa nu are si nu poate construi astfel de institutii, neavind personalul necesar cunoasterii si adaptarii la realitatuile tarii noastre, nici capacitatea generala in acest sens, fiind o simpla uniune vamala, autodeclarata economica.Datoria aceasta apartine exclusiv Romaniei.
    Pentru realizarea unui astfel de proiect de tara, Romania avea nevoie de un Institut de Cercetare Economica care sa se fi ocupat efectiv numai de aceasta tema din 1990.In lipsa lui si a unui proiect de tara care sa indice pasii tehnici si institutionali ai dezvoltarii (cuprinsi intr-un PROGRAM DE GUVERNARE), banii UE nu vor putea fi atrasi si utilizati nici de aceasta data.
    4.,,Teoretic” vorbind, o institutie de consultanta economica de talia celei in care activati, ar putea sa evalueze daca poate sa-si asume ,,transpunerea” in economie a unui astfel de proiect de tara.In cazul in care Guvernele romane n-ar fi dispuse sa achite factura acestui efort stiintific si aplicat economic, beneficiile vor rezulta din consultanta pe care o puteti asigura tarilor inapoiate economic sau monoindustriale, pentru diversificarea economica.Unele tari arabe au alocat industrializarii sute de miliarde de Dolari, dar fara proiectul special de realizare a acestui proces, banii nu pot fi transformati in INDUSTRIE!Proiectul de dezvoltare in discutie este aplicabil si operational in orice tara cu economie de piata, contind mai putin forma de guvernamint.
    In speranta unui raspuns personal, va asigur de intreaga consideratie.
    cu stima,
    prof. Caliman I. Eugen, tel. 0721316019
    autor proiect national de reindustrializare.

  14. @Josef Sveik, ok nu va fi finantat nici macar un metru de autostrada. Dar putem reface intreaga structura de cai ferate! Si, resuscita tramvaiele. Plus Electroputere Craiova (daca mai exista) fabrica de tramvaie din Arad (parca).
    Stiu, e plina lumea de negativisti! :|

    Haideti sa vedem ce va fi finantat, pentru a ne putea face planuri noi, cei care am ramas in tara. Prima data se va finanta birocratia si coruptia, ok. Dar este loc si de muncitori, dincolo de negativism si vorbe multe.
    Am gasit planul detaliat al portughezilor, nu mai inventez eu roata: http://unfccc.int/sites/default/files/resource/RNC2050_EN_PT%20Long%20Term%20Strategy.pdf
    Si vedem aici:
    1. Transport orientat catre masini electrice:
    a. deja tarile vestice au anuntat subventii pentru acizitionarea de masini electrice noi. O putem face si noi, prin acest program european
    b. putem stimula Dacia Pitesti si Ford Craiova + toate centrele R&D ale celorlalte companii care lucreaza pentru automotive – green
    2. Porturile, pentru transportul naval => electrificare + gaz lichefiat.
    3. Monitorizarea transporturilor pentru eficientizare => sustinerea tututor companiilor de software care pot dezvolta si oferi optiuni de monitorizare + sustinerea tuturor companiilor de transmitere de date + sustinerea producatorilor de echipamente electrice si electronice pentru aceasta + …
    4. Air quality and human health => statii de monitorizare a aerului + software dedicate + omuleti care sa culeaga date in timp real + garda de mediu + ecologizare + oameni de la salubris + primarii locale si oameni care curata campurile si raurile si padurile de pasticuri + …infinite alte idei
    5. „increasing economy circularity and efficiency” => programe scolare de educare pentru reciclare + constructia de noi statii de reciclare + plata omuletilor care se ocupa de sortare + noi masini la salubris + noi software pentru monitorizare si eficientizare a colectarii gunoiului + software AI pentru colectia de date si intelegerea comportamentului consumatorilor + linii de retur in supermarket + programe de educare a consumatorilor + multe altele
    6. green energy => subventionare panouri solare pe fiecare casa/bloc+ intreprinderi de productie panouri solare + R&D eficientizare panouri solare + proiecte la institute de cercetare pe panouri solare + constructii noi cu green energy + termopane + fatade blocuri + baterii, proiecte de eficientizare + eoliene + parcuri de panouri solare + statii de tranformare + intretinere + efciientizare
    7. inchiderea minelor => subventii de reconversie + securizare arii + dezvoltare zone defavorizate +
    8. „replacing current fossil fuel vehicles with a mainly electric fleet” => cai ferate + tramvaie + metrou + biciclete + piste biciclete + trotinete electrice
    9. Transportul public, autonom => autobuze electrice + statii de incarcare electrice + software pentru monitorizarea traficului
    10. Agricultura => eficientizare + institute bio-animale + emanatii + deseuri animaliere +
    11. instrumente financiare pentru „green”
    „1 – Eradicating Poverty, SDG 3 – Quality Health; SDG 4 – Quality Education; SDG 8 – Decent Work and Economic Growth; SDG 9 – Industry, Innovation and Infrastructure; SDG 11 – Sustainable Cities and Communities; SDG 12 – Sustainable Production and Consumption and SDG 15 – Protecting Life on Earth. ”
    https://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2050_en

