joi, martie 28, 2024

Bacalaureatul, din scandal în scandal. Cine-i de vină, ce este de făcut?

Anul acesta avem o premieră, legată de bacalaureat. Scandalul de la bacalaureatul „olimpicilor”. Vorba vine, doar vreo 108 sunt în loturi olimpice, 47 olimpici la altceva decât sport, diferența până la 880 sunt sportivi de ocazie, adică ocazia de a păcăli examenul de bacalaureat. La acest examen, organizat en avant, pentru a da posibilitatea celor angrenați cu adevărat în competiții exact în perioada bacalaureatului obișnuit, exigența era minimă, să nu „tăiem” aripile vârfurilor României, care nu sunt experți chiar la toate materiile.

Prilej pentru mulți descurcăreți cu pile și relații să șunteze celălalt examen, presupus a fi mai greu. Printre ei și fiica Doinei Melinte.

An de an bacalaureatul face deliciul presei, anul aceste va fi, probabil, la fel.

Cum s-a ajuns aici?

Trecerea frauduloasă a examenului de bacalaureat a fost parte a scenariului de mistificare, ipocizie și minciună, conform căruia majoritatea, dacă nu chiar toți elevii,  dotați sau nu cu cele necesare pentru a parcurge studii universitare, să ajungă la facultate. Contra cost. Bani proprii sau bugetari. Spre fericirea universitarilor, într-o afacere de un miliard de euro pe an.

S-a trecut în câțiva ani de la 125.000 de studenți în 1990, la circa 900.000 de studenți, prin înființarea cunoscutelor fabrici de diplome. Numai Spiru Haret avea la un moment dat 340.000 de studenți înmatriculați, la circa 750 de cadre didactice titulare. Cu ce rabat de calitate si ce carte făceau acești studenți e ușor de imaginat.

A fost desființată școala profesională, toți elevii au fost împinși de la spate să facă liceul, să ia bacalaureatul prin fraudă și facultatea la fel. Apoi, reveniți în piața muncii la 23-24 de ani, își dau seama ca nu știu să facă nimic. În condițiile în care raportul joburilor care necesită studii superioare/fără studii superioare este 1/10-1/15.

Examenul de admitere la liceu a fost și el desființat, în aceeași logică. Unii tineri nu au inteligență teoretic-conceptuala, ci dominant practică, sau emoțională, artistică, socială, etc. Nu pot învăța cu toții derivate, integrale, fizică cuantică, teoria literaturii.

Pe de altă parte, conexiunea cu studiile universitare nu permite coborârea standardelor în liceu și la bacalaureat, pentru că intrarea la facultate presupune un bagaj minim de competențe, pe care se bazeaza pregătirea universitară.

Din experiența mea și a colegilor mei 1/3 dintre elevi învață singuri  și n-au probleme în obținerea competențelor necesare studiilor superioare, 1/3 ar putea să le obțină  dacă ar fi împinși de la spate și ajutați de părinți și profesori, inclusiv cu meditații, iar 1/3 dintre elevi nu au ce căuta la liceu. Locul lor este pe alte trasee educaționale, scoală profesională, cursuri de formare sau direct în piața muncii.

În acest moment, unii tineri, victimele sistemului, trăiesc o dramă. Și ei și părinții lor. Au ajuns la liceu nu neapărat din voință proprie, nimeni nu le-a explicat pe parcursul școlarității că nu au înclinații și resurse pentru o filieră liceală. Nici un examen de admitere la liceu nu le-a spus adevarul. Mai grav, chiar dacă ar fi înțeles, nu a existat variantă la acest traseu educațional, din motivele arătate. Așa că, aveau nu aveau resurse și înclinații, aveau n-aveau apetit pentru liceu, statul român i-a făcut pe toti liceeni.

Nici nu se putea merge cu frauda și minciuna  la infinit. Anul trecut, ministrul Funeriu a făcut o primă breșă în mistificarea și ipocrizia care a însoțit bacalaureatul 20 de ani. S-a prăbușit procentul de promovare în prima sesiune de la 70-75% la 45%, iar în adoua sesiune, de la 80-90% la 15%. Așa se face că anul acesta sunt așteptați și cei circa 90.000 de candidați picați anul trecut.

Ce va fi anul acesta, an electoral? Vom vedea. Deocamdată semnalele sunt bune. Sesiunea specială a fost riguroasă, 34% promovare (anul trecut a fost 99%), se anunță camere de surpraveghere peste tot, spre disperarea universităților care se văd fără materie primă pentru al doilea an consecutiv.

Ce-i de făcut, ce nu s-a făcut până în prezent?

Idealul educațional este ca fiecare elev să meargă pe traseul care  se potrivește cel mai bine cu tipul de inteligență pe care îl are, cu talentele, înclinațiile și potențialul pe care i le-au dat părinții, scoala primara,  prin gene și educație.

Aceasta înseamnă să existe cât mai multe trasee, să existe flexibilitate în trecerea de la un traseu la altul, atunci când educatorii constată ca elevul merge pe un traseu greșit. Adică, și gimnaziul ar putea avea două filiere, una teoretică și alta aplicativă, așa cum este în Germania și alte țări. Apoi,  la 16 ani elevul poate merge direct în piața muncii, la cursuri de formare de scurtă sau medie durată, la școala profesională, la liceu pe una din filiere: tehnologică, vocațională și teoretică. Iată 5-6 trasee educaționale, se pot imagina și altele. Totul este ca orientarea școlară și profesională să funcționeze așa de bine, realizată de profesioniști, inclusiv cu părinți, astfel încât abaterile de la traseul corect să fie cât mai puține.

O nouă paradigmă școlară, un nou curriculum

Legea Educației Naționale apărută acum un an și jumătate creionează un nou cadru școlar, în general corect. Din păcate nu reușim să elaborăm și un curriculum adecvat noilor realități economico-sociale, care să răspundă la noi provocări, precum globalizarea, a pieței muncii în special, crizelor de tot felul, dezvoltarii explozivă a tehnologiilor, în special informatice, etc. Parcă plutește un blestem asupra noastră.  Alte țări, Slovenia, Polonia, Cehia s-au descurcat mai repede și mai bine din acest punct de vedere. Am reușit să creionăm doar curriculumul pentru clasa pregătitoare si clasele a I-a și a II-a. Puțin, extrem de puțin. Experții nu sunt plătiți, iar din muncă voluntară nu iese mare lucru. Scoaterea la concurs a curriculelor pe discipline nu este agreată de minister, așa ca batem pasul  tot pe loc, pe loc.

Bacalaureat de mai multe tipuri

Soluția nu este ca toți elevii să învețe bine și foarte bine la 10-15 materii, dintre care la 7-8 pentru bacalaureat. Că nu se poate.

Trebuie diferențiat curriculumul și bacalaureatul pe filiere și discipline. Bacalaureatul teoretic pe profilul real și uman, cu acces la facultate doar la acele specializări din profilul urmat în liceu. De exemplu, realiștii și cei din filiera tehnologică și vocațională să facă la limba română doar comunicare și gramatică, scriere corectă, cursuri de exprimare orală și scrisă. Nu istoria literaturii (Fefeleagă, Răzvan și Vidra), nu teorie literară (la clasa a VIII-a: omniscient, artefact, eponim, perspectiva auctoriala, ezoteric, transgresarea timpului, sincretism de limbaje, personaj reflector, la clasa a IX-a: conjectura, fastidios, aliteratia, amfibrahul, oximoronul, troheul, toponomastica, omorganic, inextricabil, acronie, analepsa, anticalofilie, climax, anticlimax, cronotop),  să-i înnebunim de cap.

Filiera vocațională are specificul ei conturat și acum, iar filiera tehnologică să pună accent pe cursuri teoretice tehnice, instruire practică, iar bacalaureatul la fel, să permită accesul doar la facultăți de profil tehnic sau economic.

Trebuie înțeles că gimnaziul de nouă clase asigură o cultură generală pentru supraviețuire socială, ce trebuie redefinită. Liceul, pentru ce-i care-l urmează, asigură o etapă de preprofesionalizare, cu acces la facultate, de regulă în profilul urmat în liceu, nu altul. Cu un curriculum și examen de bacalaureat coerent cu substanța cursurilor universitare pe care le va urma elevul, dacă dorește acest lucru. Dacă nu, bacalaureatul să reprezinte un document valoros, recunoscut în piața muncii, nu o hârtie de doi bani.

Tot la liceu trebuie înlocuite multitudinea de discipline cu discipline agregat, științele vieții, științele mediului, educație pentru societate, care să asigure un sistem coerent de competențe, visul de aur al scolii.

Nici nu poate fi schimbat bacalaureatul de la un an la altul. Legea Educației Naționale prevede schimbarea examenului pentru cei care au facut clasa a IX-a anul acesta. Dar în lipsa unui curriculum modernizat.

In concluzie, ce-i de făcut?

Trebuie menținută rigoarea examenului de la bacalaureatul de anul trecut, chiar dacă elevii au doar vina de a fi crezut în iluziile fluturate de către sistemul educațional: toată suflarea școlărească să ajungă la facultate, să îmbogățească fabricile de diplome. Să priceapă că nu este joacă de copii intrarea la facultate. Sau de mituit profesori.

Trebuie pregătite rapid și puse în operă, noi trasee educaționale, cu curricule proprii, cu examene de bacalaureat dedicate. De exemplu, sportivii sa dea la bacalaureat mai degrabă probe sportive și să  aibă acces doar la facultăți de profil sportiv. Alături de probe de comunicare, inclusiv în limbi străine, probe de informatică,  științele vieții, educație pentru societate.

Actuala Lege a Educației Naționale deschide un drum. Acest drum trebuie optimizat, în niciun caz schimbat de către actuala conducere a țarii.

Dacă nu operăm până la acapăt schimbarea de paradigmă școlară, vom avea an  de an scandaluri la bacalaureat. Având drept efect nefast decredibilizarea educației și societății românești.

Dar nici minciuna, mistificarea, fariseismul și ipocrizia nu reprezintă soluția.

Distribuie acest articol

41 COMENTARII

    • Sa nu exageram. PwC si ceilalti au tot interesul sa spuna asta, ca sa justifice salariile extrem de mici oferite tinerilor la angajare, in toata economia. Pe urma nu stiu cum de nu baga de seama contradictia din propria fraza – „ceea ce iese din învăţământ a scăzut în calitate. O parte dintre ei pleacă in strainatate” (adica sunt asa de prosti pentru Romania, incat ajung manageri in strainatate??) Si-apoi nu stiu cum ar putea sa-i testeze ei la limba romana, cand proportia de agramati intre sefii si sefuletii din astfel de firme si in general din multinationale e mai mare decat e dispus sa recunoasca acest Iuga.

      • Well … Gigi … gandesti precum Becali ! adica … deloc !

        Te grabesti sa-i faci pe unii agramati – fara sa fi cunoscut personal macar vreun manager sau executive dintr-o multinationala activa in Romania, iar pe toti cei plecati ii ridici in grad si functie, fara niciun fel de analiza sau dovezi.

        Din experienta mea (destul de lunga din moment ce am vazut aselenizarea in direct la televizor) – pot sa iti spun ca am fost ajutat mult in cariera de competentele literare si lingvistice, cu toata filiera tehnologica pe care am urmat-o consecvent in profesie. Dl Iuga remarca corect scaderea nivelului de pregatire al multor absolventi (nu al tuturor absolventilor) care se prezinta la angajare pe baza de tupeu si recomandari „din cele unchiulesti …”

        Din fericire exista un mic numar de absolventi care sunt MULT MAI BINE PREGATITI decat cei „de pe vremea mea” (aha … adica din anii cand doar maimutzele zburau in Cosmos), in principal datorita studiului individual, staruintei lor si bezei materiale MULT MAI GENEROASA din invatamantul liceal si universitar din Romania.

        Mult succes celor care invata.

        „Patria si Dreptul Meu!”
        .

        • Se vede ca nu te-ai obosit nici sa citesti articolul, caci nu eu ii ridic in functii, ci Iuga insusi (citatul este asa: „O parte dintre ei pleacă in strainatate, eu cand merg al Belgrad ma intalnesc în mod regulat cu 40-50 de manageri români care sunt în multinaţionale”).
          Cat despre cat ii stiu eu pe managerii din multinationale, cred ca esti ultimul indreptatit sa faci judecati, atata vreme cat nu ma cunosti. Pot sa vad in fiecare saptamana cum se exprima IN SCRIS acesti oameni. Nu as fi comentat daca n-as fi stiut.

  1. Ca de obicei, după ureche.
    1) Şcolile profesionale nu s-au desfiinţat niciodată. Au fost transformate în SAM-uri şi, după aceea, în RP.
    2) Restul nu sînt sportivi de ocazie. Sînt sportivi din loturile naţionale de juniori de la diverse discipline (box, de exemplu).
    3) Chestia aia cu trei treimi e scoasă din pălărie. Studiu sociologic de „eu şi colegii mei”. Nu-i vorbă, şi comisia marelui Miclea la fel a făcut. Şi-a aşternut reflecţiile bazate pe experienţa profesională şi le-a numit „studiu”.
    4) Noua Lege a Educaţiei nu stabileşte un nou cadru în general corect. Ci viceversa. Adică incorect. Par exemplu. Prin 2000 şi ceva cele mai bune licee au primit statutul de licee de elită, cu dreptul de organiza concursuri de titularizare. Rezultatul a fost că, la mine în judeţ, cei mai mulţi dintre cei care s-au titularizat în urma acestor concursuri au fost din aceia care n-au reuşit să se titulaizeze ani în şir pînă atunci. Titularizarea organizată de şcoli e o poartă largă de tot pentru corupţie. Par alt exemplu. Fomulări de te apucă hăhăitul. „Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de
    pregatire optionale se elaboreaza la nivelul unitatilor de învatamânt, cu consultarea consiliului
    profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a parintilor, precum si a
    reprezentantilor comunitatii locale si, dupa caz, a operatorilor economici cu care unitatea de
    învatamânt are relatii pentru pregatirea practica a elevilor. Programele scolare sunt aprobate de
    consiliul de administratie al unitatii de învatamânt.” Se elaborează de către cine?! Par alt exemplu. De cînd s-a dat liber la facultăţi, toţi s-au înghesuit ca oile la drept şi la alte facultăţi la modă. Surplus la greu. Şi pentru că tinerii de peste 18 ani şi părinţii lor s-au dovedit atît de maturi în alegerea carierei, genitorii legii s-au gîndit că la vîrste mai fragede, cum ar fi de la 7 la 18 ani vor da dovadă de aceeaşi maturitate şi, în consecinţă, le oferă libertatea de a-şi alege disciplinele studiate în proporţie de 20% la generală şi 30% la liceu. Par încă un exemplu. În 2000 fix unele licee au primit statutul de licee de elită cu dreptul de a organiza singure concursurile de titularizare. Consecinţa a fost că dintre cei care au cîştigat respectivele concursuri, cel puţin la mine în judeţ, mai mult de jumătate au fost dintre cei care anterior n-au reuşit ani în şir. Pe baza acestei experienţe s-a hotărît ca şcolile să organizeze concursurile de titularizare. Bun venit, corupţie.
    5) Apoi clişeul ăsta stupid cu adaptarea la cererea pieţiei şi la globalizare. Dacă există oameni capabili să anticipeze cererea pieţei, sînt puţini şi oricum nu vor lucra în învăţămînt. Ce rîs ar fi fost dacă s-ar fi înfinţat o profesională care să pregătească muncitori pentru Nokia.
    6) Aici o dau în reluare. De unde aţi scos-o pe aia cu statul român i-a făcut pe toţi liceeni? La mine în oraş există 4 licee şi vreo 10 grupuri şcolare. La grupurile şcolare proporţia dintre clasele „de liceu” şi cele profesionale este de 1:3. Deci, de unde aţi venit cu chestia asta?

      • Diferenţele sînt foarte mari. Diferă foarte mult materiile studiate şi programa pentru materiile care se predau la ambele tipuri de licee. În plus, la grupurile şcolare toate clasele au 3-6 săptămîni de practică pe semestru, plus încă o zi de practică pe săptămînă. Ruta progresivă, profesionala, nu este obligatoriu să se încheie cu bacalaureatul, elevii primind atestat profesional după 10 clase. Următoarele trei sînt cu totul opţionale.

          • Dacă pe vremuri era joia trecută, atunci era pe vremuri. Pentru că joi am închis mediile la clasele XIII Rută Progresivă, XIV Rută Progresivă – seral, precum şi la clasele a XII-a tehnician auto, tehnician prelucrare date care aveau materiile astea: română, matematică, chimie, engleză, franceză, geografie, istorie, economie aplicată, religie plus încă 14 module toate predate de ingineri, ale căror nume nu le ştiu. Şi aşa e şi la celalalte grupuri şcolare, verificaţi.

    • @fem!

      Referitor la punctul 5:
      Daca formula in cauza a devenit „cliseu stupid”, erati capabil sa o intelegeti adecvat.

      Cand se cere adaptare la piata, nu se cere adaptare la cerintele unei companii, ci adaptare la un anumit tip de munca specific companiilor in general. In exemplul dat, invatarea proceselor generale de asamblare de componente. Firmele nu sunt stupide sa aiba pretentia ca un nou angajat sa cunoasca specificitatile interne, pretind in schimb ca acesta sa aiba cunostinte generale in domeniu.

      Mai mult, tipologiile in cauza se schimba pe termen lung, astfel incat oamenii care au investit in instruire timp de, sa zicem, 5-6 ani, nu au nicio grija cu privire la eventuala lipsa de utilitate a ceea ce stiau inainte ca se cauta. Cerintele pe piata nu sunt atat de schimbatoare, iar d-voastra ati fi inteles acest lucru daca aveati o reprezentare potrivita a ceea ce inseamna „cerintele pietei”.

  2. Articolul in sine ca principii enuntate e bun, unde am semne de intrebare e sustinerea neconditionata a actualei legi, care si-a tot dovedit hibele, haosul creat de clasa pregatitoare fijnd cel mai elocvent exemplu. Orice lege e perfectibila, nu trebuie luata a priori ca fiind batuta in cuie. Apropo, nu mai sunt la curent dar scolile profesionale s-au desfiintat de ceva vreme, cu mult inaintea elaborarii acestei legi, de ce nu v-ati expus ideile in perioada de consultari? Sau nu au fost luate in consideratie, tocmai din perspectiva limitarii „pietei” fabricilor de diplome?

          • Ministrul educatiei tocmai a anuntat ca va aplica povestea cu bacalaureatul diferentiat in functie de tipul invatamantului liceal: real, umanist, tehnic. Ori va citeste articolele ori opinia Dvs. este impartasita de multi profesori…
            Si atunci stau si ma intreb: daca este o opinie majoritara in randul cadrelor didactice de ce n-o fi fost luata in considerare pentru actuala lege? ;)

  3. Invatamantul romanesc e sabotat din interior…s-au redus manualele dar s-au inmultit culegerile si caietele speciale…copii duc zilnic de la 5 pana la 9 kg de manuale si caiete!
    Ma ingrozeste materia care se preda…care nu foloseste si pe care nu reusim de 20 de ani s-o scoatem din programele scolare… Ce-i trebuie unui viitor mecanic auto sau electrician, teoria relativitatii sau analize literare dupa Cartarescu…sau multe altele!!
    Degeaba pastram un sistem incarcat…nu creeam oameni mai bine pregatiti decat spaniolii sau francezii, de exemplu…si creem un stres suplimentar cu ocazia examenelor. Culmea e ca multi absolventi habar nu au sa conceapa un act simplu, fara ajutor!!
    Rezultatele la BAC nu sunt rele dar ele reflecta doar polarizarea unui sistem intr-o directie gresita in care toata lumea e bagata in aceeasi oala desi fiecare in viitor va aface parte din alt sistem de valori… Nu se poate pune la acelasi examen un inginer, cu un economist, un avocat si un electrician si nici nu se poate trimite pe cei mai buni la avocatura, pe cei mai putin buni ii facem ingineri si pe tampiti ii facem strungari…Din pacate asta facem! Nu testam abilitatile!!
    Vrem sa inventam roata dar altii au facut-o de mult……….

    • Aveti mare dreptate!! Cel mai mare defect al invatamantului romanesc este ca se transmite un volum urias de informatie nemotivata. In toate tarile cu educatie de succes nu se pretind atatea detalii. Orele devin plictisitoare, neatractive. Orice lectie, curs (la facultate) trebuie sa inceapa prin a motiva studiul respectiv, in special la stiintele exacte. De cel putin 10 ani profesorii transmit doar formule, pe care elevii nu stiu sa le foloseasca, cu ce anume sa inlocuiasca variabilel si parametrii din acele formule. Nu este stimulat rationamentul, ci doar memoria. Nu mai lungesc, ci spun ca invatamantul romanesc este deformator, nu formator.

      Semnat, un profesor.

  4. Poate doriti ca Romania sa adopte un sistem de selectie rigid dus pana la extrem, ca al Elvetiei? Aici (in unele cantoane) copiii sunt selectati in clasa a VI-a, la modul ca dintr-o clasa de 19-20 copii, maximum 2-3 vor merge la liceu (Gymnasium- doar de aici poti merge catre orice universitate). Restul merg la scoli secundare (un fel de profesionale, dar impartie pe 3 tipuri, la unul dintre ele putand sa se obtina un soi de diploma de bacalaureat profesional – Berufmatura), de unde mai pot reveni la liceu numai dupa examene extrem de riguroase.
    Acum va intreb pe dvs., este corect ca un copil sa fie selectat atat de devreme? Selectie insemnand sa exceleze la toate materiile, incusiv desen, lucru manual.

      • Uitati-va si la sistemul finlandez, poate nu intamplator tara aia mica si friguroasa are cel mai performant sistem de invatamant din Europa – in special primar, secundar si liceal. Poate asa o sa intelegem cu totii de ce unora le merge bine si noua nu. Vorbiti aici de selectie, selectia inseamna insa excludere iar excluderea inseamna irosire de talent. Chiar daca scolile profesionale sunt absolut obligatorii, ele nu trebuie promovate ca scoli de rangul 2 sau 3 – asa se creaza un stigmat asupra copiilor care aleg sa se fomeze intr-o anumita profesie. Din pacate, in tara asta am ajuns sa avem prea multi profesori slabi si prea putini instalatori ( de ex) buni…

  5. Nu inteleg ce e asa de rau ca toata lumea sa faca facultatea
    Sistemul actual seamana cu cel din anii 30-40
    Si oricum nivelul tehnologic predat la universitati a ramas acelasi
    deci nu ma mira reintoarcerea in timp,atata timp cat societatea ramane traditionala,nu vrea sa progreseze si tine in loc cercetarea sute de ani
    La elasticitate la constructii,de pilda,exista 25 de carti care sunt copiate una dintr-alta si prima dintr-un manual tehnic american din 1945,adaptat dupa altul din 1932
    deci asta e nivelul actual
    Si in aceste condtii deplorabile,de inapoiere tehnica grava,sociala si mai grava,de ce sa ramana toti prosti,fara liceu si facultate?
    macar mai invata ceva pe acolo,azi toate facultatile romanesti sunt licee 2.0
    Ai o senzatie de deja vu cand treci pe acolo
    Apoi e gresit ce spuneti ca raportul pe piata muncii e de la 1 la 10 in favoarea celor fara studii universitare
    Daca mergeti pe ejobs.ro,tjobs.ro sau chiar in piata de la a la z,o sa gasiti numai joburi platite in euro,destul de bine,in care se cere:facultate,master,5 ani experienta si asa mai departe
    tendinta e in sus nu in jos

      • Aici ati pus punctul pe i !!! Taxele, banii. Show me the money, era o expresie dintr-un film celebru.

        Pai va dati seama cat de mult se bucura un privat, patron sau angajat, sa plateasca taxe la stat?? Cand: educatia e catastrofala, deconectata de la realitate si abslventii, studenti sau elevi, nu stiu sa faca nimic practic, in cel mai bun caz au doar o gramada de cunostinte in cap, mai mult sau mai putin intelese, dar nu stiu ce sa faca cu ele, justitia, adica dreptatea e stramba, politia inexistenta, sistemul de sanatate catastrofal si chiar periculoas pentru bolnavi, etc.

        De ce sa platim taxe la un astfel de stat?

        Un domeniu in care vad bine cat de ineficienta e educatia este informatica. Se scot mii de absolventi dar 10% din ei fac fata intr-o firma, ceilalti trebuie practic re-educati. Pe banii firmei !!

        Se invata multe prostii in licee, Moara cu Noroc, Fefeleaga etc si absolventii nu stiu sa scrie o cerere, nu inteleg un text simplu. Si culmea e ca nu se invata lucruri profund legate de istoria noastra sau de spiritul acestui popor, de exemplu Oltul lui Goga, sau Noi vrem pamant al lui Cosbuc. Sau istoria reala a dacilor si romanilor.

        Nici mesteri nu ies din scoli, e o adevarata aventura sa gasesti un instalator bun, un zidar sau un mecanic care sa-ti faca o lucrare perfect.

        Asa ca, mai bine renuntam la educatie, revenim la Miorita, se poate trai, acuma ca am ramas mai putini cu 4 milioane, si din agricultura facuta cu boii, din oierit etc, ca stramosii. Si poate ca-i mai sanatos, ce atata tehnologie….

  6. Reforma în educaţie se poate realiza simplu: evaluare corectă. De aici se vor diferenţia clasele pentru liceu şi cei care vor deveni viitorii „meseriaşi” , dar nu putem face meserii
    atâta timp cât un ministru obligă toţi elevii să facă liceu şi mă refer la Andronescu, apoi altul, Funeriu, în loc să acorde buget corespunzător educaţiei el a mai luat afirmând că se descurcă cu ce are, lăsând majoritatea şcolilor în frig, lipsă de igienă, nu mai spun fără bază materială pentru viitorii „meseriaşi”. Cine ştie ce mai fac ăştia de acum… Am ajuns cobaii unor executanţi politic. Se vrea mult investind puţin. Se vor modificări lipsite de substanţă şi finanţare numai de dragul apariţiilor în presă şi de dragul voturilor. Profesorii nu pot scoate numai medici cu elevi ce nu sunt supravegheaţi în timpul liber de părinţi, necontrolaţi „social” de celelalte instituţii ale statului, pe stradă, în crâşme, cluburi, locuri publice…, nu putem scoate meseriaşi fără bomfaiere, dălţi, pile, electrozi, fără accesorii de protecţie a muncii. Bine că avem lămpi cinetice în parlament … Unde sunt elevii care vor învăţa meserii în şcolile rurale „aproape de mediul familial”, dar unde sunt profesorii acelor şcoli? Una spunem şi alta facem… Avem buget fain la SPP pentru ca mai marii noştri să nu ia şuturi în fund de la cetăţeni, avem buget bun pentru camere să nu le scadă roşul obrăjorilor firavi ai aleşilor… avem europarlamentari bâlbâiţi şi slab pregătiţi care mai bine s-ar fi regăsit în producţie lăsând locul unor oameni competenţi… D-le Vlaston mai cereţi printre rândurile dvs. care au numai caracter „tehnic” şi ceva combustibil pentru reforma din învăţîmânt…, altfel se opreşte maşina.

  7. Nota 10 pt acest articol.Ar trebuii sa fie dat pe toate posturile de tv din tara cu atentionare ca de la CNA cand penalizeaza un post tv, la ore de maxima audiență cu scris alb pe fond negru cel puțin 10 min.

  8. si mai e ceva:
    Nivelul social e mult sub nivelul tehnologic romanesc
    Cei mai multi se nasc in comuna primitiva,merg la scolile satesti,invata cu greu sa scrie si sa citeasca
    cei mai multi nu stiu nici macar sa vorbeasca bine
    si evident merg cu totii la oras
    E ceva natural si firesc
    dupa care fac liceul si universitatea acolo
    Asa se ridica poporul roman
    Toate obstacolele astea nu sunt de bun augur
    Ele incurajeaza coruptia
    Stiu ca in UE se practiva medievalismul si toti sunt servitorii celor puternici si au studii putine
    Prietenii romani care lucra acolo mi-au spus ca sunt negrii pe plantatie ,sclavi la patron
    Dar evul mediu nu este viitorul,ci societatea galactica bazata pe cunoastere

  9. Nu va faceti griji! Interimarul a grait ca examenul a fost prea greu! Ca subiectele se elaboreaza intr-o o perioada de 6 luni (deci au fost elaborate pe vremea Balaurului cu 7 capete). In subsidiar, Interimarul a gindit asa:” Las ca acum EU (oamenii mei) voi face subiectele, pe masura mea”.
    Sincer, Interimarul ar putea afla ca oricit de simple ar fi, situatia nu s-ar schimba prea mult. L Pop: „nu sint in concordanta cu pregatirea elevilor”. Eu cred ca sint in concordanta cu programa, deci cine este vinovat? Desigur Dl. Bac. Nu elevii, nu dascalii (cum sint alintati).
    Nici un profesor nu-si asuma esecul, acum au inceput sa ceara alt fel de bac.

    Stiu ca exista o comisie pentru subiecte. Este si ea politizata? Intreb din moment ce mai multi politicieni s-au exprimat cam asa (Mang parca a zis ca Balaurul „a vrut sa arate ce nu stiu elevii,el va arata ce stiu”).

  10. Anul trecut promovabilitatea a fost de 99%. Anul acesta 35%. Hai sa-i laudam pe astia noi de la putere(nu-i iubesc nici pe astia nici pe ceilalti).Trebuie sa recunosatem meritele. Dv. ati aludat mai pe ocolite mai direct fostii. fiti impartial si laudati si actualii. Iar cand e nevoie dati cu ei de pamant.

  11. In legatura cu bacalaureatul eu am cateva nedumeriri. Ce reprezinta diploma de bacalaureat? Daca diploma de bacalaureat are aceeasi valoare, indiferent de probele date, eu cred ca dificulatatea trebuie sa fie aceeasi indiferent de tipul de liceu terminat. La ora actuala exista o proba discriminatorie. Este vorba de proba de matematica. Matematica sustinuta de eleviii care termina profilul matematica-informatica este diferita (cu grad de dificulatate mai mare) ca matematica sustinuta de eleviii de la stiintele naturiii si de la profilele tehnologice. Dar diploma este aceeasi. De exemplu si eleviii care termina stiintele naturiii si eleviii care termina profilul tehnologic si eleviii care termina matematica-informatica pot urma o facultate cu profil informatic sau cu profil economic. Si nu este singura proba discriminatorie de la bacalaureat. In liceul in care eu profesez, eleviii din clasa a XII-a trec de la profilul matematica-informatica la profilul FILOLOGIE deoarece bacalaureatul este mult mai usor si se pot inscrie la MEDICINA chiar la o facultate de informatica fara probleme. Sunt clase a XII-a de profil uman in care numarul de elevi depaseste cu mult numarulde 32, iar clasele de matematica informatica scad sub 20 de elevi. Si asta se intampla in ultimul an de liceu. Adica elevii profita de formarea acestor clase pana la clasa a XI_A iar in semestrul ala doilea din clasa a XII-a se muta la acele profile unde bacalaureatul este mai facil. Si repet din cauza ca diploma de bacalaureat este aceesi indiferent de dificultatea probelor sustinute.

  12. Nu credeti ca ar fi bine sa se dea examen de admitere la liceu? Rezultatele la bac nu au nici o legatura cu modul de admitere?
    Dupa ce trec 8 ani ca” gasca prin apa”, cu „FB” si 10 pe linie, ca „trebuie sa tinem la elevii scolii noastre, sa-i ajutam sa intre la cele mai bune licee”, vor avea timp in 4 ani de liceu sa se puna la punct?

  13. vad ca e jale in invatamant din cate aud acum la tv. programle scolare ptr cls a 5-a , a 9-a nu exista. manualele scolare ptr la anul nu exista. clasa pregatitoare a fost trecuta cu forta de la gradinita unde era mobilier si educatoare calificate la scoala unde nu exista nimic. se pare ca funeriu inafara de camere la bac( si alea puse partial) …doar s-a batut cu caramida in piept.

  14. si inca ceva. nepotul meu care e la mate info la liceul din fetesti e varza si e socotit printre cei mai buni.
    din cate am aflat de la el, profii nu-si fac orele, elevii sunt lasati sa faca galagie la ore, testele se dau dar nu setrec in catalog. tezele se dau de cate doua ori de ex la mate. la informatica fac pascal in loc de c ++ , la fizica e zero barat si el si profesorul.

  15. as fi curios daca absolventii anilor trecuti au avut cu totii statutul de „olimpici” si daca nivelul de dificultate al subiectelor de anul acesta a fost mai mare decat in anii precedenti! sau doar supravegherea este de vina?

  16. Povestea asta cu elevii de profesionala trecuti la liceu, apoi la lotul olimpic, pentru ca dupa aceea sa pice bacul, imi aminteste de o poveste similara ceva mai in aval: student american exceptional, care a trecut cu dispensa direct din liceu in facultate fara sa mai absolve liceul, apoi a trecut direct la scoala doctorala fara sa-si mai ia licenta, iar dupa cativa ani se intampla ceva intre el si coordonatorul lucrarii de doctorat. In acel moment studentul nostru risca sa paraseasca scoala fara diploma de doctor, insa el nu ar avea nici macar diploma de licenta si chiar nici diploma de absolvent de liceu.

  17. Un articol excelent, dar lipseşte ceva.
    Din start voi spune că eu sunt foarte pesimistă în ceea ce priveşte educaţia în România. De ce? Simplu. „Suntem români şi puntum”, vorba poetului.
    Păi, să vedem ce se întâmplă cu micile vlăstare mai întâi în familie, că de-acolo pornesc – cât de mult se mai ocupă părinţii de ei, ce pun la temelia formării lor ca oameni. Nu voi spune nimic pentru că toţi ştim cam pe unde ne situăm.
    Merge apoi micul cetăţean la „grădi”. Şi, cum e foarte inteligent şi pricepe mai mult decât cred bieţii adulţi, deja înţelege că există câteva „chestii sănătoase” în viaţă pe care dacă nu le ai ţi s-a cam dus norocul. Şi „doamna” şi mămica au grijă ca micuţa odraslă să bage bine-n căpuşor care-i drumul cel mai scurt către o viaţă „uşoară”. „Că ne-am chinuit noi destul.”
    Apoi, urmează primele clase cu aranjamentele de rigoare. Altă „doamnă” mult mai pretenţioasă şi alte mămici cu mult mai „dotate”. Asta pentru cei care au avut mai mult noroc. Alţii, săracii cresc în dorul lelii pe lângă bunici, părinţii fiind plecaţi pe alte meleaguri, alţii se uită în grădina ăstora şi tânjesc în vreme ce părinţii lor trag targa pe uscat, iar alţii, nefericiţii născuţi la ţară…Dumnezeu cu mila. Nu generalizez. Un procent foarte mic de părinţi se zbat să-şi crească şi să-şi educe copiii aşa cum au fost şi ei educaţi, având conştiinţa încărcată că-i aruncă total nepregătiţi în lumea în care trăim.
    Ajung pe urmă educabilii în ciclul gimnazial unde „domni” şi „doamne” aflaţi în posturi, mulţi dintre ei în lipsa unei variante mai bune, îi „pregătesc” pentru viaţă. Iar nu vreau să cad în păcatul generalizării. Problema este până la urmă la educatori şi mai puţin la materialul de educat. Şi aici iau în calcul părinţii, profesorii, birocraţii din sistem, guvernanţii-care de 20 de ani încoace nu dau doi bani pe viitorul tinerei generaţii.
    Când părinţii vor considera că unica şi marea investiţie în viaţă este propria odraslă şi educaţia ei, când educatorii nu vor mai suferi de boala corupţiei şi-şi vor face meseria cu onestitate şi cu demnitate, când vor dipărea sutele de birocraţi din sistem…e prea mult. Ar trebui o schimbare de mentalitate la nivel de popor. Aşa că rămân pesimistă, indiferent de măsurile luate… pe hârtie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro