miercuri, aprilie 14, 2021

Bacalaureatul Profesional, o noua forma fara fond?

Se amplifica discutia referitoare la Bacalaureatul Profesional (BP), sa vedem ce se vrea sa fie si ce va fi, in realitate.

In asteptarea includerii, la Senat, a unei prevederi legislative privind acest tip de bacalaureat, s-a si amanat publicarea metodologiei pentru derularea examenului de bac 2013, o incalcare a Legii Educatiei Nationale, care prevede ca termen maxim pentru emiterea acestei metodologii data de 1 septembrie, socotita a fi inceputul noului an scolar.

Exista si acum un astfel de examen, se numeste „examen de certificare a competentelor profesionale”, la filierele tehnologica si vocationala si se sustine inaintea examenului de bacalaureat propriu zis. El este destul de formal, pentru ca nu exista baza materiala de instruire practica in toate liceele si colegiile tehnice, orele de instruire practica sunt extrem de putine si tinute, in multe cazuri de maistri sau ingineri subcalificati. Cei buni si foarte buni nu stau in scoli pe 10-12 milioane de lei pe luna.

Procentul de promovare a acestor examene de certificare de competente este de aproape  100%, nu sunt obligatorii, nu reprezinta conditie de acces la bacalaureatul propriu zis, asa ca nu se prezinta la ele toti elevii. Certificatul de competente profesionale obtinut nu reprezinta garantia unui acces sigur in piata muncii, mai ales in absenta diplomei de bacalaureat national.

Viitorul BP vrea sa adauge acestui examen de certificare a competentelor existent, probele orale (de comunicare si de competente informatice), de la bacalaureatul national, la care oricum nu pica nimeni si, in plus, o proba scrisa de competente antreprenoriale. Adica, mai complex decat cel vechi, de certificare de competente profesionale.

Acest tip de BP nu va da acces la facultate celor care reusesc sa-l treaca.

Realitatea este ca piata muncii, din care statul a iesit ca principal angajator, nu se ghideaza dupa diplome,  s-a fript de multe ori cu diplome, inclusiv universitare, neacoperite de competente si cunostinte.

Angajatorul privat este interesat de ce stie sa faca un candidat la un job, il supune la proba de lucru, interviu, il angajeaza de proba, iar diploma completeaza, sau nu,  tabloul a ce stie sa faca un doritor de angajare.

Pe de alta parte, daca revine frauda la examenul de bacalaureat national, cum s-a si intamplat anul acesta, elevii vor fi tentati sa incerce la acest tip de bacalaureat, care le da dreptul sa mearga si in invatamantul superior, daca pe parinti ii tine punga sa sustina la facultate  odrasla.

BP va fi o incercare de a doua sansa, in cazul in care nu reusesc la varianta nationala a bacalaureatului.

Mai interesant ar fi daca si curricula filierei tehnologice si vocationale ar fi adecvata acestui tip de traseu educational, elevii ar invata mai putine discipline teoretice de cultura generala, iar in schimb ar face mai multe ore de instruire practica, la agenti economici, care sa-i si angajeze la sfarsitul scolarizarii, daca au vazut si apreciat inclinatiile si talentul pentru munca aplicativa a tinerilor.

Exista o lipsa acuta de muncitori de media sau inalta calificare, cu efect asupra competitivitatii, productivitatii si atractivitatii economiei romanesti. Lipsesc sudori, mecanici, instalatori, constructori, electricieni, etc., in absenta  carora investitorii nu-si risca banii pe o piata a muncii in care nu gasesc forta de munca calificata necesara investitiei.

Acest aspect este de o urgenta maxima, desfiintarea scolii profesionale in 2003 si inlocuirea ei cu o struto-camila, scoala de arte si meserii, desfiintata si aceasta in 2009, dublata de plecarea brumei de specialisti in strainatate, a acutizat lipsa de forta de munca mediu si inalt calificata.

Elevii cu resurse intelectuale suficiente, de natura conceptual-teoretice, pot invata in plus, sau se pot inscrie de la inceput pe filiera teoretica liceala, vor da examenul de bacalaureat national in varianta clasica si vor avea deschis drumul spre facultate.

In concluzie, masura introducerii BP ramane o forma fara fond, daca nu se dubleaza cu adecvarea curriculara, care sa cuprinda mai putine discipline teoretice, inlocuite cu instruire practica la agenti economici, in contract tripartit, scoala, parinti, agent economic, cu avantaje garantate de stat pentru toate partile din contract.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Din pacate in momentul acesta nu pot raspunde decat « da, un asemenea baccalaureat e o forma fara fond ». Cunosc foarte bine problema bacalaureatului profesional asa cum exista el in Elvetia. Ar fi multe de spus despre aceasta experienta, dar ma voi rezuma doar la a semnala ca accesul la bacalaureatul profesional in Elvetia este permis doar elevilor inscrisi in filiera de formare profesionala, nu si celor din filiera teoretica. Cu alte cuvinte, ca sa-si merite numele, e nevoie de tot ceea ce afirmati dvs. in ultimul paragraf al articolului.

    Mi se pare o lipsa crunta de responsabilitate si de viziune sa te joci cu etichetele bacalaureatului in asa fel. Si ca sa fie mai clar, cred ca e vorba de lipsa de responsabilitate in primul rand fata de acei elevi care sunt foarte vulnerabili, fapt exprimat prin aceea ca nu reusesc sa atinga minimul necesar pentru a obtine bacalaureatul. Masura aceasta e o greseala enorma. Pentru ca piata muncii sa reactioneze, ea trebuie sa fie pregatita. De asemenea elevii trebuie sa fie pregatiti si ei. Parintii la fel. Nu e posibil sa ne lansam in experimente de genul acesta dupa ureche.

    In sine, daca e corect gandit si pus in practica, bacalaureatul profesional poate constitui un raspuns interesant la unele probleme din invatamantul romanesc. Ar putea reduce, de exemplu, presiunea asupra invatamantului superior, contribuind la modificarea structurii piramidale a sistemului de invatamant. Asa cum se prefigureaza lucrurile mi-e teama ca nu se va ajunge la altceva decat la o discreditare tipic romaneasca a unei solutii care in alte parti poate fi de succes.

    Iar in final, un lucru pe care nu l-am inteles, posibil pentru ca nu am avut timp sa caut informatia cu mai multa atentie. Spuneti-mi va rog, ce legaturi sunt stabilite intre bacalaureatul profesional si celalalt bacalaureat ? Daca un posesor al bacalaureatului profesional vrea sa mearga la o facultate, ce trebuie sa faca ? Dar daca vrea sa-si continue cariera intr-un alt tip de scoala superioara, in acord cu specializarea lui obtinuta eventual la locul de munca ? Este ceva prevazut pentru asemenea cazuri ?

  2. si daca un elev ia BP si apoi se desteapta pe parcurs si vrea sa faca o facultate cum procedeaza?
    poate da niste diferente? nu ati raspuns la ce a intrebat doamna Gorga.

    de asemeni cum adica cu BP (sau fara) doar la scoli profesionale. mereg si fara? atunci de ce ar mai da cineva BP daca se poate inscrie si fara ele. sau exista nuanta ca unele scoli profesionale te vor accepta doar cu BP in timp ce altele, eventual cele mai proaste, te vor accepta oricum?

    • Poate ar trebui dat un astfel de examen pentru a fi respectata legea educatiei nationale din 2011?

      Am copiat mai jos o parte din articolul 77:

      „proba E scrisă de evaluare a competențelor formate pe durata învățământului liceal, după cum urmează:
      a) probă scrisă la Limba și literatura română — probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările;
      b) probă scrisă la Limba și literatura maternă — probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
      c) două probe scrise, diferențiate după cum urmează:
      1. pentru profilul real din filiera teoretică:
      (i) matematică;
      (ii) probă transdisciplinară din științe: fizică, chimie, biologie;
      2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:
      (i) o limbă de circulație internațională;
      (ii) probă transdisciplinară din geografie, istorie, științe socioumane;
      3. pentru filiera tehnologică:
      (i) probă scrisă disciplinară specifică profilului;
      (ii) probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;
      4. pentru filiera vocațională:
      (i) probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;
      (ii) probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.”

      Care este diferenta intre articolul 77 si ceea ce s-a votat in comisia senatului ?

    • Din cate am inteles in LEN nu exista o prevedere conform careia, cei care dau bacalaureat tehnologic nu ar avea voie sa urmeze facultatea spre deosebire de forma actuala votata in comisia senatului.

      Daca este asa atunci modificarea este binevenita.

  3. Buna ziua!
    Daca facilitatile si restrictiile sunt exact aceleasi si cu BP si fara Bac de loc, la ce mai e necesar BP? Altceva ar fi, daca de la un anumit nivel sa nu poti accede fara BP. Asa, ideea e nascuta moarta. Eventual sa nu se mai produca inghesuiala asta de la BAC-ul actual, cand toate loazele se inscriu la BAC si scade rata promovabilitatii.

  4. 1. „o incalcare a Legii Educatiei Nationale, care prevede ca termen maxim pentru emiterea acestei metodologii data de 1 septembrie, socotita a fi inceputul noului an scolar”
    Nu gasesc in LEN nicio referire la 1 septembrie. Puteti detalia care este incalcarea legii?

    2. „Pe de alta parte, daca revine frauda la examenul de bacalaureat national, cum s-a si intamplat anul acesta”
    Aveti dovezi ca a revenit frauda anul acesta? Mie mi s-a parut ca a continuat „bacul pe bune” inceput in anii precedenti (cu rate de promovare comparabile).

  5. BAC sub conducerea lui Andronescu a fost precum alegerile organizate de USL, s-a furat in draci. Si iata un exemplu: am o loaza de nepot care s-a inscris la un liceu tehnologic din Buc dar in realitate n-a trecut pe acole timp de 4 ani. Mergea doar odata pe an sa-i puna secretara notele. Ei bine acest baiat a dat BAC-ul pana acum de 3 ori si l-a picat cum era si nnormal. In aceasta toamna surpriza, loaza de nepot ia BAC-ul cu nota 8 la romana si 8 la matematica. Multi cititori vor crede ca exagerez. Acest sistem al fraudarii a vrut Funeriu sa-l desfiinteze si iata Abramburica l-a reactivat. Mai exact prin secretare s-au dat subiectele cu o seara inainte iar la exemen au fost lasati sa copieze. Despre ce vorbim?

  6. Ca o persoana care de 20 de ani lucrez in sistemul de invatamant pot spune ca trebuia o schimbare. Ceea ce s-a intamplat din 2003 pana acum a dovedit ca doar aproximativ 45% din absolventi pot sustine un bacalaureat avand cunostinte teoretice si stiintifice. Societatea romaneasca a oferit tuturor elevilor posibilitatea de a urma o forma de liceu si de a sustine un astfel de examen. Studiile din alte tari aratau ca doar 45% dintre elevi pot urma o astfel de forma de invatamant. Pentru ca ceilalti nu pot. In loc sa adecvam curricula scolara la nivelul celor care NU POT, s-au cheltuit bani si resurse ca pana la urma, pentru 55% dintre absolventi sa fie un esec. Pot spune ca acesti 55% dintre elevi NU S-AU ALES CU NIMIC din acesti 4 ani de scolarizare. Si din ceea ce cunosc eu, multi dintre acesti absolventi au ramas cu niste deprinderi de care se vor debarasa greu in urmatorii ani de viata. Ma refer la faptul ca la peste 90% dintre teste se copiaza. Ca nu participa la nici 50% dintre orele prevazute in planul de scolarizare.

    • Cum adica sa adecvam curricula la nivelul celor care nu pot? Atunci de ce sa mai dam examen? Sa dam la toate loazele diploma direct, fara examen. Bacalaureatul (la fel ca si facultatea) este pentru CINE POATE (adica are ceva in tartacuta) nu pentru CINE VREA. Bac-ul nu este obligatoriu, pot ramane cu 12 clase si se pot duce vanzatori la boutique sau soferi (sau altceva). Nimeni nu spune ca le trebuie bac-ul pentru asta. Daca atata pot atata sa faca in viata. Nu trebuie sa le dam diplome doar ca sa le aiba si sa distruga sensul unei diplome. Exact asta s-a facut de prin 2000 incoace, toti prosti au luat bac-ul prin furt, au luat o diploma de facultate (sau 2-3-5 ca era la moda) tot prin furt si acum se vaicaresc pe unde pot ca nimeni nu le da post de sefi cand ei sunt buni necalificati. S-a pierdut valoarea unei diplome pentru ca s-au dat astea la toti prostii.

      • Cand m-am referit la adecvarea curriculei scolare m-am referit la faptul ca peste 50% dintre elevi ar fi bine sa urmeze o forma de invatamant cu mai putine ore teoretice si stiintifice si mai multa practica. Astfel obtin deprinderi cum ar fi o meserie care i-ar ajuta si pe ei si ar ajuta si societatea in care traiesc. Invatamantul romanesc a fost mult prea generos. S-a crezut ca toata lumea poate urma un liceu. Eu repet. Profesorii care predau la liceu cu ceva experinta (cel putin 10-12 ani vechime) stiu ca nivelul de cunostinte este ridicat mai ales la clasele terminale (a 11 si a 12) echivalent la unele materii cu primul si uneori chiar al doilea an de facultate. Elevii fac un efort deosebit in acesti doi ani. Iar unii nu detin competentele necesare de invatare ca sa poata face fata. Pur si simplu NU POT. Cum am mai scris. Sunt materii stiintifice cum ar fi matematica, informatica fizica chimia si chiar si limba romana in care unui profesor ii trebuie minim 5 poate chiar 10 ani sa poata preda aceasta materie la nivelul cerut. Ma refer la adecvarea metodelor de predare si chiar la stapanirea cunostintelor necesare acestor ore. De regula, in marile colegii nationale, la clasele terminale predau profesorii cu experienta de cel putin 15 ani vechime si gradul didactic 1 sau doctori in stiinta respectiva. In aceste conditii achizitiile teoretice nu pot fi facute de toata populatia scolara. La asta m-am referit. Adica un elev care nu stie tabla inmultirii la clasa a IX-a (si credeti-ma exista asa ceva) nu pot sa inteleaga notiuni ca functiile trigonometrice la clasa a X-a si functii continue, derivate, limite si siruri de numere la clasa a XI-a. Cam asa se pune problema. Acesti elevi pot avea in schim deprinderi practice. Sa-i invatam totusi ceva. Pentru ca altfel ei pierd timpul, cumva trec ei de cei 4 ani de liceu, societatea cheltuieste cu ei, si la final toata lumea a pierdut. Elevii ca nu au invatat nimic. Societatea ca are cetateni care nu stiu sa faca nimic.

        • Pai elevii respectivi nu au alta optiune decat liceul deoarece actualul ministru (groparul invatamantului) a desfiintat scolile profesionale. Faptul ca nu stiu tabla inmultirii in clasa a IX-a este trist dar mai trist este sa faca liceul cand el nu stie nimic din clasele I-IV. Nici nu ar avea ce sa caute la liceu, cu atat mai putin sa dea bacalaureatul. Ca sa nu spun ca foarte multi nu stiu limba romana. Eu, cand am dat bac-ul (prin anii ’90) se pica daca nu stiai sa desparti in silabe sau sa stii cand se scrie cu liniuta si cand fara „sau”. Era penibil sa nu ai habar de asta. Acum toti vor bacalaureat. De ce? Daca nu stiu nimic inseamna ca nu merita diploma de bac. Faptul ca raman fara diploma nu este o tragedie, avem nevoie de necalificati. Prefer necalificati cu 8 clase decat necalificati si analfabeti cu doctorat.
          Iar bac-ul profesional este o tampenie (in varianta romaneasca) inventata tot de groparul invatamantului. Daca oricum nu pot folosi diploma pentru admiterea la facultate, ce rost mai are? Eu am terminat un liceu industrial prin anii ’90 si, cand am dat bacalaureatu am primit si un certificat de competente in domeniul respectiv (evident, in urma unui examen teoretic si practic). Am si diploma de bac si certificatul de competente (cu el ma puteam angaja in domeniu, dovedea ca am invatat meseria respectiva). Nu inteleg idiotenia asta cu bac-ul profesional, este o iluzie pentru loaze care vor descoperi repede ca nimeni nu o sa ii angajeze mai usor cu hartia aia igienica pe care scrie ministerul invatamantului.
          Chiar nu v-ati saturat dupa atatia ani sa va mintiti singur? Ca exact asta inseamna bac-ul profesional, sa ne mintim singuri si sa re-ingropam dezastrul in invatamant. O luam de la capat. De cate ori trebuie sa mai dam cu capul de pragul de sus inainte sa invatam ca problemele trebuie rezolvate pe termen lung si nu ingropate cu decizii tampite pe termen scurt?

    • fortand 55% sa mai urmeze 4 ani, producem cheltuieli MARI din bani publici. Poate ca banii ar fi fost utili sa plateasca salarii mai bune la mai putini profi dar mult mai exigenti. Dar aceasta gandire inseamna cotizatii mai putine la sindicat, mai putini membri de sindicat si voturi mai putine pt. PSD. Avem si explicatia logica!

      • Gresiti!

        Cei care aleg sa dea bacalaureat profesional, nu au voie sa dea examen de admitere la facultate.
        Ideea este foarte buna. Daca era introdusa de mai de mult.

  7. Oameni buni!!!

    Profesorul de chimie Toma, coleg de catedra cu Abramburica Andronescu, a spus ca ea a plagiat in teza ei de doctorat retete chimice furate de sotia profesorului din SUA.

    Marturia a fost zdrobitoare. Se pot verifica toate afirmatiile.

    De ce s-a musamalizat povestea? E o chestiune de spionaj? Ratiuni de stat?

    Ce poti sa te astepti de la Abramburica&comp???

  8. Aceasta individa ajunsa pe un scaun prea sus pentru mintea ei de GAINA NEOUATOARE,cotcodaceste verzi si uscate,iar propunerile timpe distrug viitorul a mii de copii.
    Din dorinta de gica -contra dobitocii care bramburesc tara de 22 de ani schimba intruuna structura invatamintului ducindu-l spre nivelul lor de incompetenta.
    Dezastrul pentru Romania a inceput odata cu cocotatul pe scaunele ministerului invatamintului a handicapatilor,incompetentilor,impotentilor,oligofrenilor impinsi in fata de valul de impostori.

  9. Ei, na ! Mare branza!

    BP e pur si simplu BN minus probele scrise…

    Ideea ca „Educatia antrepenorioala” – asa cum este ea acum, in progrma si manuale- ar folosi la ceva e ridicola si rizibila. Orice om care a infiintat vreodata o firma se va lua cu mainile de par citind tampeniile scrise acolo.

    Nu ca BN ar folosi la ceva, dar macar a ajuns sa fie clar. Inutil, prilej de ridicare a cate unui „Zid al Plangerii” in fiecare vara. Dar macar clar.

    Abramburica vad ca isi schimba porecla in renume.

  10. DLE VLASTON spuneti acestor amarati ca ar fi putut sa emita un ordin comun cu Min Muncii prin care sa spuna angajatorilor ca pentru functiile care nu impun studii superioare adeverinta de absolvire a liceului este suficienta pentru angajare.Fara costuri ,logic ,cu aplicare imediata .Sigur asta daca se urmareste sprijinirea absolventilor de liceu fara bac in accesul pe piata muncii .Daca se urmareste votul , imaginea, negarea valorii actiunilor lui Funeriu ,formele fara fond -cum spuneti ,e ok .Acest parlament va aproba fara ezitare aceasta inventie a abramburelii la varf astfel ca anul urmator vor „lua” bac-ul si cei care nu se vor prezenta.

  11. Ziua buna tuturor!
    Domnule profesor, am sa incerc stilul scurt, desi stiu ca n-o sa-mi iasa :) . Vasazica:
    – Introducerea in circuitul social, de catre un partid socialist, a unor noi categorii de oameni – cei cu bacalaureatul de mana a doua sau fara – este in sine o chestiune foarte tare. Astia infiinteaza, fara sa vrea, clase sociale (obiectivul lor final fiind opusul!). Nu mai explic pe larg. Oricum, nu poti sa vii tu, partid marxist, sa infiintezi categorii defavorizate, bazate pe cerere scrisa, voluntara si, astfel, sa consfintesti saracia si/sau incapacitatea intelectuala declarate (sau reale) prin lege si prin „diplome”, spalandu-te pe maini pentru viitor. Chestiunea asta ar trebui speculata politic de catre dreapta. Asta e abordarea cinic-politica.
    – Vom avea, nu ca pana acum, doua categorii (cu bac si fara bac), ci patru (cu bac, fara bac, cu bac de mana a doua si fara bac de mana a doua, caci va exista si asta, desi acum nu pare). O aiureala! Pot sa pariez cu dvs ca vor aparea si asa-zise universitati de mana a doua, cu profesori si curicula pe masura si care vor da diplome la fel de „folositoare” ca si bacul de mana a doua. Toate astea pe bani de mana-ntai, fireste.
    – Bacul ar trebui sa fie o incheiere de ciclu scolar, care sa insemne ceva palpabil, concret, pentru cei care il iau. Totodata, cei care nu-l iau, trebuie sa aiba acces si la o alta sansa, si/sau la invatamant profesional (sau ce vrea fiecare), eventual in parteneriate cu firme private, cu ce a mai ramas din institutiile de stat, cu regii autonome etc.
    – Apropo de „incheiere” de ciclu scolar, am sa va spun o teorie d-ale mele mai vechi: cine a botezat invatamantul liceal ca fiind „preuniversitar”, mare pervers a fost! Aceasta denumire este una care te duce cu gandul la aiureli cum ca liceul este numai o treapta catre universitate, o obligatie, o formalitate, ca-l faci si-l termini cu bine si cu bacul luat automat, ca toata lumea etc, ceea ce nu e adevarat si nici nu trebuie sa fie asa. Ca o comparatie: cum ar fi ca studiile universitare sa se cheme „predoctorale”? Denumirea asta nu ar induce ideea ca le faci doar ca sa poti sa-ti iei si tu doctoratul, ca tot omu’?
    – Una peste alta, ar trebui lasat bacul asa cum e, ar trebui sa i se confere semnificatia reala pe care o are, iar iesiri din acestea in decor cu bacalaureat profesional sa nu se intample. Si sa puna mana socialistii, ppddistii, popularii sau oricare ar guverna si sa reinfiinteze scolile profesionale si sa alerge dupa contracte, sa se zbata, sa munceasca ei in primul rand! Cam asa si cam atat.
    Multa sanatate tuturor!

  12. Am un baietel in invatamintul olandez ( scoala internationala totusi).
    Aici ar fi trecut in clasa 4 a. Acolo este a 5-a.
    Caut sa il mentin la nivelul de scoala pe care ar fi facut-o aici. Il invat eu practic.
    Diferenta intre nivelul lui atit la matematica cit si la limba romana fata de matematica si limba predata este colosala. Acolo abia au trecut la inmultire si eu fac cu el un fel de ecuatii ( asta este cerinta din manuale nu ca vreau eu).
    Cu toate ca este mut peste nivelul lui in clasa, scoala de acolo este considerata mai buna.
    Cu toate ca scoala noastra are un nivel ( cel putin la sc generala) peste nivelul din Olanda noi mai infiintam o clasa. Cea pregatitoare.
    Observ ca noi insistam in continuare pe materie cu nemiluita, in tip ce strainii o lasa foarte incet.
    Acum mai venim si cu aberatia asta de bacalaureat.
    In caz ca va da gres si asta ( copii nu vor fi in stare sa treaca nici acest examen) ce vom face? Nu mai bine adaptam ” bac” ul la nivelul lor? Adica intrebari despre facebook, ultimele birfe pe diverse pagini de socializare, sau intrebari despre caracteristicile telefoanelor?
    Problema noastra este de fond a societatii. Scoala se face, materie exista, numai ca nimeni nu mai da un sfant pe scoala. Atita vreme cit se prezinta modele de urmat , ( agramati, fara nici o scoala) care au succes in viata si se mindresc ca cheltuie zilnic salariu mediu cine sa mai invete?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Ucraina. Alinieri ideologice toxice la narațiuni (post-)sovietice

Un “amănunt” picant și toxic a tulburat grav liniștea comemorării împlinirii a 80 de ani de la masacrul din poiana Varniței, de...

U.S. and E.U. shoulder to shoulder

"Parte din strategia lui Donald Trump ținea de rezolvarea problemelor prin escaladare. Acum rezolvăm problemele coborând temperatura, prin de-escaladare, căutând un...

Invitarea Ucrainei în NATO – marea lovitură strategică a SUA în Estul Europei şi scenariul care dă fiori regimului Putin

Agitaţie mare în estul Ucrainei, de ambele părţi ale frontierei cu Rusia. Informaţii contradictorii, acuzaţii reciproce de escaladare a conflictului, masarea trupelor...

Despre protestele antivaccin, anxietatea tehnologică și tehnofobia. De ce ne este teamă de cipare (I)

Privim îngroziți la cei din jur care îmbrățișează teorii conspirative, le susțin impetuos pe rețelele de socializare, ți le aruncă în față...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.