    Este loc. Nu neaparat de autostrazi (probabil alte capitole de finantare UE), dar cai ferate clar! Vointa sa fie si ne-negativisti.

    • Punctul 1 este depasit, masinile electrice nu sunt acceptate de consumatori decat intr-o masura redusa, industria auto se reorineteaza catre propulsie pe baza de hidrogen si combustibili altnerativi, solutii care pot fi implementate si sustinute pe actuala infrastructura, benzinarii, nefiind nevoie de investii suplimentare si foarte mari intr.o infrastructura electrica de alimentare pe scara larga.
      Punctul 2 cum poate fi propulsat un vas de zeci de mi de tone cu un motor electric alimentat cu baterii ? idem avioane si camioane de mare tonaj ?
      Punctul 3 , ce inseamna eficientizarea transportului, de marfuri, persoane ? transportul trebuie sa fie in primul rand flexibil sa raspunda la cerintele pietii si mai putin sa tina cont de programe software care de altfel exista si sunt folosite.
      Punctul 4 daca rezolvam in timp scurt propulsia autovehiculelor de tot felul, reducem emisiile din industrie aceste investitii masive sunt inutile, ele exista.
      Punctul 5 , intradevar util
      Punctul 6 In UE exista deja acest program, in schimb China, India si SUA mizeaza in continuare pe carbune, care poate fi solutie pe plan global ?
      Punctul 7 „cai ferate + tramvaie + metrou + biciclete + piste biciclete + trotinete electrice” sunt electrice, ce sa mai schimbam ? cu toate ca trotinetele sunt un mare fas si nu s-au impus, mai mult incurca si creaza probleme de tot felul.
      Punctul 9 intr-un cadru limitat se poate lua in considerare
      Punctul 10 aici intradevar este nevoie de reforme imense, este insa consumatorul dispus sa plateasca mai mult pentru alimente de calitate sau prefara ieftin si mult ? in opinia mea, este nevoie in priul rand de informare corecta.
      Punctul 11 ???? toate la un loc.
      Ar trebui sa acceptam ca „lumea” in general se indreapta in viitor catre progres insa cu pasi mici si in limitele posibilului, atitudini optimiste cat si pesimiste nefiind potrivite, ar fi mai bine un al 3 lea drum, cel al posibilului.

      • Domnule Alin, cel mai mult îmi plac și îi respect pe sceptici și negativiști. Cu ei, lumea merge înainte!
        Dap, nu mai este nimic de facut la punctul 1, mașinile electricele sunt deja depasite. De aceea germania oferă subvenții pentru ele: http://www.bloomberg.com/amp/news/articles/2020-07-15/electric-car-subsidies-have-rendered-renaults-free-in-germany
        Și desigur, hibride.

        Nu am timp acum să răspund decent la postarea dumneavoastră, poate in alt moment. Dar incercati sa priviti micro, aplicat, nu la modul general, teoretizat. Zi ușoară!

        • Stimate Stefan, nu sunt nici optimist si nici pesimist, doar „posibilist” cu alte cuvinte realist. Germania ofera subventi pt automobile electrice dar ele nu sunt accesate precum isi inchipuie mediul politic, consumatorul nu vede avantajele acestora, vor profita intr-o oarecare masura autobile de dimensiuni mici din import insa nicidecum producatorii germani.
          Industria auto germana a inteles si se reorinteaza, din mers cum s-ar spune pt ca si-a dat seama, electrificarea duce catre faliment iar guvernul german aloca 1 miliard de euro in industria de hidrogen si solutii de propulsie pe baza acestuia dorind ca Germania sa devina NR 1 pe plan mondial la acesta technica, de ce ? pt ca hidreogenul este viitorul si nu electrificarea mijloacelor de trasport decat acolo unde economic are rost , calea ferata si transportul urban.

      • @Alin,
        Punctul 2 înseamnă investitii in porturi. Utilaje cu consum de energie electrică green, nu poluanta. Plus eficientizarea lor. Ganditi-va la porturi uriașe, că cele de la Rotterdam, Pireu, Calais. Aglomerări ce cresc poluarea in zona. Din cate știu, de la o anumită distanță de port, vin remorchere ce tractează vasele mari. Acele remorchere pot fi electrice, sau cu gaz lichefiat sau cu hidrogen.
        Mai pe scurt, aici: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/fs_19_6726
        (Vedeți și linkurile postate mai jos)
        Punctul 3: ganditi-va la programe software care sa monitorizeze trenurile de marfă. O garnitura care pleacă din București la ora 20:00 (de regulă noaptea merg marfarele), oprește la Gara Ciocarlati 3 minute pentru a da prioritate unui personal, la Ciorogârla 7 minute și la Polovragi 1 minut. Se tine cont că între Ciocarlati și Ciorogârla exista limitare de viteza la 30km/h. Daca ar pleca la ora 20:30 ar opri la 7 stații și s-ar lungi timpul de transport cu 2h. In acest sens eficientizare, calcularea celui mai bun moment de plecare pentru a reduce timpul de transport. Și e doar un exemplu.
        Punctul 4: monitorizarea evoluției este întotdeauna utila. Nu gândiți micro, Ro este parte a UE, suntem într-o rețea europeană de monitorizare a calității aerului.
        Punctul 6: faptul că vecinul din colț arunca gunoiul pe geam nu înseamnă că pot / trebuie sa o fac și eu. Aleg sa fiu civilizat, sau nu. Aleg sa aplic tehnologiile moderne, sau nu. Daca tot primesc bani pentru asta, de ce nu as face-o?
        Punctul 7: proiecte speciale de făcut piste pentru trotinete, pentru a nu mai încurcă. Chiar subventii pentru achiziționarea lor daca sunt folosite pentru deplasarea la muncă și se poate demonstra asta.
        Punctul 11: instrumente financiare pentru „green” înseamnă instrumente financiare pentru a fi încurajate si implementate toate acestea. Gen: subvenții, coplăți, dobânzi subvenționate, scutire de la plata impozitelor samd.

        • Punctul 11 este um amestec maxim in piata libera, stiu ca este prctica curenta insa produce dereglari majore, la baza crizei financiare din 2008/2009 a fost exact acesta problema, prin legea data in SUA prin care cat mai multi cetateni sa-si poata cumpara o casa fara a tine cont de posibilitatile lor financiare s-a bulversat intreg sistemul financiar mondial, statul fiind cel care declansat criza bancara.
          In EU suntem pe cale sa ajungem la o noua criza datorita politicilor nesanatoase al bancii centrale europene, a politicii dobanzilor 0 si a recumpararri de titlulri de stat ale tarilor de facto falimentare.

    • @Stefan
      „Haideti sa vedem ce va fi finantat, pentru a ne putea face planuri noi, cei care am ramas in tara. Prima data se va finanta birocratia si coruptia, ok. Dar este loc si de muncitori, dincolo de negativism si vorbe multe.
      Am gasit planul detaliat al portughezilor, nu mai inventez eu roata: http://unfccc.int/sites/default/files/resource/RNC2050_EN_PT%20Long%20Term%20Strategy.pdf

      sunteti amabil sa ne indicati paragraful unde „sa vedem ce va fi finantat” ?

      ca si la noi s-a si votat marirea pensiilor cu 40%, dar nici pentru o planificare pe termen scurt nu avem finantare;
      ce sa mai vorbim de 2050 ? pentru atunci putem lejer sa planificam trimiterea unui cosmonaut roman pe Marte

  15. Stimate d-le
    Alin,
    1.Traim in capitalism, asa ca trebuie ,,iesit” din cadrul analitic comunist!Japonia ,,epocii Meiji” nu s-a industrializat in model comunist, nici chinez.La fel nici Singapore ori Coreea de Sud! Modelele de dezvoltare economica si industriala rapida sint capitaliste, utilizate de tarile lipsite de resurse interne de dezvoltare, ca Romania!
    2.Pentru a va lamuri cu rolul statului in economie, aveti la dispozitie lucrarea ,,Incotro se indreapta tarile postcomuniste”?, 2000, D.Daianu, care a ,,transat aceasta problema in epoca globalizarii.,,O economie care functioneaza bine necesita un mix intre piata si politicile publice ale statului.Statul modern sustine total dezvoltarea economica si industriala nationala, prin toate mijloacele disponibile, in caz contrar firmele din Romania nu pot face fata competitiei economice cu cele din alte tari.
    3.In comentariul adresat autorului articolului am aratat in ce consta un proiect de tara, el avind menirea de a asigura un mediu economic functional si performant, care se masoara prin indicele de competitivitate.Competitivitatea economica nationala sta blocata la dezastruosul indice 74, care inseamna ca 74 de grupe de blocaje de toate felurile stau impotriva investitorilor straini, a antreprenorilor romani si IMM-urilor!
    Esecul Programului Nationale de Competitivitate 2015 – 2020 este prezentat de analiza INACO din oct. 2019, care releva ca in loc sa progresam, am pierdut la acest indice.Analiza este exiestenta pe NET!
    4.Romania nu are (si nu poate avea) un proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii – ca baza a obtinerii banilor UE (si atragerii masive a investitorilor industriali), deoarece nu exista o ,,stiinta moderna” a dezvoltarii industriale, iar ,,economia intreprinderii (microeconomia) si macroeconomia ,,modelului economic bugetar” (intre doua legislaturi) nu sint de nici un folos in constructia acestui proiect.,
    In consecinta, de trei decenii guvernele ,,reincalzesc” mereu programele economice anterioare, lipsite de capacitatea constructiei unui proiect de tara OPERATIONAL, cu obiective concrete, costuri si resurse financiare, termene, raspunderi, etc.
    Mai mult ca atit, guvernantii nici nu inteleg necesitatea unor astfel de proiecte, iar daca le sint oferite – cum am facut PERSONAL d-lui PM Orban – le ignora fiindca nu stiu despre ce este vorba…
    5.In lipsa cercetarii economice findamentale, care sa construiasca atit ,,noua stiinta a dezvoltarii” cit si proiectul de tara concret de reconstructie economica si industriala a tarii, Romania va prezenta Uniunii Europene ,,povesti despre obiective economice si industriale”.

    l
    2

    • Tarile sus numite sunt asiatice si nu pot fi comparate cu SUA si nici cu Europa, au alt model si cultura economica decat cea occidentala, am avut ocazia sa le vizitez, intradevar fascinant si spectaculos dar nu stiu daca mi-asi dori un asemnea model tara.
      In economia actuala nu mai putem vorbi de national, totul este global, economiile asa spus nationale sunt interconectate intre ele si avem ocazia, pe viu sa intelegem ce se intampla daca apar perturbari de tot felul incepand cu cele politice, financiare si mai noi de sanatate.
      Ce intelegeti prin reindustrializare tarii ? concret. Cum poate statul sa participe si prin ce mijloace financiare la acest model ? sa incepa constructia de fabrici si uzine ?
      nu acesta este rolul statului intr-o economie de piata.
      Potentialul Romaniei este unul agricol si tot ce tine de industria prelucratoare si ar fi mai intelept ca acesta sa fie fructificat la maxim, de mancare are fiecare nevoie, la produse industriale nu suntem competivi doar daca se reuseste atragerea de investitii majore din afara, am vazut ce s-a intamplat pana acum, marele firme mari de automobile, sau oprit la unguri.
      Este un aspect, mai ramane turismul soft, fara manele pe litoral, sectorul IT care mai misca, logistica, industria lemnului insa intr-un mod cu totul altul decat pana acum, respectiv atragerea de mari companii producatoare de mobilier de calitate, experienta exista.
      Inainte de toate insa este nevoie de legislatie potrivita, debirocratizare radicala si crearea unui mediu prielnic pt investitorilor cu intentii serioase altfel toate planurile rama maculatura.
      Totul depinde insa de maturitatea clasei politice insa aici e problema majora pt care nu vad rezolvare intr-un timp rezonabil.

      • @Alin, rolul statului este de a fi protecționist cu economia lui, de unde își trage banii. Și cu cetățenii de la care își trage banii. Banii de la buget pot apărea din tiparnița (inflație) sau pot apărea din economia care aduce valoare (taxe și impozite). Daca un stat nu își protejează economia care aduce valoare (industria, agricultura, serviciile), banii se vor termina la un moment dat pentru că nu îi va mai produce nimeni (poate tiparnița sau împrumuturile). Este exact că bugetul familiei, daca nu ieșiți la muncă în exteriorul casei sau nu prestați servicii către exteriorul casei, nu aveți plus-valoare în casă.
        Reindustrializarea țării nu înseamnă că statul decide să facă o fabrică, ci că el atrage investitori oferindu-le infrastructura, scutiri de taxe, relații nebirocratice și mediu /legi economice anticipările. Că exemplu, amintiti-va cat de mult s-a străduit Ungaria să își atragă fabrica BMW la Debrecen. Ro nici nu a clipit. Amintiti-va cum Macron a negociat neinchiderea unei fabrici Renault, chiar daca Franța nu este un best-cost.
        Asta este rolul statului. Să fie protecționist fata de economia care ii aduce valoare.
        Potențialul Ro nu mai este de mult agricol. Vedeți Spania sau Turcia. Producătorul român nu este protejat, nu este stimulat sa acceadă la fonduri UE ușor (avem ditai’ birocrația), nu este încurajat ci din contra, „calcat”.
        Exact cum spuneți, legislație potrivită, debirocratizare. Corect! Avem aceeași viziune.

        • Protectionismul este sanctionat la nivel european si nu poate fi un mijloc de dezvoltare, devoltarea poate avea loc doar pe baze economice sanatoase/liberale in urma unei legislatii coerente, aplicabile si controlabila , rolul politucului fiind aici promordial. Cu nu dispunem de clasa politica sanatoasa nu vom putea avea dezvoltarea dorita cu toate intetiile bune pe care la avem, depindem 100 % de politic.

  16. Stimate,
    dle. Alin,
    1.Ati pus ,,punctul pe i” !
    Intradevar, aceste tari (tigrii asiatici de pilda), au un alt ,,MODEL”, unul de dezvoltare economica si industriala rapida, adica ,,pro-activ” care forteaza la limita maxima acest proces!
    Nu statul, ci PIATA, adica investitorii straini si nationali, sint cei care construiesc intreprinderile industriale, deoarece fara ele nu avem de exportat decit forta de munca si veniturile/beneficiile supermarketurilor straine!
    2.In epoca globalizarii pietelor nationale nu mai poate fi vorba numai de economia si industria nationala, ci este vorba de REINDUSTRIALIZAREA Romaniei, cu beneficiile ei in crearea venitului national si a capacitatii de export, ca activitate economica productiva, iar nu consumatorista!
    3.Dezvoltarea economica accelerata este asigurata de ,,mixul” piata -stat, in care Statul Roman este dator sa creieze un mediu economic functional si performant, in care indicele de competitivitate economica/functionalitate institutionala sa tinda catre cifra 1.Adica nici un fel de blocaj politic, economic ori social contra initierii si dezvoltarii marilor si micilor afaceri.Din acest moment, investitorii abunda, iar PIATA nationala decide ce se construieste, functie de capacitatea tarii de a ,,administra” un ritm inalt al investitiilor straine si cu bani UE!
    Dat fiind indicele 74 actual de ne-competitivitate economica si institutionala, fara un proiect de tara care sa-l aduca catre cel al tarilor dezvoltate din UE (intre 12- 25), dupa 2008 au disparut investitorii, iar investitiile s-au diminuat an de an!
    Din lectura ,,analizei INACO privind esecul strategiei competitivitatii Romaniei 2015 – 2020″, (existenta pe NET), puteti intelege de ce nu vin investitorii si accesarea banilor UE este din start ratata!
    4.Proiectul de tara pe care l-am elaborat deja, prevede ca la ,,virful” etapei de implementare in economie, va asigura investitii de 20 – 25 de miliarde de Euro anual, spre a crea cca. 250 – 300 de mii de noi locuri de munca ANUAL, astfel ca in 10 ani sa recuperam macar jumatate din cele 5 milioane de locuri de munca, pierdute dupa 1989!
    Este evident, ca cca. 8 miliarde de Euro anual pentru investitii sint prea putin pentru Romania de azi, ele creind cel mult 100 de mii de noi locuri de munca anual, respectiv 4 milioane in 40 de ani!Pina atunci ce mai ramine din populatia Romaniei, care azi intoarsa acasa de pandemie, ar contribui decisiv la cresterea industriala a tarii?
    In 20 de ani, cine pleaca se stabileste definitiv in alta tara, cresterea populatiei este blocata de saracie, iar migratia masiva ar insemna sfirsitul Romaniei de azi…
    In cazul in care va preocupati cit de cit de economie, la tel 0721316019 imi puteti comunica un E-mail personal, pentru a va comunica un rezumat al proiectului de tara.
    cu stima,

    • „… cca. 250 – 300 de mii de noi locuri de munca ANUAL, astfel ca in 10 ani sa recuperam macar jumatate din cele 5 milioane de locuri de munca, pierdute dupa 1989!”
      Cu cine ocupam aecste locuri de munca ? natalitatea si emigratia in Romania fiind la cote alarmante, numai cu infuzie de personal strain, din Asia care vine si cu mentalitatea necesara.
      Friderich cel Mare rege al Prusiei a constat deja in sec. al 18 lea, reducerea cotei de stat in economie este benefica in dezvoltarea sa , rolul statului fiind de elaborarea legilor, a implementarii lor, securitate interna/externa , crearea infrastructurii publice.
      Rezultatul acestei politici , o dezvoltare fara precedent si crearea bazelor Germaniei moderene care cu toate ca a piedut 2 razboaie mondiale devastatatoare se afla in fruntea statelor lumii.
      Astazi este ceva mai complicat insa numai politici liberale pot produce bunastare pe scara larga si nicidecum
      interventionsmul de stat in economie si planificarea socialista care din pacate a pus stapanire pe intreaga Euroapa.
      Cat munceste un european in medie pt stat, sa-si plateasa darile si impozitele ? aproape jumate de venitul sau anual curge in buzunarele statului care devine tot mai nesatul, birocratia europeana devenind insuportabila, transferul de bani de la cei care muncesc la cei sunt sustinuti devine tot mai pregnant.
      Banul este barometrul moral al unei societati si daca priviti cum afacerile nu mai pot fi facute liber si de buna voie doar respectand tot felul de reglementari si abrobari impuse de indivizi care nu produc nimic, ca indivizi se imbogatesc peste „noapte” prin coruptie si influenta politica, legislatia nu apara ce cel care munceste onest, daca coruptia este premiata si onestitatea si cinstea batjocorite atunci societatea este pe cale de disparitie si nici un program de tara nu va putea s-o salveze.

  17. Stimate,
    Alin !
    1.Ati pus ,,punctul pe i” si in ce priveste ,,cultura economica”, alta decit cea occidentala!
    Cultura generala este aproape identica intre tari, diferenta ar fi la literatura si limba nationala – limba engleza, germana sau alta ori matematica, fizica etc. fiind aceleasi in epoca actuala!
    Diferenta radicala este in ce priveste cultura economica, Coreea de Sud avind un proiect de tara a dezvoltarii (economice si industriale) in anii 70, cu principii si reguli in care Statul are un rol proactiv, de organizator si responsabil national al dezvoltarii!
    In Europa dezvoltarea economica Vestica a avut loc in 200 de ani dupa revolutia industriala, ea nefiind anume promovata ca in Asia, pentru ajungerea din urma a tarilor dezvoltate.Europa nu are o ideologie sau cercetare economica cu o teorie a dezvoltarii economce rapide, care sa foloseasca tarilor foste comuniste pentru proiecte de tara, asa ca ele au evoluat industrial lent dupa 89, spre deosebire de Coreea de Sud, Singapore, etc. care in acest interval au devenit puteri industriale!Regulile contabile ale UE si FMI de admnistrare economica pasiva nu au legatura si functie activa in procesul dezvoltarii, ci numai al administrarii contabile-bugetare a unei economii stagnante.Dovada este in cesterea lor economica anuala catre (aproape) zero Regulile promovate prin directive si strategii comunitare sint doar de uniformizare economica-contabila si legislativa, ca reguli de tranzitie a Estului la capitalism.
    In concluzie, cultura economica cu tehnicile si instrumentele sale ale dezvoltarii rapide nefiind prezenta in Europa – nici Romania n-a avut de unde sa le adopte odata cu integrarea – cercetarea economica FUNDAMENTALA fiind inexistenta in tara.
    Lipsa unei scoli economice in tarile ,,tigrilor asiatici” care sa fi elaborat o teorie a dezvoltarii economice rapide in epoca moderna, utilizabila astazi in Est era fireasca in niste tari agrare inapoiate…
    In concluzie, fara o cultura economica a dezvoltarii si antreprenoriatului, ,,fortate” la cota maxima in Asia prin metode si tehnici economice capitaliste, Romania stagnaza economic, statul si clasa politica neavind absolut nici o functie si responsabilitate programatica in ecuatia dezvoltarii.
    Modelul economic asiatic proactiv economic a atras si utilizat masiv resursele dezvoltarii straine (ajutoare americane si investitorii industriali majori), ceeace sta azi si in posibilitatea si necesitatea Romaniei integrate.
    Lipsa proiectul de tara pe care l-am realizat si propus – fara rezultat, direct si personal premierului L. Orban – cu functia si tehnicile moderne de dezvoltare industriala accelerata face ca absorbtia banilor UE sa fie discutabila…
    2. La indiferenta clasei politice si lipsa ,,culturii economice a dezvoltarii” contribuie in mare masura ,MANTRA” ideologica liberala (DEPASITA IN EPOCA GLOBALIZARII) privind NEINTERVENTIA STATULUI IN ECONOMIE, fara sa se inteleaga ca este vorba de cea a statului capitalist modern pentru sustinerea si accelerarea dezvoltarii!Logica neinterventiei statului in economie era valabila in timpul statului postfeudal care frina dezvoltarea, dar in epoca globalizarii cind toate statele sustin nelimitat dezvoltarea si capitalul din propriile tari, ,,liberalismul neinterventiei statului in economia dezvoltarii” ca in Romania, a adus tara la sapa de lemn!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Tudorescu
Cristian Tudorescu
Cristian Tudorescu este Managing Partner al companiei de consultanță Explore Asset Management, cu activitate de peste 15 ani în piața de capital locală și internațională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro