joi, martie 28, 2024

Bacalaureat 2011. Prime concluzii si observatii


Istoric

Ce s-a intamplat la bacalaureatul 2011 isi are originea in evolutia educatiei de dupa 1990. Un numar de oameni intreprinzatori si cu viziune au inteles cererea enorma de diplome universitare si au dat drumul unei afaceri de cca un miliard de euro pe an: fabricile de diplome din invatamantul superior.

Cum cererea creeaza oferta, s-a trecut la treaba. Mii de cadre didactice au aparut in cativa ani din neant si din structuri de partid. Din cadre de preuniversitar, care au devenit peste noapte doctori pe bani si pile, au avansat rapid in cariera, de-am ajuns tara cu cea mai mare densitate de profi univ. dr. la mia de locuitori.

Trecerea in cativa ani, de la 150.000 de studenti cati aveam in 1990, la 800.000, nu se putea face decat cu pretul decaderii invatamantului superior la cote de avarie. Geaba scandalurile de tot soiul, de la diplome false la doctorate date cui vrei si cui nu vrei. Rolul statului de garant al calitatii serviciilor din piata a fost anihilat, fapt recunoscut de ex-ministrul Mihail Hardau: „Universitatea Spiru Haret si alte universitati controleaza parlamentul Romaniei si Ministerul Educatiei”. Profetice aprecieri!

Preuniversitarul trebuia sa furnizeze materia prima, cotizantii la fabricile de diplome, ajunse la 130 in doar cativa ani. Mai multe decat in tari cu traditie de sute de ani. Incet, incet, toate deciziile luate de minister si parlament au fost subordonate acestui comandament aducator de venituri uriase beneficiarilor, inclusiv parlamentarilor rectori sau profesori universitari.

  • Admiterea la liceu a fost desfiintata. Examenele de capacitate, teze unice, testare nationala, evaluare nationala, au fost pervertite astfel incat toti elevii sa ajunga la liceu, sa ia bacul, apoi sa cotizeze la fabricile de diplome;
  • Scoala profesionala, scolile de arte si meserii au fost si ele desfiintate, in acelasi scop;
  • Bacalaureatul a ajuns o joaca de copii. Procente de 98% (judetul Mehedinti in 2009), erau visul oricarui inspector general, care trebuia sa raporteze ministrului-rector sau doar simplu inginer: misiune indeplinita!
  • Valuri de elevi au luat cu asalt universitatile de stat si/sau private, platind pentru diplome fara acoperire in competente si cunostinte.

O vreme a tinut. Angajatii la stat si-au ridicat statutul (si salariul), de la simpli politisti, grefieri, functionari, la juristi, magistrati, economisti, etc. Daca faceau parte si din clientela politica a partidului aflat la guvernare, le-a pus Dumnezeu mana in cap!

O alta parte a „diplomatilor” s-a trezit in piata muncii la 23-24 de ani fara nicio calificare, luand totul de la zero: taximetristi, instalatori, electricieni, soferi, coafeze cu studii superioare.

Si a venit criza si ministrul Funeriu

Statul, guvernul, si-au dat seama ca nu merita sa arunci bani pe atatea diplome, pentru ca absolventii sa devina someri sau sa faca munci care nu necesita diplome universitare. Ca minciuna asta a unui invatamant mediu si superior fara finalitate precisa costa bani multi, care nu se regasesc in productivitatea si atractivitatea fortei de munca, deci a economiei. Ca trebuie sa iesim din culoarul de minciuni in care am mers 20 de ani si sa revenim la adevar.

Adevarul este, totusi, ca societatea cunoasterii pretinde educatie si competente mai multe, mai sofisticate si mai importante comparativ cu 30 de ani in urma. Globalizarea si evolutia fulminanta a tehnologiilor pretind competente de comunicare mai bune, inclusiv in limbi straine, abilitati informatice, spirit antreprenorial, inclusiv pentru propria cariera, competenta de a invata si adapta toata viata, nu doar in anii de scoala. Dar nu neaparat integrale si derivate. La toate aceste provocari, inclusiv la masificarea invatamantului, trebuie sa raspundem cu intelepciune si intelegere a fenomenelor social-economice.

Ce s-a intamplat anul acesta la bacalaureat este o prima incercare de a ridica valul care acopera o mistificare grosolana: toti tinerii sunt capabili si apti de studii universitare. Uite ca nu-i asa. Si daca toti ne facem diplomati, savanti, medici, scriitori, cine mai munceste jos, la „saiba”, in campul muncii? Ca nu putem fi toti boieri!

Este adevarat ca „saiba” si-a schimbat sensul si continutul. Cand depanezi o masina, alta decat batrana Dacie, nu folosesti pila si ciocanul. Folosesti  computerul. Si stiinta de a demonta, inlocui si monta la loc mii de subansamble.

Ministrul Funeriu a avut curajul, as spune nebunesc, sa spuna stop. Nu mergem mai departe cu aceasta mistificare si ipocrizie. A construit o metodologie a examenului de bacalaureat adecvata scopului propus, a instruit inspectorii generali si membrii comisiilor ca jar mananca daca fac magarii in timpul examenului. Universitarii nu si-au mai miscat pretioasele posterioare sa conduca comisiile de bac, pentru 500 de lei, ele au fost conduse in principal de catre inspectori si directori verificati si iata rezultatul: 45% dintre elevi  promoveaza bacalaureatul la nivel de tara! Procent anticipat de mine a fi cel corect, in cateva articole anterioare.

Trebuie sa recunoastem si cuplarea la acest demers a majoritatii membrilor din comisiile de bac, fie ei supragehetori, corectori, presedinti. Mai de frica, mai din convingere, au inteles si ei ca nu putem merge cu minciuna la infinit. Ca sa nu ajungem in situatia Greciei! Iar elevii, inclusiv cei picati, au inteles si ei care este realitatea. De asta nici n-au avut loc proteste si violente, in ciuda dorintelor unora!

Si totusi, ce sa facem in continuare?

  • Sa oferim tinerilor mai multe si  diversificate trasee educationale. Nu doar cel liceal, ci si scoala profesionala, cursuri de formare profesionala, trasee prevazute de Legea Educatiei Nationale (LEN)
  • Fiecare traseu educational sa beneficieze de curricule adecvate scopului. Adica nu toata lumea trebuie sa stie integrale, derivate, fizica cuantica, teorie literara. Ca nici nu le foloseste in viata!
  • Sa diversificam bacalaureatul in trei tipuri: A- bacalaureat stiintific, pentru cei care doresc si pot sa mearga in invatamantul superior, in varianta de acum, atat pentru filiera teoretica cat si pentru cea tehnologica; B-bacalaureat profesional, mult mai simplu, cu accent pe partea tehnica si/sau economica, competente de comunicare si informatice, pentru viitori tehnicieni, dar fara drept de acces in invatamantul superior;  C- bacalaureat vocational, pentru invatamantul vocational (sportiv, artistic), cu acces in invatamantul superior doar in domeniul in care s-au pregatit in liceu. Iar elevii din filiera tehnologica care au sustinut un bacalaureat de tip A sa aiba acces doar la facultati tehnice sau economice;
  • Sa legam salarizarea profesorilor de performanta si rezultatele muncii;
  • Sa mentinem rigoarea la evalurile sumative, pentru a avea diagnostice clare si precise ale calitatii sistemului. (Cand te duci la o radiografie, nu te astepti sa-ti spuna medicul: n-ai nimic, du-te acasa si mori impacat!);
  • Sa impunem taxe pentru toti studentii, sa nu se mai joace de-a facultatea pe banii bugetului. Cei merituosi, dar lipsiti de mijloace materiale, pot fi ajutati cu burse si credite pentru studii garantate de stat;
  • Sa depolitizam, descentralizam si reprofesionalizam sistemul de invatamant preuniversitar. Sa stimulam invatamantul privat, deci competitia, singura generatoare de calitate (prin finantarea urmeaza elevul, inclusiv in invatamantul privat, lucru prevazut de LEN). S-a vazut ca a fi „de stat” nu este de loc o garantie a calitatii;
  • Sa nu amagim parintii si elevii ca prin diplome cat mai multe, inclusiv universitare, pot ajunge la joburi bine platite. Ca nu este cazul. In structura joburilor din piata muncii, 80-90% nu necesita diplome universitare;

Concluzie

Suntem la un moment de cotitura. In care imperativul este sa renuntam la ipocrizie si mistificare. Sa vedem care sunt cerintele pietei globalizate a muncii , sa nu cheltuim bani aiurea pe diplome care nu valoreaza nimic. Doar ca sa imbogatim proprietarii fabricilor de diplome universitare. Sa devenim mai pragmatici, cu ochii larg deschisi asupra realitatilor economice si sociale ale vremurilor noastre. Ca sa nu ajungem in situatia Greciei.

Distribuie acest articol

96 COMENTARII

  1. Nu sunt de acord ca „B-bacalaureat profesional, mult mai simplu, cu accent pe partea tehnica si/sau economica, competente de comunicare si informatice, pentru viitori tehnicieni, dar fara drept de acces in invatamantul superior; C- bacalaureat vocational, pentru invatamantul vocational (sportiv, artistic), cu acces in invatamantul superior doar in domeniul in care s-au pregatit in liceu. Iar elevii din filiera tehnologica care au sustinut un bacalaureat de tip A sa aiba acces doar la facultati tehnice sau economice” deoarece insemna o eliminare a unor aptitudini neidentificate dar existente latent sau o ingradire a dezvoltarii ulterioare a personalitatii cuiva. Nu se spune nimic despre rolul si importanta consilierii si orientarii profesionale – de forma exista in toate liceele si universitatile, in fapt nimeni nu le ia in considerare. Nici macar cei care le-au infiintat.

    In rest cam de acord cu toate…

    Problematica este mult prea importanta ca sa ne oprim la comentariile unora sau altora. Dezbaterea nu este despre bac este despre viitoare dezvoltare a acestei tari – poate prea patetic scris, dar perfect adevarat.

      • Precum in foarte, dar foarte multe articole pe care le scrieti vorbiti despre lucruri pe care nu le cunoasteti. In Franta inscrierea la Universitate, dupa bacalaureat este de drept, in orice filiera si indiferent de tipul bacalaureautului. Nimeni nu poate impiedica titularului uni Bac Pro sa se inscrie in L1 (primul an) de electronica, sport sau engleza. Bacalaureatul francez, nu este de altfel un examen de absolvire a liceului ci un examen de acces la universitate, primul examen din invatamantul superior.

        Sigur, sansele ca un absolvent de Bac Pro sa treca in anul II sunt la universitate sunt mici. Exista in schimb absolventi de Bac Pro, relativ putini care urmeaza cu succes o scoala de tehnicieni, BTS sau (mai greu) IUT.

          • Domnule Vlaston, cu toata stima,

            Asta este raspunsul dvs? De ce nu scrie Margicu articole?

            De asemenea, nu sunt de acord cu ipoteza conforma caruia pana la 18 ani tanarul are o viziune clara (sau semi-clara) asupra a ce vrea sa faca in viata. Pana la 24-25 de ani foarte multe se pot schimba, si chiar se schimba in multe cazuri.

            Sunt de acord ca schimbari trebuie facute, dar acestea trebuie facute intr-un context european pentru a facilita recunoasterea de diplome si calificari.

            O zi buna

        • Daca cunosti asa de bine sistemul francez, de ce nu spui ca de ani buni ministrul educatiei cauta o alta forma de a face studii superioare, fiindca peste 50% din studentii care intra in primul an de facultate, ori nu-l iau, ori renunta pe parcursul anului.

    • Daca tanarul respectiv are 16-17 ani si a descoperit ca ar putea avea aptitudini latente, nu are decat sa dea bacalaureat de tip A.

      Si apoi nu vad de ce cineva care alege la un moment sa dea bacalaureat de tip B, nu are putea este 2-3 ani, in cazul in care si-a dat seama ca poate mai mult, sa dea examen bacalaureat de tip A.

    • „inlocui si monta la loc mii de subansamble.” Corec este „subansambluri” ca nu e peste 50, sau simpatizati cu Vanghelie.
      explicatie dex: SUBANSÁMBLU, subansambluri, s. n. Grup de piese care alcătuiesc o parte componentă a unei mașini, a unui sistem tehnic etc.,

    • Oameni buni cand o sa intelegeti ca nu suntem toti la fel? Are dreptate autorul articolului, daca am fi soti la fel „boeri” cum se spune mai sus, unde este diversitatea? Ar muri lumea de plictiseala si de ratati ce termina facultati tehnice cand ei nu au pic de logica si practicitate in cap, ca doar taticu a platit facultatea de parca baii ii baga neuroni in cap.

      Am fosti colegi de facultate, mediocri in facultate (informatica) dar au mers (greu tare) dar au terminat-o pana la urma.
      Dupa mine adevartul dezastrul asta, vieti ratate din dorinta parintilor de a avea numaidecat specimen familial in facultate de viitor. Uite ca nu au nici un viitor, in loc sa ajunga mesteri priceputi in domenii la care ii ducea capul sa faca din placere ce vor s aafca ei nu parintii, ajung slugi care tin cu dintii de un post (eventual tot cumparat dupa facultate).
      S-au adus in discutie talente „neidentificate dar existente latent „, domnul meu, aceste talente adca apar peste noapte bravo lui, sa se prezinte a doua zi la ministerul educatiei sa ceara o examinare in profilul ala, dau vrei s ajucati la loto educatia copilului poate poate devine inginer poate mare poet, hai sa fim serios, talentul se vede de mic, ca parinte asta aveti de facut sa vedeti cei place copilului, sa il ajutati, nu sa il manipulati si sa-l distrugeti trimitantul in domeniu tehnic financiar ca se plateste si nu la sport sau la mecanici.

      Tin sa precizez ca resultatele bacalaureatului sunt realiste, oglindesc nu calitatea invatamantului ca profesprul nu iti baga cu lopata in cap stiinta si ti-o d ape la nas sa zicem in jargon, daca ai pofta o apuci si o mananci daca ai lehanmite , ne scuzati la lopata pe santiere in Italia.
      O zi buna!
      Dorin

  2. N-as spune decit un lucru: ministrul Funeriu a reusit sa expuna un fapt care se cunoaste de multa vreme, si anume ca obiceiul respectarii de catre elevi, profesori si parinti al pricipiilor educatiei este pierdut in aceast tara de multa vreme. Cam de pe la scoaterea afara din scoli cu japca a celor cu dosare proaste dupa razboi si crearea facultatilor muncitoresti, pentru promovarea tovarasilor cu origine sanatoasa, multi dintre ei netrecuti prin alfabetizare. In opinia mea, cam de atunci dateaza „scrintirea” criteriilor si principiilor in favoarea scopurilor, si ce vedem astazi este o continuare adaptata creativ acestor vremuri.

    Sistemul produce cantitati impresionante de forme fara fond, si din cind in cind, prin noianul de ridiculizari din partea colegilor si persecutii din partea profesorilor, mai scapa si cite unul care invata pe bune si nu vrea sa „sustina sistemul”, unul care inoata cu greu impotriva vintului, si isi face viata grea din motive de principii si spinare dreapta. Daca dvs. credeti ca acest individ luptator, care devine si foarte competent, are vreo sansa mai grozava pe piata muncii in Romania, va inselati. Doar din intimplare va fi, poate, apreciat, daca va fi evaluat de vreun strain. Romanii care „fac intrarile”, marii specialisti in resurse umane si management, n-au suficient de multe cunostinte, viziune si bunavointa ca sa discearna competenta, si de cele mai multe ori fie li se ia fata de catre candidatii care isi vind bine marfa, fie angajeaza dupa alte criterii (rudenii, prietenii, spaga, aranjamente). Oamenii competenti sint periculosi, nimeni nu-i vrea in preajma. De-aia si pleaca in cantitati mari.

    Eu unul as incepe „marea curatenie” cu anularea tuturor diplomelor date de facultatile private, si cu reexaminarea tuturor absolventilor iesiti din facultate dupa anul 2000, sa zicem, fie ei licentiati, masteri sau doctori. Asta as face. Sint constient ca e o utopie.

  3. Mai e mult pana departe … tot timpul am fost de parere ca in scoli (chiar de la generala pornind) e nevoie de psihologi foarte buni, care sa fie in stare sa ghideze un copil catre o cariera sau alta.
    apoi, mai trebuie instruiti si angajatorii. pentru ca daca nu ai diploma nu te baga nimeni in seama, indiferent cat de bun esti pe un domeniu. Dar aici intram iarasi in bucla. daca mergi la un interviu, te intervieveaza cineva iesit din sistemul pe care noi acum il criticam. o dom’soara care nu e in stare sa-si dea seama daca tu ca om esti potrivit sau nu pentru respectiva companie, care nu e in stare sa vada dincolo de aparente.
    oricum, sper ca ce s-a intamplat acum sa fie continuat si sa deschida mintea multor oameni.

    • Angajatorii nu au cum sa fie instruiti. Ei urmeaza legea profitului. Daca sunt atat de prosti incat sa angajeze pe cine nu trebuie si cum nu trebuie, vor suferi consecintele, adica vor da faliment.

      • „Reader” are dreptate, sint niste „mimoze” habarniste mai tinere sau nu pe la intrarea in marile companii de te apuca si risul… Nu treci de ele, nu ajungi la aia cu care de fapt trebuia sa discuti de la inceput. Sint nume mari in tara care au astfel de specimene ca filtru, plus ca la head-hunter-ii asa zis profesionisti am intilnit numai fisiieli din astea. Si nu, firmele nu dau faliment din cauza asta, doar ca nu-si realiszeaza potentialul, iar in timp oamenii competenti care se intimpla sa fie pe acolo o taie, ca-si dau seama ca nu pot progresa.

  4. Apropo de piata muncii:
    Discutam cu o ruda plecata in Australia de vreo 4 ani de zile. Imi spunea ca profesorii, doctorii, stomatologii castiga foarte bine, dar pe langa ei se descurca excelent categoria meseriasilor. Adica: un electrician, tamplar, instalator – cu o dubita si eventual cu un angajat – care nu fac fata comenzilor si care se descurca impecabil din punct de vedere profesional si material.
    Acelasi lucru e valabil si in SUA si chiar in Europa.
    Ce folos sa fii la birou cu 1200 lei pe luna si un meserias sa castige 2-3000 daca nu vrei neaparat munca de birou?
    Concluzia: mai bine sa fii un meserias bun dacat un posesor de diploma fara valoare pentru ca vor veni si la noi astfel de vremuri cu penurie de muncitori cu inalta calificare.

      • Din nou aveti dreptate. Va relatez din experienta proprie – in anii trecuti am recrutat stagiari, pe baza foii matricole si, dupa un timp, am constatat ca trebuia sa le corectez lucrarile din punct de vedere gramatical. Acum nu mai recrutam decat sefii de promotie, chiar daca facultatea nu i-a pregatit pentru piata muncii, cel putin ei scriu corect romaneste si au potential. Am incercat sa introducem cerinta limbii engleze si am primit un CV in care , la limba materna in loc sa scrie -first language – a scris mother tongue ( adica limba din gura mamei). Haios, nu?

        Sotul meu are o fabrica insa capacitatea de dezvoltare a afacerii este franata de lipsa fortei de munca pregatita pentru ramura industriala. Nu mai exista oameni cu pregatire tehnica de nivel mediu, care sa stie sa manevreze dispozitive sau scule industriale. Ii angajeaza pe cei mai motivati, ii scoleste si abia dupa cateva luni de zile devin productivi.

        Asta este ceea ce produce invatamantul din tara noastra. Daca nu intelegem ca nu mai putem perpetua minciuna, a sa ne intoarcem in epoca de piatra la stadiul de popor de culegatori nomazi – de capsuni sau masline in Spania.

        • @Carmen

          Din pacate, lipsa de competenta in ale englezei va apartine. ‘Mother tongue’ e cat cat se poate de corect in respectivul context. Inseamna, pur si simplu, limba tarii unde te-ai nascut.

          E bine ca angajati sefi de promotie. Din pacate, Dv. va incadrati in grupul head-hunter-ilor descrisi nu tocmai magulitor mai sus. Inainte sa va uitati pe un CV in engleza si sa radeti despre presupusele greseli ale candidatilor, va recomand un dictionar online. E gratis.

          • Referitor la angajari am o poveste: Prin ’92-’93 un prieten student in ultimul an la electronica a fost contactat de reprezentantul unei societati care fabrica monitoare in Singapore.L-au intrbat daca nu-ar vrea sa munceasca la ei. Omul a fost f mirat ca l-au abordat si a intrebat cum de s-au oprit tocmai la el din atatia viitori absolventi, mai ales ca nu era chiar intre primii. Raspunsul m-a tolanit. Omul fusese la biblioteca si cautase cine a imprumutat cele mai multe carti din aria care-i interesa pe ei. Asa alesera candidatul. Morala e evidenta, cine cauta oameni competenti gasete mijloace sa-i depisteze.

  5. E bine ca s-a vegheat – inclusiv cu camere video – ca nimeni sa nu copieze. Dar i-a vegheat cineva pe autorii subiectelor in timp ce le asterneau pe hartie? Probabil ca nu, intrucat, cel putin la proba de romana, e evident ca si-au facut de cap. Mai bine isi reprimau creativitatea exuberanta si le copiau de pe undeva…

    Subiectele au fost formulate pretios, pretentios, scortos, ba chiar dusmanos, de parca erau destinate unui concurs pentru critici literari. Sa te pronunti asupra particularitatilor de constructie a personajului dintr-un text dramatic apartinand unui autor canonic! Sa explici rolul punctelor de suspensie dintr-o secventa! Sa scrii un text de tip argumentativ despre cunoasterea de sine! Să transcrii două cuvinte care aparţin câmpului semantic al creaţiei! Vorba unui fost premier, suna ca dracu’! Si e doar bacu’! Bacalaureat, nu masterat in teorie literara!

    Victimele acestor cerinte cu aparenta stiintifica au fost niste elevi, inclusiv de la grupuri scolare industriale, care probabil ca nici nu au inteles ce i-a lovit. Daca ar fi fost formulate omeneste, cu un dram de bunavointa sau de empatie, aceste subiecte le-ar fi oferit unora dintre acesti adolescenti – care nu si-au propus neaparat sa devina literati sau savanti – sansa de a intelege macar ce se vrea de la sufletul lor. Foarte bine puncteaza Alina Mungiu Pippidi in articolul ”Bacalaureatul la romana, o bataie de joc nationala” (http://www.romaniacurata.ro/bacalaureatul-la-romana-o-bataie-de-joc-nationala-1581.htm): „Sunt autor dramatic, dar rad de ma stric cand citesc asemenea pretentiosenii in limba de lemn a unei critici literare de mult apuse.”

    De ce nu li se poate vorbi absolventilor de liceu pe intelesul lor? De ce o piesa de teatru nu e o piesa de teatru pe biletul de examen, ci devine obligatoriu un „text dramatic”? Nu sunt romanele lui Camil Petrescu texte? Si nu prezinta drame? E chiar atat de impardonabil ca un elev sa creada ca un roman e un soi de text dramatic? Trebuie prinsi copiii in astfel de capcane de doi lei bucata? Cine spune cand merge la teatru: ma duc sa vizionez punerea in scena a unui „text dramatic”? Nimeni, nici macar autorii subiectelor de la bac. Cine stie care autor e canonic si care nu? Eu stiu doar ca unii scriitori sunt clasici. Acum am aflat ca ar fi, de fapt, canonici. Sau canonicii sunt alta mancare de peste?

    N-ar fi mai pragmatic si mai rezonabil sa fie testata capacitatea celor care termina scoala de a comunica eficient si corect in limba romana si de a folosi un vocabular adecvat? In viata de zi cu zi, probabil ca nu-i va intreba nimeni despre personajele din piesele parabolice ale lui Sorescu, dar cu certitudine vor avea de redactat cereri, plangeri sau petitii! Si habar nu vor avea cum sa le scrie…

    Este timpul sa fie oprita canonada de „te(x)ste dramatice” impotriva elevilor! Este timpul sa li se ceara – in loc de „zadarnicii omenesti”, ca sa citez tocmai din textul din „Nunta in cer” care a „picat” la acest bac istoric si isteric – sa dovedeasca abilitatea de utilizare decenta a limbii romane. Le-ar folosi cu adevarat in „campul muncii”, nu in „campul semantic al creatiei”. Cat despre punctele de suspensie ale lui Eliade, pastrati-le pentru olimpiade!

    • Poate la limba romana ar fi fost probleme cu acea exprimare, dar la limba romana a fost cea mai mare promovabilitate. Pe de alta parte, m-am uitat la subiectele de la matematica M1 si sunt mai putin mai usoare decat cele de anul trecut. Si cum am citit undeva, daca aceste subiecte sunt dificile poate ar trebui sa si date subiectele de acum 15-20 de ani.

      Un singur comentariu. Toata lumea se intreaba de ce in Mehedinti sau Timis, sunt diferente atat de mari fata de anul trecut. Cred ca raspunsul este unul singur: pentru acei elevi se asteptau sa se poata copia. Erau mult mai sigur ca vor putea copia decat colegii lor din Iasi de exemplu, unde promovabilitatea a scazut cu „numai” 10% (55%-> 45%).

        • Acesta este iarasi un lucru are nu cred ca s-a dezbatut. Din cate stiu eu este prima generatie care nu a mai avut cele 100 de variante publicate cu 2-3 luni inainte de bacalaureat (cred ca masura a fost propusa de d. Hardau si cred ca a fost masura care a incurajat cel mai mult copiatul si memorarea mecanica).

          Probabil va refeti la faptul ca subiectele au avut gradul de dificultate sau au fost asemanatoare cu cele publicate in anii anteriori?

    • „Victimele […] au fost niste elevi, inclusiv de la grupuri scolare industriale, care probabil ca nici nu au inteles ce i-a lovit”

      @Alartes: multumesc, mi-ai facut ziua! Cand am citit fraza asta am inceput sa rad cu lacrimi… In plus, cam sunt de acord cu dvs. Cand am dat eu bacul (’91), nu mi s-a parut o corvoada. In jumatate de an (a 12-a) am revizuit toata materia – Romana, Mate si Fizica. Si desi nu am fost vreun eminent, am luat media aproape de 8. (Culmea, nici prin gand nu mi-a venit sa copiez, poate cel mult un „schimb de informatii” in timpul examenului). Oricum, bacalaureatul era facut pentru nivel mediu. Adevarul se vedea la admiterea pt facultate.

  6. Este nivelul real la care se afla invatamantul in Romania…din pacate. Si asta este nimic pe langa nivelul absolventilor de studii superioare. Nu sunt in stare sa formuleze o fraza coerenta in limba romana si sa-si sustina motivatiile intr-un interviu de angajare, dar daca ii intrebi de salariu…oaaaa…pretentii nelimitate. RUSINE CELOR CARE CRITICA! Este vina tuturor partidelor politice aflate la putere pana acum. Scoala Romaneasca se mandrea cu nivelul de invatamant. Am ajuns rusinea europei.

  7. Buna ziua,

    Sunt de acord cu dignosticul pe care il faceti si sunt de acord in general cu sistemul à la francaise pe care il propuneti. Dar spuneti ca la universitate trebuie platite taxe pentru a nu irosi degeaba banii contribuabilor. Asta sunt de acord, dar as vrea sa ne explicati mai detaliat cum vedeti burselor pentru elevii saraci dar merituosi. Ma explic, ati spus ca acestia din urma POT fi ajutati. Intrebarea mea e daca dumneavostra credeti ca acest ajutor tine de o problematica non-prioritara celei a impunerii taxei sau dimpotriva nu concepeti introducerea taxei fara a IMPUNE sistemul de burse sociale?

    • Sistemul imprumuturilor date sau garantate de stat functioneaza foarte bine in Canada, unde universitatile au o reputatie mondiala foarte buna, iar taxele de studii sunt mult mai mici decat in USA.

      Singurul risc este cel care se observa in USA, UK si Canada acum: taxele de studii cresc foarte mult, tocmai pentru ca banii sunt ieftini. Cred ca ar trebui o a doua bucla de control care sa impiedice acest lucru. Astfel totul se transforma intr-un balon de sapun. Cred ca inca nu am uitat consecintele nefaste ale finantarii cu bani ieftini a imobiliarelor.

  8. dle vlaston minciuna a mers sus de tot !
    s-au eliberat diplome frauduloase pentruca „a fost nevoie de ele” ! nu s-a cerut COMPETENTA,s-a cerut acel petec de hartie care sa-ti permita avansarea !
    asa am ajuns (pe bani,binenteles,ca nu se putea altfel) s-avem din arhivar-judecator,din invatator-profesor univiversitar,din plutonier-general,etc !
    au ajuns incompetentii (care nu erau in stare sa termine liceul) sa aibe masterate si doctorate pe la titu si radauti ! (am dat nume aiurea)
    majoritatea au ajuns la stat, cu pile ! au luat locul altora mai meritosi si le rad in fata .
    privatu’ isi angajeaza copilu’,ca de,e al lui,dar atat ca are nevoie de competenta,altfel nu-i merge afacerea.el te intreaba de diploma dar iti testeaza si cunostintele.
    pana la urma ala cu diploma luata cinstit,pe munca,si cu cunostinte solide o sa razbata,c-asa-i normal !
    si tot normal este s-avem taximetristi si coafeze cu „studii universitare” !
    P.S.eu sant sigur ca in proportie de 75% dintre ei nu stiu materiile din care au dat examen,numele „profesorilor” care i-au „scolit”,nici macar adresa facultatii care le-a dat diploma !

  9. Daca tot tambalaul a fost facut doar ca sa-i lase pe cei de la Spiru Haret fara obiectul muncii atunci mai bine ne lasam de meserie.
    Sunt 100% de acord cu tot ce ati precizat la „ce sa facem in continuare” dar cine a inpiedicat Ministerul sa faca lucrurile astea pana acum.
    Camerele de luat vederi trebuiau instalate mai de mult dar in acelasi timp declaratia lui Funerica de astazi ca aceasta e prima generatie care si-a castigat cinstit diplomele jigneste crunt pe foarte multi care si-au luat cinstit diplomele in anii trecuti si fara a fi supravegheati de politie.
    Subiectele nu au fost grele dar au fost facute dusmanos. Nu cred ca un elev de la un colegiu tehnic trebuie sa fie obligat a sesiza rapid diferenta intre drama si genul literar dramatic pentru ca in urmatorii 40 de ani in care va regla carburatoare nu-i va folosi la nimic.
    Trebuia inceput cu diversificarea optiunilor si orientarea catre invatarea unei profesii. Nu trebuie sa aiba toata lumea bacalaureatul. Dar in conditiile actuale, in care un elev care termina liceul, habar nu are de nicio meserie, oricat de modesta, lasandu-i brusc in aer problemele sociale vor fi mult mai mari si inflamate inutil. Liceul teoretic ar trebui sa fie un lux. Orice om la 18 ani ar trebui sa fie capabil sa-si castige painea prestand in mod calificat ceva util pentru societate. Cunosc ingineri cu diploma care pana la terminarea facultatii nu au facut macar o vizita intr-o fabrica specifica profilului in care s-a pregatit.
    Practic scoala creaza pseudo-critici literari ce urmeaza a se califica ulterior la locul de munca.
    In conlcuzie pana cand nu ataca si partea asta nu e vorba despre nicio reforma reala. Ceea ce face Funeriu este doar un joc de imagine prost regizat cu multe victime colaterale, majoritatea nevinovate.

      • D-le Vlaston, cu parere de rau eu cred ca Funeriu vrea sa schimbe din temelii doar virful aisbergului, pentru ca numai acelei zone din sistem s-a adresat. Din pacate.

    • Nu cred ca declaratia lui Funeriu jigneste pe cineva. Ea se refera la o intreaga generatie, un intreg set de absolventi. Cei X% care si-au luat cinstit diploma in anii precendenti nu reprezinta generatiile din care au facut parte.

  10. Excelente propunerile, mai ales cele cu BAC-ul diferentiat. Ar trebui ca elevul sa stie cam de prin clasa a 10-a, a 11-a, ce vrea sa faca in viata si sa urmeze acel drum. Nu stiu acum cum mai e, dar in urma cu 10 ani separarea asta se facea cam in anul III de facultate (si poate nici atunci, cred ca nu sint singurul care, desi lucrez in domeniu, inca n-am ajuns sa folosesc ceva ce am invatat in facultatea de calculatoare).
    Si ar mai trebui facut ceva: sa se intilneasca toate partidele si sa cada de acord asupra unui plan comun in ce priveste invatamintul si apoi sa faca o lege pe care sa o respecte oricine ajunge la guvernare.

    • Domnul new Level daca nu folosesti ce ai invatat in facultate e de rau nene :)
      Facultatea iti da pe la nas idei si cunostinte pe care in munca le adaptezi te joci cu ele vii cu ceva nou. LImbajelòe artificiale invatate in faculatte pe care le injuram de numa numa cu teorii si alte baliverne(le credeam baliverne la mom respectiv) acuma ma ajuta sa inteleg fluxuri strategii aplicabile in workfloul firmelor, tehnologii care apar astazi isi bazeaza corectitudinea si functionalitatea pe cateva modele teoretice invatate in facultate, statistica, limbaje formale=protocoale de comunicatie….. si multe altele,….acum le inteleg privind in urma.

      Daca dumeavoastra nu ati ajuns inca sa aplicati cunostintele din domeniu universitar in intelegerea si folosirea tehnologiilor ………..
      Spor

  11. Evident sunt multe de discutat si comentat. In acest moment s-a ridicat cortina peste coruptia din sistem construita pas cu pas. Funeriu a avut de ales intre a se lupta cu justitia care in 20 de ani n-a reusit sa condamne nici un profesor pentru fraudarea examenlor si a pune supravegherea reala pe examene. Logica spune ca: daca a fost 47% promovabilitate inseamna ca ceva spre 50% dintre profesori erau partasi la sistemul de coruptie!! Mult prea mult pentru a discuta de calitate. Cunosc politicieni rectori care fac parte din sistem si care pun presiune pe colegii lor sa scrie lucrari stiintifice, teze de doctorat, pentru progeniturile de partid. Politehnica si rectora senator este in capul acestei mafii politice. Daca cine ar face un test de exemplu cu Costoiu M. la cum scrie gramatical si cate publicatii stiintifice are s-ar lua cu mainile de cap. Omul nici macar titlurile articolelor nu le stie: de la reactoare chimice, la organe de masini, la algoritmi computationali, Costoiu are cam cat i-ar trebui unui academician. Dar el saracul in afara de a fi mana care fura pentru madam rector, nu este nimic din ceea ce pare a fi.

  12. Un pic exagerat articolul. Bacalaureatul s-a luat cum s-a luat nu doar pentru admiterea in facultati ci si pentru ca trebuia luat ca altfel termina omu’ 12 clase si nu avea nimic. Masificarea invatamantului a condus la probleme si in alte state, occidentale, nu numai la noi e asa. Apoi situatia Greciei este care este din cauza politicului. La noi ce rezultate putem astepta cu atatia ministri facuti la privat? Oare bacul ala luat la 24 de ani a fost asa de corect? eu ma indoiesc. Nu putem amescteca totul aiurea.
    Ce s-a facut acum nu e rau dar vom vedea in timp daca e un moment izolat fardat un pic pentru imagine sau chiar se va schimba ceva. Daca Funeriu ar fi asa tare trebuia sa taie locurile din universitati de la buget dar din cate am citit anul acesta au crescut. Bine, nu vor mai fi studenti dar daca vrei sa transmiti un semnal clar tai locurile.
    In continuare cred ca pe preuniversitar lucrurile vor merge mai rau in anii urmatori.

  13. spre deosebire de multe din opiniile exprimate mai sus, cauzele pt. care promovabilitatea a fost foate scazuta la bac iunie 2011 sunt urmatoarele:
    1. nivel redus de competenta a cadrelor didactice – bazata in primul rand pe slabele rezultate obtinute in ultimii ani la titularizare, in al doilea rand pe smenu` politic (personal cunosc foarte multi profesori cu rezultate exceptionale, care au fost numiti in mediul rural sau intr`un oras situat la distanta de centrul judetului, in conditiile in care in centrul judetului predau multi suplinitori), in al doilea rand pe modu` de promovare de la un liceu la altul, sau de la gimnaziu la liceu, bazat exclusiv pe sistemu` vechi pcr (pile cunostinte, relatii)in al treilea rand iesirea la pensie a cadrelor didactice cu experienta;
    2. lipsa unor criterii de performanta a cadrului didactic, criterii care sa constituie unul din principalele elemente in functie de care se stabileste salariul cadrului didactic;
    3. nemultumirea cadrelor didactice fata de clasa politica, vazuta ca unica raspunzatoare fata de neplata majorarilor salariale, unele castigate in instanta – rezultatele de la BAC iunie 2011 pot fi percepute din pacate si ca o refulare a cadrului didactic fata de neplata majorarilor salariale care in opinia cadrului didcatic sunt mai mult decat necesare;
    4. constiinta colectiva a natiunii care produce zilnik prin tembeliziuni modele tip: eba, jiji, elena udrea, etc..

    in final, spre deosebire de multe din opiniile recente, am sa arat ca idea lansata de ministrul funeriu referitoare la cresterea exigentei la bac si reducere nr. de studenti este gresita si am sa dau si cateva exemple: Corea de Sud si China – cresterea economica si progresul nu se poate realiza fara o cultura minima universitara, in Corea de Sud peste 50 % din populatie a urmat sau urmeaza cursuri universitare.

    • Coreea de Sud si Finlanda sunt exemple foarte bune despre eficienta in educatie si despre limitele native ale unei natii. Cele doua tari investesc masiv in educatie.

      In ambele educatia este ceva aproape religios.
      In ambele tari finantarea educatiei este pe masura (in Coreea se ajunsese la un moment dat la aproximativ 20% din PIB in educatie; sper ca nu m-am inselat in privinta cifrei).
      In ambele tari profesorii sunt priviti cu respect.

      PS: Si ca sa vedeti ca se poate daca se investesc bani cu cap, in coreea in anii 60, numai 20% stia sa citeasca (http://briandeutsch.blogspot.com/2008/12/korean-literacy-up-korea-finds.html).

      In ultimii ani, Coreea a fost tot timp pe primele locuri in topul PISA.

  14. Ceea ce vedem acum e rezultatul net a 20 de ani de „reforme”, de modificari succesive facute pompieristic si bazate pe abordari unilaterale, pe orgolii si interese politice.
    Una din cele mai puternice lovituri date calitatii invatamantului romanesc a fost, dupa parerea mea, introducerea notei de la Bacalaureat ca factor in admiterea la facultate, uneori chiar cu pondere de 100%. Asta in absenta unei organizari unitare si consistente a Bacalaureatului la nivel national, care sa garanteze corectitudinea si relevanta acestui examen. S-a ajuns astfel la situatii in care elevi eminenti de la licee bune sa intre la facultate in spatele unor absolventi de licee obscure dar cu note mai mari la Bacalaureat. Tin inca minte cum in Cluj, in primul an de intrare pe media de BAC, la Facultatea de Psihologie erau disponibile 40 de locuri, iar primii ~120 de candidati aveau nota 10 la BAC.
    Facand abstractie de exemplul dat, admiterea doar pe baza notei de la bacalaureat a distrus efectiv calitatea in invatamantul universitar. Pentru ca generatii intregi de absolventi care nu aveau motiv nici macar sa cocheteze cu ideea de invatamant universitar au ajuns sa termine o facultate, sa primeasca o diploma, si sa preseteze munci pentru care nu au in realitate calificarile necesare.
    Concomitent cu asta, s-a permis universitatilor de stat sa mareasca semnificativ numarul locurilor cu taxa (oare de ce?), o lovitura in plus data calitatii, iar in conditiile unei subfinantari cronice asta s-a tradus intr-o relaxare suplimentara a criteriilor de admitere.
    Nu imi aduc aminte acum cine era ministrul in timpul caruia s-a incept aceasta aberatie. Marga oare?
    Legat de propunerile cu bacalaureat A, B, C, cred ca acestea ar putea fi un pic prea restrictive pe termen lung. Fiindca obliga elevul de 18 ani sa faca niste alegeri destul de dure pe care le poate regreta ulterior. Ar functiona, zic eu, doar daca s-ar prevedea posibilitatea cumularii lor. De exemplu, daca am luat bacalaureat de tip B si ulterior imi dau seama ca am gresit, ca pot mai mult, sa pot aplica si sustine un examen de bacalaureat de tip A, astfel incat sa nu raman blocat pe viata in optiunea de la 18 ani.

      • As zice ca acolo e urmatorul palier al problemei. Totusi, cunosc situatii de examene de bacalaureat fraudate, uneori chiar la nivelul unui liceu intreg, dar nu cunosc decat situatii punctuale de copiat tolerat la examenul de admitere. Admit insa ca e posibil. Si cred, in continuare, ca treaba cu BAC-ul e una din loviturile majore date calitatii invatamantului.

        Poate cel mai bine ar fi ca la admiterea in universitate sa conteze: media pe anii de liceu, nota la BAC, nota la admitere. Asta ar asigura poate o evaluare mai clara a candidatului – e pacat de exemplu sa nu itri la facultate fiindca in ziua examenului nu te simteai bine. Pe de alta parte eventualele note umflate in liceu ar fi compensate de un BAC si un examen de admitere corect sustinute.

          • Foarte posibil sa aveti dreptate. Ce critic eu la ideea cu BAC-ul ca si criteriu principal de admitere e faptul ca la momentul respectiv nu exista un sistem de organizare eficient si care sa asigure o garantie a corectitudinii notei obtinute. Dupa inca 2-3 examene de bacalaureat ca cel din acest an, dupa ce toata lumea va accepta ideea ca asa trebuie dat un examen, poate am putea sa ne bazam strict pe nota de la bac pentru admitere in facultate. Chiar si asa, ce faci cu absolventii liceului fictiv din anonimii de vale care au dat bacul acum 10 ani si au toti nota 10?

          • Eu cred ca transformarea unui bacalareat de tip A intr-un examen national pe tipuri de facultati (matematica, fizica, engleza, AC etc.) si aplicarea principiul vaucherelor de studii. In felul acesta numarul de locuri alocate facultatilor nu mai depinde de grupurile de interese de la nivel local sau national iar facultatile vor fi obligate sa se conecteze la piata muncii mai repede decat in orice alt sistem.

            PS: Pentru ca sistemul ca functioneze cu adevarat cred ca cu 4-5 ani inainte de a se aplica, trebuie ca sa publice statistici credibile cu media salariilor absolventilor fiecarei facultati la 1-2 ani de la terminarea facultatii sau a masteratului.

          • Avand in vedere ca va fi dificil sa se utilizeze un esantion reprezentativ (de ex Facultatea de Electronica a Univ. din Suceava are 30 de absolventi), cred ca INS-ul ar putea realiza statistica. Ar trebui completata baza de date a Fiscului cu anul absolvirii si facultatea absolvita (daca nu cumva au aceste date). Tot asa cum Fiscul poate spune care a fost cel mai mare salariu din Cluj sau Iasi, tot asa cred ca, fara a afisa nume, poate realiza o statistica despre salariul mediu la 1-2 ani de la absolvirea facultatii sau a masterului al generatiei 2009 de la Facultatea X, a Universtiatii Y.

            PS: Daca se considera salariul la 1-2 ani, comentarii de genul „studentii nostri muncesc in strainatate” cred ca nu vor fi necredibile.

    • @radu. Stai de vorba la o bere cu un cadru univeristar si vei fi zguduit: fara banii de taxe adi bunastare. Ergo: cat mai multi sa intre si sa plateasca taxe. Ca termina niste loaze pe cine intereseaza? (stat sau privat, nu conteaza, taxe sa intre!)

  15. Stimate domnule Vlaston,felicitari pentru articolul scris,argumentat si competent.Ati scris despre foarte multe din neajunsurile invatamantului universitar si preuniversitar de la noi.Totusi am o remarca:nu ati scris nimic despre „mafia meditatiilor” la care apeleaza,din mai multe motive mai mult sau mai putin obiective,foarte multi parinti respectiv elevi.
    Si nu ma refer aici la evaziunea fiscala aferenta,care este o alta discutie,ci la faptul ca acesti meditatori,oare nu au absolut nicio raspundere din punctul de vedere al calitatii meditatiilor respective?Rezultatul BAC-ului 2011 este,din pacate,si „contributia” acestor meditatii.
    M-ar interesa mult sa aflu opinia dumneavoastra in aceasta problema,zic eu,importanta.
    Cu stima!

    • In masura in care nu-si mediteaza elevii de la clasa sau din propria scoala, meditatiile reprezinta o chestiune privata, intre parinti si meditator. Este exact acelasi lucru cu investitia parintilor in sanatatea copiilor (inot, schi, etc). Nu-i poti impiedica sa faca ce vor pe banii proprii. Ramane partea cu evaziunea

  16. Cateva idei in care cred:

    1. Ieri am auzit un comentariu ca daca cumperi o chinezarie, atunci te astepti sa functioneze cat o chinezarie.

    2. Cand subfinantezi invatamantul atunci rezultele sunt cele care se vad.

    3. Cu 30 de copii in clasa nu se face scoala cel mult disciplina.

    4. Vacantele profesorilor sunt de fapt ale alevilor. Sincer cred ca vacantele ar trebui reduse la 2-2luni si jumatate pe an, cu pastrarea cantitatii de materie ce trebuie predata.

    5. In concluzie daca vrei un sistem de invatamant care sa functioneze ca un Mercedes, Volvo sau Renault, cred ca lumea ar trebui sa inteleaga ca asta costa. Daca nu, vom avea un sistem de invatamant de mana a doua pe care il vom carpi din an in an. Azi ne-am dat seama ca tocmai am ramas fara motor.

  17. de fapt problema invatamantului este foarte simpa (si nu a fost rezolvata): O STRATEGIE. Trebuie sa stim exact, peste 10 ani … de cati absolventi de studii superioare avem nevoie (si in ce domenii), de cati absolventi de liceu si de cati, de scoala generala. Stabilim numarul de locuri la univ (unele cu taxa, altele gratis … aici nu vad nimic in neregula), apoi nr de locuri la liceu (din nou pe categorii) siiii cel mai importanta: introducerea examenelor de ADMITERE LA LICEU SI FACULTATE! Tot ne invartim in jurul cozii, dar nu vedem ca degradarea a inceput in momentul in care au fost scoase examenele respective (ca sa nu mai vorbesc de introducerea treptei in clasa a X-a … ca de asta, doar putini isi aduc aminte). Pana nu avem strategia, ne ivartim in jurul cozii: mai picam pe unii la bac, mai mutam clasa a IX de colo colo, etc. Dar pun pariu ca ministrul Funeriu habar nu are de cati absolventi de Drept are nevoie Romania peste 5 ani (nu vorbesc de 10). Cat timp mergem asa la plezneala, cu reforma, asta ne asteapta.

    • A. incearca sa limitezi si FALSII DEMOCRATI vor urla despre incalcarea dreptului analfabetului cu bac sa ajunga loaza cu diploma B. cat va aparea evaluarea universitara (cati de la Univ.X au gasit serviciu?) atunci si rectorii vor regandi structura cifrei de scolarizare. Asa cum e azi, sa intre cat mai multi platitori de taxe (secretul salarizarii decente din universitati).

  18. baiatul meu a luat 8,3 la biologie,8,65 la matematica,9,60 la romana.o fost pregatit suficient,spunea el,fara emotii,un pas de trecut.eu sunt multumit si ma bucur ca se „FACE” ceva,ceva.e tarziu,dar trebuie inceput de undeva.eu as mai infiinta o materie universal obligatorie: EDUCATIE.

  19. „a instruit inspectorii generali si membrii comisiilor ca jar mananca daca fac magarii in timpul examenului”.. ??? „prof de mate”…??? Vedeti domnule Vlaston de ce a ajuns aici invatamantul romanesc?.. pt ca si cei care cred ca stiu ce trebuie nu mai au capacitatea de a se autocenzura, .. a face din limba romana un sul de hartie igienica a devanit sport national.. si mai rau este domnule Vlaston cand cei ce fac asta ( vad ca si ministrul Funeriu dar si dumneavoastra) sunt cei ce au pretentia ca stiu ce trebuie facut.. Fanfaronada si atat!!!

  20. Tin sa precisez de la inceput ca sunt cam analfabet, asa ca daca va luati de greselile mele de ortografie, asta e. In rest:

    Domnul Vlaston este in continuare un om bine intentionat care da bata in balta. Din nu stiu ce motive vede in continuare vina acolo unde nu este. Invatamantul romanesc este in starea in care este din motive simple: este de stat, este obligatoriu si este sindicalizat la maxim (cate sindicate sunt in invatamant?). Este usor sa dam vina pe unele fabrici de diplome, gen USH, insa banuiesc ca domnul Vlaston stie ca nu poti sa ajungi profesor imediat ce parasesti bancile facultatii, mai sunt unele examene care triaza. Sunt sigur ca domnul Vlaston ar putea sa furnizeze o statistica care sa arate cati profesori ai diplome de la astfel de fabrici fiindca ma indoiesc ca sila dumnealui se bazeaza doar pe prejudecati.

    De asemenea trebuie mentionat ca singurul angajator unde ramanerea intr-un post, nu neaparat promovarea, este conditionata de obtinerea unor noi diplome este statul, asa ca au aparut universitati, de stat si private, care satisfac o piata creata de stat.

    Acest examen de BAC a fost un simplu fas, un exercitiu de imagine pentru domnul Funeriu, care oricum nu va reforma invatamantul. Structura actuala pur si simplu nu poate fi reformata, din pacate distrugand multe alte generatii de copii pentru ca unii oameni ajunsi profesori sa se poate bate pe burta, sa ia un salariu mic si sigur, sa aiba o carca de vacante pe an si sa se simta dumnezeu in clasa. Plus meditatiile …

    Asta fiind spuse, pretentii precum sa se estimeze de cati vom avea nevoie peste 10 ani sunt amuzante. Daca s-ar fi putut face asta, atunci comunismul, un sistem bazat foarte mult pe econometrie, ar fi fost un succes rasunator, insa in continuare nu este (vezi Cuba si Coreea de Nord. Coreea chiar a reusit realizarea noului om, foarte indoctrinat, insa bunastarea aia tot nu a venit).

    De asemenea nu exista o nota obiectiva. Eu cu un coleg de liceu am dat admiterea, eu am intrat, el nu, desi a fost, este si va ramane mai bun ca mine. Pur si simplu nu a fost sa fie. Stiu ca e greu de acceptat de multi, insa norocul, „forma” (cei care mai fac spor stiu la ce ma refer) conteaza foarte mult. Asta e viata, asta e natura.

    Mult succes!

  21. Stimate Domnule Vlaston,
    Bacalaureatul de anul acesta arata dezastrul din invatamantul preuniversitar. Nici macar nu-i arata adevarata fata pentru ca sunt cateva fapte care pun la indoiala si cifra de 44% a promovabilitatii
    – 25% din elevii prinsi copiind sunt de la acelasi liceu (nu s-au adunat toti hotii din Romania la Geoagiu)
    – s-au gasit 100 de lucrari identice (si sunt cateva mii care nu s-au gasit)
    Sigur, din punct de vedere al corectitudinii este un progres. Din punctul de vedere al rezultatelor este un dezastru. M-am uitat pe subiectele de la matematica si n-au fost ingrozitor de grele. Pot inca (la 12 ani de la bac) sa fac de peste 9. Si totusi s-a picat pe rupte la matematica.
    De ce? Pentru ca in licee este dezastru. Profii nu isi fac treaba, elevii nu sunt motivati sa invete.
    Ce nu inteleg este de ce in conditiile in care invatamantul preuniversitar este la pamant Dvs. vedeti probleme numai in invatamantul superior pe care il acuzati de toate problemele posibile in fiecare articol pe care il scrieti.
    Ganditi-va ca invatamantul superior lucreaza cu acesti elevi care se chinuie sa faca o integrala sau o derivata simpla. Nici macar nu lucreaza cu cei mai buni ca foarte multi din cei mai rasariti pleaca de la inceputul facultatii in afara.
    Si totusi, chiar si in aceste conditii facultatile noastre produc absolventi bine pregatiti in multe domenii. Vedeti doar numarul imens de absolventi care pleaca in afara dupa ce au terminat facultati ca medicina sau calculatoare.
    Si cu toate astea faceti toate eforturile sa dati cu toate fortele de care dispuneti in invatamantul superior. Poate ca ar fi mai bine sa va concentrati fortele acolo unde este intr-adevar problema, in curtea Dvs.

  22. Sunt curios cum vedeti dvs. ansamblul de criterii de performanta menite a departaja profesorii dpdvd al salarizarii. Ma refer la numeroasele cazuri de profesori bine pregatiti dar care sunt nevoiti sa predea la Grupuri scolare industriale sau agricole unde elevii pur si simplu nu au capacitatea … si de cele mai multe ori nici vointa sa invete. Cum sa exceleze un profesor? probabil imi veti spune ca pentru a excela trebuie sa predea la un liceu teoretic. Dar probabil stiti ce greu e sa te titularizezi fara „sansă(sa o numim asa)”.

      • Sint siderat de importanta care se da testelor grila in ultimii ani, in scoala. Inteleg dorinta de obiectivitate si de excludere a interpretarilor sau a denaturarii unor rezultate, dar totusi, grilele n-ar trebui sa existe la alta scoala decit la scoala de soferi… Asta e parerea mea.

        Cred ca testele grila exclud din start evaluarea modului in care candidatul gindeste, intelege, isi structureaza si isi exprima raspunsul, precum si capacitatea de a evalua si sintetiza un subiect. Lucru care ar trebui sa fie acquis-ul cel mai important la sfirsitul luceului.

        Ce nu inteleg este de ce nu folosim cursuri on-line, in final, daca iesirea din invatamintul general se face ca la „Vrei sa fii miliardar”. Elevul da drumul la calculator, asculta cursul de cite ori are nevoie, face toate testele care sint corectate automat cu explicatii minimale, si la final face si testele grila de evaluare a sa si a procesului de invatamint cu mare succes.

        M-ati lasat interzis cu evaluarea profesorilor prin teste grila aplicate elevilor. N-aveam idee cum se fac lucrurile, si credeti-ma, acum chiar ma bucur ca n-am intrat in sistem…

        Pina la urma, si grilele de la scoala de soferi sint peste cele de la bacalaureat, prin prezenta intrebarilor cu mai multe variante de raspuns…

  23. De acord cu examenele diferite in functie de optiunea profesionala, dar cred ca trebuie sa tinem cont ca aceasta se poate schimba in viata. Poate in liceu n-am fost motivat sa tocesc dintr-un motiv sau altul, si optez pentru pregatire vocationala, si pt. o perioada voi tuna carburatoare, dar asta nu inseamna ca-mi pierd dreptul de a ma inscrie la facultatea de filozofie pe la 30 de ani, nu?

  24. …. reforma domnului Funeriu va avea in vedere si fabrica de diplome Spiru Haret?.. dupa cate ne amintim demersurile d-nei Andronescu de a face curatenie in acest domeniu s-au terminat cu un esec caci interesele transpartinice o depaseau pe doamna ministru.. este foarte placut sa vezi cat de multa liniste este in curtea lui funeriu pe speta respectiva.. Daca tot facem reforma nu ar trebui sa o facem in profunzime?… Dl ministru va avea oare grija sa fie respectuos cu legea romaneasca si sa-si echivaleze studiile astfel incat sa fie si pe aici, pe unde conduce, un tanar cu studii superioare?… Nu v-am auzit niciodata stimate dl Vlaston suparat ca un ministru in Romania arata atata dispret fata de reglementarile in vigoare… si inca ceva.. am vazut ca mai exista un comentariu.. cred ca este o forma de respect fata de limba romana ca un cadru didactic, actual sau fost, sa utilizeze formele literare corecte… nu putem veni si face tam tam pe tema „cat de slab instruita este actuala generatie” cand cei care trebuie sa fie exemplu pt tineri isi bat joc de limba romana. Este penibil sa ajungi in situatia lui funeriu care vrand sa para ce nu poate fi da lectii de limba romana senatorilor afirmand cu tupeu ca substantivul „coleg” este neutru.. un ministru ce nici macar in CV nu utilizeaza corect limba romana.. Vorbim de reforma in conditiile in care nu reusim noi sa ne reformam.. ne place gargara, ne place sa ne vedem, sa ne auzim, sa parem importanti. Ca profesor de matematica ce ati fost, va spun ca vina notelor de 1, de 2, de 3 la aceasta disciplina este in egala masura a profesorilor ce au predat.. ce cautau acesti elevi in bacalaureat cand nu au cunostinte minime ? Cum au trecut ei prin liceu?.. De ce au fost trecuti la materia respectiva mai ales ca unii si au medii mari?.. Reforma stimate domnule Vlaston este cea care asigura cresterea calitativa a invatamantului nu cea prin care vedem cat este de mare gunoiul din ograda… Exercitii de imagine s-au facut si se vor face.. Pseudoelitele ne-au adus in acest punct… oameni care desi nu au ce spune vorbesc si vorbesc.. dau sfaturi.. dau diagnosticul asupra tot ce misca.. Domnule Vlaston, vorbiti cu o lejeritate dezarmanta despre invatamantul romanesc de parca nu ati fost parte a sistemului.. si inca ati fost director.. daca credeti ca esecul unor tineri inseamna reforma este tragic.. esecul acestor tineri este in egala masura rezultanta esecului dumneavoastra , al corpului didactic, a managementului defectuos aplicat la nivel de unitati de invatamant..

  25. mai intai am niste dificultati in a ingurgita anumite exprimari in textul de mai sus.. prima ar fi chiar in randul doi: „Un numar de oameni intreprinzatori si cu viziune au inteles cererea enorma […]”. Uaw! Pai asta dovedeste ca trebuie lucrat la stil.. aceeasi expunere in viziune proprie: „O clica din aceeasi tagma de porci fara caracter care au pus pe butuci economia falimentand fabrici intregi ca sa le ia pe nimic, au intuit ca institutiile statului sunt atat de corupte incat o afacere de miliarde se poate face cu diplome de doi bani. Economia care nu mai avea mare lucru de oferit, precum si frustrarea provenita din aproape anihilarea muncii elevilor buni printr-un sistem paralel de diplome care a permis nepotismului sa infloreasca, oferind suport legal oricaror angajari frauduloase, au dus de rapa invatamantul romanesc si au format generatii intregi de deziluzionati, care n-au mai stiut unde, ce si pentru ce”.

    ar mai fi altele.. cum ar fi ca „Statul, guvernul, si-au dat seama ca nu merita […]” cand si-a dat statul seama? si care guvern si cum? cred ca statul (guvernul adica, ca prin ordonantele de urgenta se actioneaza de regula in genul l’etat c’est moi! ) s-a bazat de fapt p personalitatile academice la varf la acel moment, care au preferat sa nu faca nimic, nenorocind generatii.. ptr ca iata, acum au schimbat brusc foaia si.. ce, au crezut ca oferind varza or sa aiba rezultate de crema de zahar ars? ar fi o tampenie crasa sa presupui asa ceva..

    daca generatia actuala e oglinda sistemului, raspunderea apartine sistemului, nu ca e generatia google si alte prostii.. daca nivelul era ridicat si seriozitatea pe masura, generatia asta s’ar fi dovedit la fel de buna ca si altele. oricum felul in care s-au formulat subiectele arata ca inca o buna parte din cei care o fac vor sa-si etaleze talentele mai degraba decat sa faca ce trebuie. Anul asta, daca tot s-a taiat caimacul, aveau nevoie sa puna niste subiecte normale pe masa, nu care sa induca in eroare sau care sa speculeze o anumita greseala de interpretare.. asta e BAC, nu SSAT !! nu dati admitere, ci verificati niste cunostinte de baza. un subiect mai cunoscut de toata lumea (marii scriitori) sau chiar o interpretare de text (iar textul sa fie dat) ar fi fost mult mai relevant decat ce s-a dat. practic ati pedepsit o generatie ptr neajunsurile dvstra, d’lor profesori doctori docenti..

  26. Inteleg ca sunteti foarte impresionat de esecul actualului sistem de invatamant condus de Funeriu,iar aceasta il numiti „reforma”?!Ha,ha,ha!!….
    Insa nu inteleg ce legatura au cu articolul urmatoarele ‘idei’:
    -„Mai de frica, mai din convingere, au inteles si ei ca nu putem merge cu minciuna la infinit. Ca sa nu ajungem in situatia Greciei! ”
    -„Sa devenim mai pragmatici, cu ochii larg deschisi asupra realitatilor economice si sociale ale vremurilor noastre. Ca sa nu ajungem in situatia Greciei.”
    Ati primit cumva indicatii de la Partid ca sa raportati orice la…Grecia?
    PS.Vad ca nu vreti asa vedeti ca diplomele pe bani sunt date chiar de „sistemul privat” pe care-l promovati neconditionat…

      • Munca de convingere a votantilor o face cel mai mult cel care nu este membru de partid pe fata…fara suparare.
        Referitor la diferentele dintre gradinitele de stat si cele private este la fel ca intre Mercedes si Trabant…adica uriase, de pret.
        Ce pot face niste romani care primesc 1000 lei/luna si au (eventual)si rate?!
        Sa inteleg ca doriti ca sistemul de invatamant sa se adreseze numai clasei bogate?
        Sa domine iar analfabetismul in Romania?
        Daca asa arata ‘reforma’……..

        • Acei romani sa faca bine sa se califice in meserii banoase, care sa le permita gradinite private. La Arad, intr-o ferma privata, tractoristii primesc 2300 euro/luna. Stiu multe alte firme de productie care-si salarizeaza la fel salariatii. dar pentru munca adevarata, nu plimbat hartii la stat.

  27. Am si eu o propunere respectiv nedumerire:
    de ce nu ne uitam la sistemul german de educatie care este putin diferit fata de cel francez. Nu intru in detalii dar e diferit de cel francez.
    a doua idee:
    de testele PISA de ce nu vorbeste nimeni in Romania? din acele teste se poate observa ca sistemul e prost, PISA analizeaza competente si elevii din gimnaziu sunt la coada clasamentului..

    • foarte corect. Nivelul de ANALFABETI FUNCTIONAL (citesc dar nu inteleg ce citesc) din RO este 52%. Cati au picat la bac??? prea e mare coincidenta!

  28. Va citesc mereu cu placere, si apreciez rigoarea cu care abordati subiectele. Felicitari! Da, a venit si timpul ca cei care muncesc, gandesc, aspira cinstit spre succes, etc., sa fie apreciati. Da, este un moment greu pentru cei obisnuiti sa treaca pe pile, smecherii, bani, etc. Bravo celor care au luat BAC-ul. Succes in toamna celor care nu au reusit. Asa cum marele carturar Nicolae Iorga spunea, noi, romanii, avem cu totii o datorie: SA MUNCIM. „Prea putin s-a muncit si prea razlet…vezi pe yout tube”. La munca! Cu demnitate si responsabilitate! Vreau sa cred ca se poate…

  29. E mult mai simplu decat sa tot invinovatim pe unii si pe altii sa facem o impartire a elevilor ca in Germania unde scolile de meserii inseamna 75% din absolventii dintr-un an. Trebuie sa intelegem ca 1% trebuie sa gandeasca iar 99% trebuie sa munceasca. Fiecare trebuie sa isi stie locul printr-o evaluare permanenta. Am terminat o scoala tehnica in Germania de nivel subingineri si dadeam dupa prima luna si jumatate minim 3 examene scrise pe saptamana si maxim 5. Nu am dat in toata facultatea atatea examene cat in astia 2 ani si am facut o facultate grea cu cel putin 7 examene pe sesiune. Nu am dat niciodata teorie la examenele scrise ci numai probleme iar la unele materii aveam voie si cu cartile pe masa. I-am mai povestit la d-nul Vlaston odata toata istoria privind modul de evaluare. Profesorul facea subiectele si le rezolva intr-un anumit barem de timp. Noi primeam ca barem de timp 5 minute mai putin decat timpul in care rezolva profesorul subiectele si astfel curba lui Gauss era asigurata. Dadeam intr-un semestru cam maxim 4 examene scrise la fiecare materie din programa. La sfarsit examenul de absolvire era de 4 ore la fiecare materie corespunzatoare profilului- in cazul meu telecomunicatii- electronica aplicata si teoria informatiei, informatica aplicata, economie si productivitatea muncii, masurari electrice si electronice, automatizari. Comisia de examen provenea de la camera de comert si industrie a landului (in cazul meu Bayern- Bavaria) iar prima mana de corectori erau profesorii nostri iar a doua mana cei din comisia din afara. Nu se admiteau nici un fel de contestatii si nici nu puteai sa iti vezi lucrarea. A fost o experienta foarte buna in care relatia profesor elev era distanta si te simteai ca un sportiv care trebuie sa arati celorlalti dar mai ales tie insuti de ce esti in stare. Profesorii pot spune ca erau ca niste antrenori iar noi eram in situatia de a lupta sa invatam dar si sa ne cunoastem limitele. Cine parasea competitia nu se recunostea neaparat invins ci isi dadea seama ca scoala aceea nu era pur si simplu pentru el si se reorienta catre alta specializare. Fiecare isi stia astfel locul si capacitatile proprii. Note de 10 la examenul de absolvire se obtineau destul de rar. La noi din 50 unul singur a luat 10 la absolvire si nu a picat nimeni examenul final. In Germania trebuie spus de la inceput nimeni nu are nevoie de la altcineva de ceva. Astfel este respectata libertatea fiecaruia. Un principiu tare sanatos care nu lasa loc arogantilor si grandomanilor, infatuatilor sau copiii lui unchiu’, lu’ patronu sau lu’ senatorul. Astia daca erau si aveau fite erau pur si simplu izolati nimeni nu vorbea cu ei iar parerea lor nu conta decat atunci cand isi schimbau atitudinea. La inceput fiind strain am avut parte de un tratament asemanator dar m-am dat repede pe brazda dupa ce nimeni nu a vorbit cu mine in primele 2 zile de scoala. Cand m-am facut util si mi-am ajutat colegii mi-am facut prieteni adevarati prieteni.
    Si inca ceva! In Germania cei mai multi someri din cei cu studii superioare sunt doctorii. Nu se incurca nimeni cu un dr. ing. pentru ca trebuie sa-l plateasca mai mult sau se incurca cu cate unul intr-o fabrica dar ala trebuie sa tina cu mintea lui toata fabrica. Altfel zboara! Am intalnit cazuri de acest gen. Nu stiu la universitati care este scorul dar piata muncii se scapa de cei tari in teorie si slabi in practica. Fiecare trebuie sa isi stie locul atingandu-si limitele ca in principiul lui Peter.
    Noi suntem atat de tari in teorie de am ajuns sa o invatam peste tot dar totusi fara practica nu putem progresa. Am avut colegi care au lucrat in toata Europa si recunosteau ca oameni mai buni ca atitudine fata de munca nu au intalnit decat in Norvegia. Colegii mei aveau un princpiu simplu pe care-l aplicau mereu. Hai sa muncim ca sa vedem dupa aceea ce anume. Adica se apucau mai intai de munca si dupa aceea vedeau ce au de facut nu ca francezu incepeau munca cu o sedinta sau ca italianul sau spaniolul cu hai la munca sa muncim da doamne sa nu gasim asa ca pe la noi….. Teoria d-le Vlaston nu tine de foame decat pentru foarte putini!

  30. Ce ma deranjeaza pe mine la propunerea tipurilor de BAC este faptul ca un detinator de diploma tip A este obligat sa urmeze o facultate cu profil stiintific. Daca are talent, de ce nu ar putea sa se duca apoi la o facultate de arta? Eu am fost in clasa de mate-fizica si apoi m-am dus la fotografie. Dar nu as fi suportat sa merg la un liceu de arta pt ca am preferat sa-mi dezvolt logica si cunostintele generale intai si abia apoi sa ma axez pe arta. Si cred ca e mai bine asa, vad lumea prin ambele „sfere”.

    Problema principala, mare cat zidul chinezesc, este lipsa de interes si motivatie a elevilor. Sistemul de vai-si-amar e abia pe locul doi. Ce-i drept, trebuie controlat un pic mai mult, altfel ne trezim cu medici care ne amputeaza picioarele in loc sa ne vindece de raceala, dar un control trebuie sa vina si din invatamantul superior. Lasa-i pe oameni sa intre unde le permite nota, ca doar pot si sa pice facultatea daca nu sunt destul de capabili! Dar sa le impui un anumit tip de facultate este putin cam tiranic! Faptul ca ai intrat la o facultate nu iti garanteaza ca o vei si termina, un lucru ce pare a fi fost uitat in Romania, cu ajutorul directorilor de facultati care nu se mai satura de stors banii si atunci impun profesorilor sa treaca toti studentii, indiferent cat de „stiuti” sunt.

  31. Domnule Vlaston,
    1.Aveti un discurs tipic romanesc : intotdeauna altii sunt de vina, noi suntem perfecti. Ei de data asta cred ca ar fi timpul ca dumneavoastra si colegii dumneavostra sa va asumati raspunderea rezultatelor dezastruase. VOI sunteti vinovatii. Nu mediul universitar, nu piata muncii. Acestea sunt rezultatele muncii dumneavoastra din ultimii 4 ani, de cand acesti copii au inceput liceul. Daca profesorii de liceu si-ar fi facut treaba, copii ar fi trecut bacul cu brio, indiferent daca pe urma trebuiau sa dea examen la facultate, sau participau la un concurs de dosare, sau o proba de balet la Spiru Haret.

    • In adevar, este o informatie de ultima ora. Probabil va fi verificata de catre minister. Adaug ca cele 2 judete au fost in anii trecuti pe primele locuri, iar Suceava este de mult timp pe primul loc.

  32. Bac-ul pana la urma evalueaza mai mult munca la clasa a profesorilor, adica cat de buni profesionisti sunt si cat de mult isi dau silinta sa ii invete pe elevi. Elevii daca ar fi primit note proaste pe timpul anului in functie de cat sunt de slabi nu ar fi intrat in examen pentru ca nu ar fi promovat anul scolar. Asa ca tot profesorii sunt vinovati si sunt raspunzatori de insuccesele elevilor pentru ca daca ar fi fost mai reponsabili si i-ar fi trantit din timpul anului atunci puteau vedea si parintii ce au la usa si ar fi actionat in consecinta. Elevii incearca si profita de indolenta profesorilor si daca le merge li se pare normal sa se poarte asa. Parintii nu vor sa aiba bataie de cap si nu se intereseaza de soarta si de viitorul copiilor lor. Copiii prin comportament au sesizat miserupismul profesorilor si au actionat in consecinta. Consider ca cel mai cinstit s-au comportat elevii care pana la urma amendeaza un management prost la nivelul scolii lor actionand astfel poate si din naivitate si teribilism. Dupa aceasta mare performanta negativa de la BAC ministrul ar trebui sa isi dea demisia pentru ca ar fi trebuit sa actioneze de acum 2 ani in rezolvarea problemei. Asa ar trebui sa suporte consecintele si ministerul, inspectoratele, chiar ministrul pentru ca nu si-au facut treaba din timp si nu au verifcat scolile inainte de acest examen. Rusinea este mare pentru profesori, conducerea scolilor, inspectorate si bineinteles minister. Trebuie sa plateasca cu postul lor pentru managementul de proasta calitate practicat iar eleviii trebuie sa simta cel mai putin indolenta acestor asa zisi profesionisti. Amendarea nu este a sistemului in totalitate ci a acelor scoli cu management defectuos, inspectorate care au tolerat inspectori care nu si-au facut treaba in conditiile in care stiau ca acesti copii sunt veniti in urma desfiintarii scolilor profesionale si trebuie sa li se acorde o atentie mult mai mare pentru ai salva si ai aduce pe drumul cel bun. Ministerul si ministru prin perceptia defectuoasa a realitatii si sacrificarea cu o indolenta fara seaman a unei generatii fara sa ia masuri de acum 2 ani ar trebui sa suporte cel mai mult. Au actionat prosteste si cu infatuare fara sa atraga atentia si sa ia masuri din timp. Acesti ministeriabili sunt platiti sa indrepte lucrurile in timp util nu sa atraga atentia societatii cu asemenea greseli care ii descalifica in primul rand pe ei si munca lor. Ei conduc destinele invatamantului nu eu. Sunt pusi sa fie atenti si sa rezolve problemele din timp nu sa faca catastrofe de genul acesta. Lipsa de interes a ministerului si inspectoratelor a condus la asemenea situatie pentru ca daca profesorii erau controlati din timp la ore atunci ar fi fost altceva. La universitati indolenta este si mai mare pentru ca pe domnii asistenti, lectori, conferentiari, profesori chiar nu ii controleaza nimeni iar pe acolo s-au aciuat niste catastrofe de specialisti de te doare capul. Copiii sunt victime ale managementului defectuos de la toate nivelurile practicat de unii care ocupa functiile politic. Propun un audit extins la nivelul ministerului cu verificarea respectarii regulamentelor si legilor in vigoare asupra tuturor scolilor si inspectoratelor care au obtinut rezultate slabe la Bac si aplicarea de sanctiuni in consecinta. Curatarea sistemului trebuie facuta de sus in jos pentru ca pestele de la cap se impute! E un moment foarte bun pentru ca asa kamikaze si inconstienti nu am mai avut!!!!

    • Nu inteleg. V-a durut in fund pina acum, si acum va treziti? E dusul prea rece ?

      E naspa, recunosc, sa te uiti ca ai facut un semi-om. Dar responsabilitatea ta de parinte unde e? Prostia naste prosti. Daca un copil nu este incurajat DE ACASA sa invete, nu va invata neam. In plus, tine si de genetica.

  33. Taxele la universităţi nu ajută societatea deoarece împiedică mobilitatea socială: la nivel egal de inteligenţă şi capabilităţi, copilul mai bogat va studia la universitate şi va ajunge mai departe, în timp ce copilul mai sărac, care nu-şi permite să plătească nu va plăti.

    Acest lucru e cel mai vizibil în SUA, unde mobilitatea socială este mult mai scăzută decât Europa, tocmai din cauza taxelor imense la universităţi. SUA pierde mult din această cauză, dar spre deosebire de noi, ei stau bine la partea de inovaţie din cauza atragerii creierelor din afară.

    Ideea cu creditele e proastă pentru că va încuraja absolvenţii să plece din România ca să nu plătească acel credit. Un prieten englez a plecat din Anglia pentru ca să nu plătească creditele (el spune că nu e corect că părinţii lui au plătit taxe din care alţii au făcut studii pe gratis, iar el trebuie să plătească pentru ele).

    România are o problemă FOARTE serioasă cu mobilitatea socială: copiii de la ţară din sate izolate şi romii au şanse mult mai mici să reuşească în viaţă decât cei din mediul urban, indiferent de abilităţile lor native. Prin aceasta pierdem noi toţi, noi plătim taxe mai mari cu fiecare ţigan care şi-a realizat potenţialul şi trăieşte din ajutoare sociale în loc să aibă o profesie pentru care să plătească şi el taxe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro