Recentul Ordin de Ministru (aici), care clarifică modul de admitere la facultate pentru anul universitar următor, a reaprins discuția privind corectitudinea viitorului examen de bacalaureat și soarta fabricilor de diplome universitare.
În esență, recentul OM exclude mediile obținute în cursul anilor de studii, ca nerelevante. În adevăr, există diferențe uriașe între spiritul de notare la oraș față de rural, la licee teoretice bune față de grupuri școlare și colegii tehnice, etc. Acestea contau în procent de 30-33% în media de admitere la facultate. Conform OM în discuție, nu mai contează deloc. Ceeace este un lucru bun. Miza accesului pe locurile fara taxe de la universitati ridica vanarea notelor bune la cote greu de acceptat.
(Art1 (2) Examenul de admitere poate consta si in proba/probe scrisa/scrise sau/si orala/orale pentru testarea cunostintelor si a capacitatilor cognitive. Pentru testarea capacitatilor artistice sau sportive examenul de admitere va contine obligatoriu si o proba practica eliminatorie, sustinuta anterior celorlalte probe. De asemenea, pot fi luate in considerare notele de la probele de bacalaureat sau media de la bacalaureat, licenta sau disertatie, dupa caz, dar nu pot fi luate in calcul mediile sau notele din anii de studii.)
Din păcate, alin. (3) al art. 1 dă cu stângul în dreptul:
(3) Conform legii, metodologia proprie de admitere, conditiile de admitere, inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute publice in fiecare an de catre universitate, cu cel putin 6 luni inainte de sustinerea concursului de admitere.
Concursurile de admitere programate de către universităti, conform autonomiei universitare, sunt plasate, în cele mai multe cazuri, în iulie și august, prima sesiune, deci cu mai puțin de șase luni de la data emiterii OM. Ca atare, în asemenea situații, aplicarea OM este imposibilă. Mai mult, constituie temei mai mult decât suficient pentru suspendarea aplicării ordinului, de către instanța de contencios administrativ, ca inaplicabil, dată fiind contradicția dintre aliniatele 2 și 3 ale art. 1.
Tot legat de tehnica legislativă, este neclară formularea de la art. 7
3) In cadrul metodologiei proprii, institutiile de invatamant superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea la programe de studii universitare de licenta a candidatilor care au obtinut in perioada studiilor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau la alte concursuri nationale sau internationale.
Ce înseamnă „distincții la olimpiade școlare”? Dacă un candidat aduce adeverință de la școală, conform căreia s-a clasat primul pe clasă, sau pe școală, la olimpiada de tehnologie, înseamnă că se califică pentru locurile fără taxe la o facultate de prestigiu, cum este Automatica, sau Informatica? În funcție de pile și relații, drumurile i-ar fi deschise pentru orice facultate!
În concluzie, media de admitere la facultate poate fi decisă de universități ca provenind din probe de admitere, orale și/sau scrise, din media sau notele obținute la bacalaureat sau o combinație între cele două, ponderea fiind decisă tot prin metodologii proprii.
Cum costurile legate de organizarea de examene de admitere (supraveghere, corectare, logistică) vor împinge managerii de universități să se rezume la notele și media de la bacalaureat, vom avea o admitere la universități în aceiași parametrii cu aceia din anii trecuți.
Toată logica OM se bazează pe ipoteza că bacalaureatul din vara aceasta va fi cel puțin la fel de corect, comparativ cu acela din vara trecută. Ei bine, am cel puțin trei motive să fiu sceptic că se va repeta „minunea” din vara trecută.
- Vara aceasta bacalaureatul se va desfășura cu trei-patru luni înaintea alegerilor parlamentare. Vor participa circa 200.000 de candidați din seria curentă, plus cel puțin 100.000 picați în vara trecută sau în anii anteriori. Presupunînd ca s-ar menține procentul de promovați de anul trecut, de 50%, am avea 150.000 de candidați picați, adică, socotind cam cinci persoane de fiecare candidat picat, părinți, rude apropiate, prieteni, se adună 750.000 de voturi pierdute. Adaugând salariații universităților și familiile lor, rămase fără obiectul muncii, ajungem la circa un milion de voturi pierdute pentru partidele aflate la putere, doar din motive de bacalaureat serios. Din 6-7 milioane de voturi. Crede cineva că vreun partid își va asuma un astfel de risc? Și anul trecut, o persoană importantă din conducerea PDL a exclamat: „să vină Funeriu să ceară voturile părinților tinerilor picați la bacalaureat!”
- La bacalaureatul de anul trecut universitarii n-au prea participat ca președinți de comisii de examen sau de evaluare, din motive de bani. Indemnizația de șef de comisie de examen a fost in jur de 500 lei, pentru 10 zile de activitate. Au crezut ca reflexele moștenite vor duce la rezultate similare. În aceste condiții, directiva ministrului Funeriu, transmisă prin inspectorii generali, către inspectori și directori șefi de comisii, „faceți un bacalaureat corect, iar eu vă asigur spatele”, a avut ecou și a dus la ce știm că s-a întâmplat. Probabil universitarii absenți și-au dat palme, când au văzut rezultatele. Vara aceasta vor veni și pe gratis, cu sarcina precisă primită de la colegi și rectori: dați-le la toți bacul, sau murim de foame. Din experiență știu cât contează poziția președintelui de comisie. „Să nu le retezăm aripile, să-i lăsăm să ajungă și ei la un job, cât de cât bine plătit”! De aici greața și refuzul cadrelor didactice verticale de a participa la o astfel de mascaradă. Mulți profesori serioși și cinstiți vor refuza să gireze cu numele lor o astfel de înșelătorie, dar se vor găsi destui care să-și vândă conștiința pentru o pungă de cafea sau câteva sute de lei.
- În vara aceasta, cumulând și picații din seria anterioară, vom ajunge la circa 300.000 de candidați, sau chiar mai mulți, punând presiune pe organizatori, obișnuiți cu serii de aproximativ 200.000 de candidați. În aceste condiții, în lipsa resursei umane și a spațiilor în care se va susține examenul, nu vor exista suficiente camere de supraveghere, suficienți asistenți, suficienți profesori corectori, așa încât este de presupus că în haosul creat ne vom întoarce la procentele din anii trecuți: 70-75% în sesiunea din vară, alții 15-20% în toamnă, în total 80-90%, spre fericirea tuturor: elevi, părinți, profesori, universitari. Doar cinstea, echitatea, seriozitatea, profesionalismul vor fi iarăși călcate în picioare. Amănunte nerelevante pentru societatea noastră. Din păcate.
In concluzie, în opinia mea perspectivele sunt mai degrabă sumbre. La români, orice minune ține trei zile. Ne vom întoarce unde am fost și mai mult de atât.
Se va intra mai greu la o grădiniță bună, comparativ cu accesul la universitate.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Asa da, domnule Vlaston, m-ati linistit.credeam ca numai eu vad tampenii in ordinul acesta :)
Asta-i avantajul comentatorilor. Vad si ce nu vad juristii…
Stimate Domnule Vlaston
Din păcate, ceea ce susţineţi este ÎNSPĂIMÂNTĂTOR de corect!
Cu bune urări
Multumesc pentru urari…:)))
Sugerez ministrului Baba să dea un ordin prin care cadrele universitare
să nu participe în nici un fel la bacalaureat.
Dl. Vlaston,
cred ca omiteti un aspect…economic. Va sugerez situatia din 2011.
Comparați numărul locurilor în facultaăți (publice și private) raportat la numărul absolvenților cu diplomă de bacalaureat. Dacă eu nu greșesc, veți constata că cererea a fost aproximativ egală cu oferta.
De ce credeți că în acest an situația va fi diferită?
Coroborați această situație cu modul de finanțare și cu faptul că MECTS nu a alocat mai multe fonduri universităților conform clasificării ci a alocat mai multe locuri cu finanțare de la buget! Adăugați și data de la care trebuia să se aplice „finanţarea pe cicluri” şi data de la care se aplică efectiv!
Întrebare finală: care este motivația pentru care o universitate ar introduce examen de admitere?
Pai nu e.
Multumesc.
Pai nu zice ordinul ca admiterea se va face pe baza de „examen de admitere”?
Ba… zice! Iar cativa reporteri TV asta au transmis: de acum admiterea se face doar cu examen. Gata cu admiterea pe baza de dosare!
Doar ca „examenul” nu are in mod necesar „o proba de examen”.
De fapt este foarte simplu.
Ordinul evidentiaza ca admiterea este doar o primire in Universitate si se face cu examen de acceptare a candidatilor, examen in cursul caruia candidatul poate sa nu fie prezent; de asemenea, examenul se desfasoara in limitele legii asfel incat, la stabilirea rezultatelor examenului, nu pot fi luate in calcul mediile sau notele din anii de studii, iar metodologia proprie de admitere cu examen trebuie facuta publica in fiecare an de catre universitate, incepand cu anul consecutiv celui in care prezentul ordin a fost dat pentru clarificarea cadrului general de organizare si desfasurare a admiterii, potrivit legii.
Nu credeti? Recititi, va rog, cele trei articole ale capitolului 1!
„pentru anul universitar 2012 – 2013.”
„(2) Examenul de admitere poate consta si in proba/probe scrisa/scrise sau/si orala/orale pentru testarea cunostintelor si a capacitatilor cognitive.” – precizarea este cu ” SI IN”….
„cu cel putin 6 luni inainte de sustinerea concursului de admitere” Pt. ca asa spune LEN.
Daca ordinul are ca data 23 martie sa se calculeze ” cel putin 6 luni”.
Domule Munteanu, glumeam- doar nu ma luati in serios?
Am folosit doar aceeasi limba de lemn ca si cea folosita de Ordin. Un limbaj care probabil s-a nascut prin tot felul de lupte la nivelul Ministerului.
Dar, ca sa fim sinceri, gaselnita asta cu „uite examenul, nu este examenul” este bine garnisita cu „meandrele concretului”. Puteti citi in Evenimenul Zilei de astazi un titlu „soc”: „Examenul-surpriză pune elevii cu burta pe carte”. Iata, examenul este o mare surpriza, ca si lipsa lui, in anumite cazuri!
:( Scuze….luat de val…nu prea am fost atent şi la nuanţe….Mă deranjează teribil de mult când văd împărţeala asta: MECTS este plin de Feţi Frumoşi şi Ilene Cosânzene iar în Univ. s-a adunat toată scursura societăţii!
Ei nu greşesc, ei fac numai bine! Aferim!
Domnilor, sunteti cinici! Cum sa nu existe motivatii? De motivatia morala ati uitat? Ca universitatile prin insasi rostul lor trebuie sa creeze elite! Asta este scopul si nu de a umple buzunarelor corpului profesoral sau administrativ.
E clar, suntem o natiune in putrefactie.
Poate sunt cinic. Dar cinismul meu vine din realitate! Iar realitatea bate de departe declaraţiile oficiale. Din ciclul „avem o lege, dar la ce bun”, ce spuneţi despre următoarele?
MECTS cred că este singura instituţie publică din România care are propria definiţie a „veniturilor proprii”. Exemplu:
„Art. 8. — Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.”
Vs.
„(6) Toate resursele de finanțare ale universităților de stat sunt venituri proprii.”
Dar ceva mai la vale, dăm dovadă că ştim cum stă treaba cu finanţele publice:
„(2) Veniturile acestor instituții se compun din sume alocate de a bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe bază de contract, pentru finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară, realizarea de obiective de investiții, fonduri alocate pe bază competițională pentru dezvoltare instituțională, fonduri alocate pe bază competițională pentru incluziune, burse și protecția socială a studenților, precum și din venituri proprii, dobânzi, donații, sponsorizări și taxe percepute în condițiile legii de la persoane izice și juridice, române sau străine, și din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul invățământului și cercetării științifice universitare.”
Vs. Metodologia de finanţare (copy paste din LEN):
„Toate fondurile pentru finanţarea de bază și suplimentară a universităţilor de stat, atrase din diverse surse, sunt considerate ca venituri proprii. ”
Pentru a fi mai clară maniera de aplicare a LEN, citez:
„(4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului asigură finanțarea de bază pentru universitățile de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu și per limbă de predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă și competitivă a societății, iar în interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calității acestora, numărul de granturi de studii alocate unui program variind în funcție de poziția programului în această ierarhie.”
Vs. Metodologia de finanţare:
„Art. 6.Tranzitoriu, până la încheierea unui ciclu de studii de licență, de masterat sau doctorat, sumele atribuite fiecărei universități pentru finanțarea de bază pentru studenții înmatriculați într-un program de studii anterior anului universitar 2012/2013 se alocă în funcție de cifra de școlarizare primită de universitate, pe baza unor coeficienți de echivalare și de cost. ”
Avem şi o „cireaşă de pe tort”:
„Art. 8.Pentru doctoranzii înmatriculați în anul 2011 finanțarea se face prin granturi. Valoarea acestora este prezentată în Anexa 3. Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanțarea de bază se acoperă sumele care nu cuprind bursele studenților doctoranzi pentru o perioadă de nouă luni. Pentru ultimul trimestru din 2012 finanțarea acestor granturi doctorale se va face din bugetul ANCS, pe baza unor prevederi distincte în contractul instituțional semnat între MECTS și universități. ”
Vs. LEN:
„(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului alocă anual, prin hotărâre a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat științific și pentru doctoratul profesional din domeniul artelor și al sportului, un număr de granturi doctorale multianuale, pe o durată de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale și costurile pentru programul de studii avansate și pentru programul de cercetare. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficienți corespunzători pe domenii disciplinare și profesionale ale doctoratului.”
Poate sunt mai lunatic din fire, dar anul universitar a început în octombrie 2011, iar LEN a fost publicată prin ianuarie cu termen de aplicare 8 luni…..acum suntem prin semestrul al II lea al anului universitar…..
„Bursa studentului doctorand este la nivelul salariului asistentului universitar = 734 lei/luna net (pornind de la 1223 lei/luna, valoare bruta a salariului minim a asistentului universitar, cu toate cotele/taxele angajatului incluse) „.
în 2011 valoarea de finanţare per student echivalent a fost aproximativ 2.750 lei, iar în 2010 de 2.840 lei!
Oferta a fost mult mai mare, comparativ cu nr. absolventilor, la stat si privat. Va referiti doar la univ. de stat?
Asa este. Suma locurilor de la stat si a celor de la privat a depasit numarul absolventilor. Locurile de la stat acopereau peste 80% din numarul absolventilor. Economiceste vorbind, cind se intimpla o astfel de situatie si veniturile tale depind 90% de „vânzări”, cum poţi să îţi selectezi clienţii?
Nu uitaţi ce trebuie să se acoperă prin finanţarea de bază: 1) cheltuieli de personal; 2) cheltuieli materiale 3) Regia instituțiilor de învățământ superior pentru desfășurarea unui program de studii.
Asta in cazul in care consideri ca TOTI absolventii ar trebui sa ajunga la facultate. Ceeace este o eroare majora.
Nu m-am facut bine inteles. O incercare noua.
Cine stabileste „regula jocului”? MECTS! Cine aprobă cifrele de scolarizare? MECTS! Cine stabileste finantarea ? MECTS via CNFIS!
Prin urmare dacă universitatea X primeste 3000 de locuri STABILITE DE MECTS prin hotărâre de guvern (MECTS ştie că finanţarea rezultată din aceste locuri acoperă cheltuielile univ. respective), şi cererea nu depăşeşte oferta, cum să faci admitere? Credeţi că degeaba apare în Ordin acel „şi”?
Aţi luat în calcul că numărul mare de locuri în universităţi Stabilit, după cm spuneam, de MECTS prin HG, este o formă mascată de ascundere a şomajului?
Nu am susţinută şi nu susţin că toţi absolvenţi de liceu ar trebui să termine o facultate!
Cum s-ar putea demonta toata aceasta increngatura toxica? Retragand statul din postura de intermediar financiar intre furnizori si beneficiari. Sa-i ajute doar pe acei tineri merituosi dar care nu au bani.
Eu nu sunt de acord cu „retragerea statului”, deşi susţin în acelaşi timp că statul nu produce nimic! Nu vreau să detaliez, dar educaţia nu este orice fel de marfă!
Există toate informaţiile şi pârghiile. Dar, de vreo 10 ani, în loc să se concureze absolvenţii de liceu între ei se concurează doar universităţile! Rezultatele se văd! Pînă la jumătatea anilor 90 acest lucru nu se întîmpla! Vă aduceţi aminte de ce?
Aţi adus în discuţie în unele postări „criteriul angajabilităţii”, dar cifra de şcolarizare depăşeşte cererea! Este O NEBUNIE! Se alocă 3500 de locuri la doctorat în condiţiile în care cel care trebuie să facă CERCETARE într-o perioadă extrem de scurtă este plătit cu 740 de lei? Abia acesta este CINISM! Cine credeţi că o să vină? Unde credeţi că sunt „tinerii cu CV valoros” care vor da buzna să se angajeze în universităţi, după finalizarea doctoratului, pe un salariu sub salariul mediu pe economie? Credeţi că se vor întoarce cei care acum sunt în străinătate?
Si sa cresti salariile, fara sa vezi „productia”? ce a fost mai intai, salariul sau rezultatul muncii?
Din punct de vedere financiar, ceea ce sustine d. Munteanu are sens. Daca se injumatateste numarul locurilor din anul I cu finantare de la buget si in acelasi timp se dubleaza finantarea per student, practic universitatile au aceeasi bani de cheltuit iar MEC-ul aloca aceeasi suma. Practic nu pot creste salariilor profesorilor (numai in situatia in care s-ar face concedieri).
In schimb va creste concurenta intre absolventii de bacalaureat.
Care va fi taxa de scolarizare la universitatile particulare in acest context?
Pt. dl. Vlaston….
Productie exista. Impartiti productia stiintifica (asa mica cum este ea) la capitalul investit in producerea ei si veti vedea ca stam foarte bine. Daca nu intelegeti, tragand tot cu faptul ca nu avem univ. in top500, atunci va compatimesc, deoarece nu intelegeti acesta societate si modul cum marile univ. si-au creat un mecanism in care doar ele au acces (clasificarea productiei investind foarte mult in ea – DOLARI).
Ca ati dori sa fie mai mare productia, ca volum si calitate, atunci e simplu – investiti mai mult si creati parghii de utilizare eficienta a investitiei (cine si cum vor folosi acesti bani). Investind mai mult vor veni alti cercetatori, atrasi de oportunitatea aparuta, si atunci veti vedea productie stiintifica. Nu putem astepta, uitandu-ne spre Vest, ca cineva sa fie atras de acest sistem daca aici nu apar oportunitati. E ca si cum ati spune „Veniti voi si produceti aici articole ISI ca va vom plati noi candva”, nu, acest lucru e pagubos.
Ca si eficienta a pregatirii studentilor/absolventilor pot sa va spun ca productia e deasemenea buna, evident cu unele mici exceptii stil Spiru Haret. Masurati nivelul studentului la intrarea in sistem si masurati cunostintele/abilitatile la iesire iar acest termen raportati-l la investitia statului in el. Si in acest caz stam foarte bine.
Am uitat un lucru care nu este minor: TOATE ACESTEA SE VOR INTAMPLA IN TIMP. Noi dorim sa evitam etape si nu e corect. Performanta din Anglia, din prezent, se reflecta prin zeci de ani de investititie in acest sistem, la fel si in cazul altor state. Norvegienilor le-a trebuit 30 de ani din momentul in care au constientizat unde se afla si au inceput investitia de cel putin 12% din PIB in invatamant si se vede unde au ajuns. Noi nici nu visam asa ceva.
Degeaba criticam o gloaba moarta de foame ca nu e frumos si performant ca un pur sange arab intretinut si ca nu aduce diplome, deoarece nu sunt sanse sa aduca pana nu-l HRANIM si nu-l INGRIJIM. Dandu-i in continuare un brat de paie mancare nu-l poti compara cu pur sangele.
Nu cred ca simpla reintroducere a unui examen de admintere ar schimba ceva. Cred ca solutiile au fost vehiculate in mediul public dar nimeni nu a avut cu adevarat curajul sa le ia.
Una dintre ele a fost propusa de d. Funeriu in perioada campaniei electorale: finantarea invatamantului superior in functie de numarul studentilor din anul I. Parerea mea este ca finantarea in functie de numarul studentilor echivalenti introdusa, cred, de d. Marga (imi cer scuze daca gresesc) este principala cauza a degradarii invatamantului superior.
A doua solutie a fost propusa de d. Oprea de la UAIC Iasi. Este vorba de distribuirea locurilor intre facultatile de profil din tara, prin intermediul voucherelor educationale, obtinute de absolventii de bacalaureat in urma unui examen national desfasurat in centrele universitare (supravegherea poate fi facuta de echipe formate din cadre universitare, preuniversitare, studenti si de ce nu, de parinti).
O alta propunere este realizarea unui clasament cu salariul mediu la angajare si la mijlocul carierei al absolventilor facultatii X. ideea functioneaza in America. Ceva de genul asta:
http://www.payscale.com/best-colleges/best-engineering-colleges.asp
Cred ca un astfel clasament s-ar putea realiza folosind datele de la Fisc. Ar trebui doar completate bazele de date cu facultatea si anul absolvirii.
Paul, eu nu cred in viabilitatea nici uneia dintre aceste solutii. Pt vouchere -se poate usor afla numele tarilor care aplica sistemul si care sunt avantajele comparativ cu dezavantajele. Principial tot finantare per student este.
Dar daca se creste finantarea alocata prin reducerea numarului de locuri? si apoi finantarea pe cicluri? (nu cum a spus dl. Funeriu, ci dupa cum scrie in LEN?)
Avantajul voucherelor este ca favorizeaza concurenta intre facultatile care au acelasi profil.
De asemenea s-ar putea organiza un examen national care va fi mai putin suspectat de frauda. Fiind mai putine centre de examinare, corectitudinea este mai usor de verificat (un exemplu bun de urmat este examenul de rezidentiat).
In legatura cu finantarea in functie de numarul studentilor echivalenti, cred ca a fost masura care a dus la scaderea dramatica a calitatii pentru ca studentii au fost promovati pentru simplu motiv ca este nevoie de studenti in anii superiori. Daca s-ar aplica finantarea pe cicluri de studii, rezultatul ar fi acelasi. In momentul de fata, trebuie sa termine cati mai multi studenti facultatea pentru a fi suficienti studenti la master.
De asemenea nu cred ca aplicarea fiecarei masuri in parte ar avea succes. Oricum, s-ar putea incepe cu publicarea clasamentului in functie de salariul mediu pe domenii/facultati si cu finantarea in functie de numarul studentilor din anul I, care nu necesita modificari legislative.
Puteti sa imi spuneti va rog ce tari aplica finantarea folosind vouchere in invatamantul superior?
Ma gindesc, ca daca sustineti avantajele unui astfel de sistem, aveti cunostinta si de tarile unde se aplica….cu succes in invatamintul universitar. Sistemul bazat pe vouchere porneste sau continua (in cazul Romaniei) o spirala: cea in care universitatile si implicit studentii se vor concura pentru un „status” si nicidecum pentru „calitate”. Este o manifestare fireasca atit timp cit principala sursa de finantare iti vine din „vinzari”. Oricare dintre noi dorim sa ne satisfacem nevoile depunind efortul minim necesar.
Spuneti ca „Avantajul voucherelor este ca favorizeaza concurenta intre facultatile care au acelasi profil.” Cum? Cum ar influenta acest voucher decizia unui student de a alege Facultatea X din Bucuresti, fata de facultatea Y tot din Bucuresti? Prin ce difera de „finatarea per student echivalent?
Cum repartizam aceste vouchere? Tuturor absolventilor care au promovat examenul de Bac, nu? Si atunci Universitatea ar trebui sa gindeasca un sistem de selectie a potentialilor studenti. Universitatea stie insa ca „voucherul” este principala sa sursa de finantare!!! Ne putem intreba cum va fi „sistemul de selectie”? De ce credeti ca va fi un comportament diferit al consumatorului si vinzatorului in cazul acestor vouchere, fata de -sa spunem, „programul rabla”?
De ce ar trebui ca studentul care decide sa urmeze Universitatea Magnifica de la Vascauti sa primeasca aceeasi suma de bani , prin voucher, ca cel care va dori sa urmeze Fizica la UPB.
Ma mai intreb ce se doreste in fapt? Scoala publica cu comportament privat? Teoria lui Friedman este incintatoare……Daca dumneavoastra aveti vreo proba certa dintr-una din tarile care au aplicat acest sistem si prin acesta a crescut „calitatea” va ramin recunoscator de o veti face publica..
Sincer, nu stiu sisteme de invatamant superior care sa fi aplicat sistemul de vouchere.
In legatura cu modalitatea in care repartizam voucherele, asa cum am spus mai sus, cred ca ar trebui organizat un examen national pe directii de studiu.
De exemplu la nivel national sunt 2000 de locuri pentru AC sa spunem. In urma examenului, primii 2000 primesc cate un voucher cu care merg la facultatea care o vor ei. In felul acesta va creste concurenta intre facultati. De aceea, mai intai este necesara intocmirea, unui clasament care sa arate care sunt cele mai bune facultati in functie de salariul primit la angajare si la mijlocul carierei.
In legatura cu „efortul minim”, cred ca este necesar sa se renunte la finantarea in functie de numarul studentilor din facultate. Facultatile vor vrea sa fie cat mai sus in clasament si de aceea vor fi dispuse sa renunte la studentii care nu vor face fata pe piata muncii. De aceea cred ca finantarea in functie de numarul studentilor din anul I este importanta.
Eventual se poate ajunge la un compromis de genul: daca au intrat in anul I 100 de studenti, ma astept sa termine facultatea 70. Daca termina mai putini de 70 atunci facultatea respectiva pierde bani conform finantarii in functie de numarul studentilor.
De acord, un cetatean suparat pe nereusita odraslei a spus ca nu mai voteaza cu pdl.
Totusi, de atunci s-au mai schimbat perceptiile. Din socializarile pe care zilnic le fac cu diverse categorii, marea majoritate (ca sa nu zic toti) sunt de acord cu ce s-a intimplat la bacul trecut.Nu ar fi de mirare ca o reeditare a conditiilor de anul trecut pentru noul bac, in fapt sa le creasca procentele.
Ar trebui un ordin asemanator si pentru admiterea la liceu. Ce parere aveti?
Legea Educatiei introduce examenul de admitere la liceu dar abia peste trei ani
A apărut:
Hotărârea Nr.230 din 27.03.2012
privind înfiinţarea Facultăţii de Medicină şi Farmacie în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 208 din 29 martie 2012
A se vedea:
http://www.moficial.ro/2012/0208.pdf
Multumim pentru semnal. Nu mai sunt prevazute numar de locuri. Le va decide ARACIS
Dl. Vlaston,
Dacă
Conform LEN:
„4. Autorizarea de funcționare provizorie este procesul prin care unitatea/instituția de învățământ/organizația interesată, pe baza evaluării externe realizate, în condițiile prezentei legi, de către agențiile de asigurare a calității autorizate să funcționeze pe teritoriul României, dobândește calitatea de furnizor de educație, prin hotărâre a autorității administrației publice locale competente, respectiv prin hotărâre a Guvernului. Autorizarea de funcționare provizorie conferă dreptul de organizare a admiterii, precum și de organizare și desfășurare a procesului de învățământ.”
Dar în HG noua facultate este deja AP…..
HG este semnat si de seful ARACIS, dl Curtu. O fi facand ceva evaluare…
Nici un criteriu de performanţă nu va produce efecte reale, dacă nu există şi un buget corespunzător. Din rahat poţi să faci bici. Dar dacă vrei să pocnească este bine să ştii de la început că se va rupe.
Chiar domnule Vlaston? Ce a fost mai întâi: salariul sau rezultatul muncii? Dvs. Când aţi fost angajat, cum s-a procedat?
Dacă aţi conduce o firmă cum vă recrutaţi angajaţii? Cum îi motivaţi? Cum îi concediaţi? Ce faceţi în momentul în care vedeţi că îşi dau demisia? Vă faceţi departament de cercetare cu ce bani?
Era vorba de salariu bun, nu de incepator….
Dle Munteanu, aveti certitudinea ca la o triplare a salariilor s-ar tripla si performanta in invatamant? ca s-au mai marit salarii, intre 2005-2008 si n-am vazut nici macar un procent de crestere a calitatii prestatiei.
Am vorbit eu de triplare? Eu sunt un simplu „dătător” cu părerea. Dar dacă dvs. consideraţi că la 740 de lei pe luna un doctorand (care ar trebui să scrie 2-3 super articole pe an, deşi în primii doi ani face cursuri :) ) sau la 1600 de lei un lector doctor poţi recruta „performanţă”, permiteţi-mi să vă spun că vă înşelaţi! E vorba doar de decenţa discursului!
Repet: abia aştept să văd „CV-urile impresionante” care vor da buzna la angajare!
De ce nu vin să lucreze în România cei plecaţi în afara ţării? Doar sunt performanţi şi ar creşte calitatea „prestaţiei”. Vechimea nu mai este criteriu de angajare. Ar contribui la accederea „în topuri”! Nu? Care ar fi explicaţia?
Nu e vorba doar de salarii, este vorba de întreg sistemul! De tot ce am comentat astăzi! Şi multe, multe altele pe care dvs. le observaţi şi le comentaţi doar la suprafaţă, din exterior. Mai este însă şi perpectiva inside-out: de părinte, de profesor sau ambele…..”Outputul” unui sistem nu depinde doar de „input”. La mijloc sunt „tasks”…..
Ştiţi cât cheltuie statul român cu un deţinut?
Inca odata, sunt de acord sa cheltuie oricat, doar dupa ce se asigura ca rezultatele vor fi direct proportionale cu cheltuiala. Altfel, nu. Aici putem fi de acord?
Hmm….eu nu sunt de acord să se cheltuie oricât.
Să ne gâdim la următoarea situaţie.
Conduc o companie. Condiţiile mi-au permis să mă dezvolt în Bucureşti, Alba, Arad , Arges, Bacau , Bihor , Brasov , Caras Severin, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Galati, Gorj, Hunedoara, Iasi, Maramures, Mures, Prahova, Sibiu, Suceava, Timis. Am ajuns la peste 50 de filiale ale companiei mele, cu tot ce implică: sedii, resurse umane etc.
După un număr de ani, condiţiile s-au schimbat. Piaţa s-a contractat, numărul clienţilor s-a redus. Oare mai este rentabil ca pe o rază de 120-150 Km să am cîte 3-5-7 sucursale care „vând” aceleaşi servicii, pe aceeaşi piaţă? Ce decizii iau în acest caz?
Revenind la realitate, la ce a fost bună clasificarea universităţilor şi a programelor de studiu, dacă resursa financiară a fost alocată indirect, prin creşterea numărului de locuri finanţate?
De ce unei universităţi de „educaţie şi cercetare avansată” nu i s-au alocat mai multe resurse financiare ci mai multe locuri la doctorat? Asta nu se traduce astfel: „dacă vreţi bani, trebuie să vindeţi!”? Să vindeţi pe o piaţă în scădere! Pe o piaţă unde cererea scade în mod natural, fizic!
Mai vreţi un exemplu de demagogie, din punctul meu de vedere? (deşi principial este corect) „Universitățile au obligația de a asigura un minim de 30% din locurile de practică necesare, dintre care cel puțin 50% în afara universităților.”
Universitatea are „obligaţia”! Cum dl. Vlaston? Este reglementat „internshipul” în vreo lege? Companiile private cum rezolvă problema „practicanţilor” (controale ITM, legislaţia etc.) Şi unde să faci practică? Cînd ai, de exemplu, 3 facultăţi de acelaşi tip, în 3 judeţe învecinate, care aruncă pe piaţă 400 de studenţi cu aceeaşi specializare, vă întreb unde găseşti firme să plasezi 120 de viitori absolvenţi? Câte companii sunt de tip „IMM” şi câte sunt „mari”?
Dl. Vlaston, vă plac legumele noastre, cele de la ţară? Vă place culoarea, mireasma, gustul? Cât costă? Cum se vând? Dar cele turceşti?
Domnule Munteanu, pentru mine e clar. D-vstra sustineti aceasi placa veche cu marirea salariilor. Nu ma puneti acum sa caut, ca in 3 minute va gasesc salariile profesorilor universitari din trei centre universitare si va demonstrez ca toti, dar absolut toti, de la conferentiar in sus (sau cum s-o mai numi acum) au niste salarii impresionante. De la 15.000 lei pe luna pana la 45.000 de lei pe luna.
O gramada de bani iar rezultatul, produsul muncii lor este stupefiant. Zero pe bat! Tineri agramati si abulici.
Ce ma priveste pe mine ca un asistent doctorand are salar mic??? Dati-le-n cap dulailor de profesori sa mai lase ceva carne pe ciolan si pentru catei. Eu, ca si contribuabil va platesc prea indeajuns pentru un serviciu prost facut. Respectiv, tot eu in postura de antreprenor preiau incompetenta sistemului, luptandu-ma sa-i aduc pe acesti tineri la un nivel cat de cat functionabil, ca de eficienta nu poate fi vorba.
Si inca o chestie. S-au cheltuit la investitii in universitati un vapor de bani. Toti smecherii si-au tras vile in paralel, nici nu se mai feresc. Aceeasi firma lucreaza la repararea sediilor si tot aceeasi la barosani acasa. Pe vremea impuscatului mai era un pic de rusine si frica. Acuma, nu.
Dl. Radu D.L. Popescu
Este opinia dvs. Nu am sa fac nici cel mai mic efort in a v-o schimba! Exprimarea „eu ca si contribuabil” se poate incadra la categoria „tineri agramati ” . (abulicii nu sunt acei bolnavi suferinzi de abulie?)
Aveti cumva cunostinte daca subsemnatul nu plateste pentru educatie? Sau cit platesc?(raspunsul este inutil, intrebarea mea este retorica. Despre alte lucruri am incercat a scrie)
Mda, este fix genul de raspuns de pedagog scortos, in pana de idei, raspuns care te incadreaza in categoria de care vorbeam. Ca daca tot ne jignim, atunci hai s-o facem la persoana a doua singular.
Eu mi-am dat jos costumul si cravata, si scriu in limba vorbita, ca e mult mai eficient si mai stiu ca expresia „ca si” e de evitat, dar e scurta si uzitata. In schimb dumneata te simti dator sa dai lectii si sa jignesti. Ca ma faci agramat, mai treaca mearga, dar tanar???
Da, conform dex, abulicii sunt cei bolnavi de abulie.
Nicio grija si eu imi dau perfect seama ca n-o sa-ti pot schimba nicio parere. Spre satisfactia sistemului!
Aaa, si nici prin cap nu-mi trece ca nu va platiti darile. Daca n-ati face-o, asta v-ar aseza in randul evazionistilor. Faptul ca vi le platiti e un lucru care ne apropie, dar ceea ce ne desparte fundamental este faptul ca veniturile dumneavoastra vin (si) din acel fond, pe cand ale mele, nu.
Si asta duce ca acest dialog sa fie, simplificat la esenta, doar unul intre angajat si angajator, in care angajatul cere mai multi bani iar angajatorul spune, nu, pentru rezultatele obtinute, sunt si asa foarte multi bani. Sau n-am inteles eu bine topicul?
Stimate domn, daca cele scrise au sunat a jignire, imi cer scuze. Daca veti citi cu mai putin patos dar cu mai multa detasare ce am scris, poate veti observa ca nu am adus in discutie nici o persoana. Eticheta pusa de dvs. unui intreg grup am perceput-o drept jignire si va intrebam daca acea greseala de exprimare poate fi etichetata identic. Va deranjeaza ca v-am corectat ? Atunci imi cer scuze inca o data!
Nu sunteti multumit de calitatea absolventilor pe care ii angajati? Ei sunt rezultatul sistemului. Un sistem, care incepe cu gradinita si se termina cu facultatea! Un sistem, despre care, asa cum frumos spune GoPo, lumea il vrea pur singe arab, hranit si antrenat ca un cal obisnuit. Un sistem care nu are, in acest moment, cum sa fie mai bun decit este intreaga noastra societate.
In UK (cu cel mai bun sistem educational universitar la aceasta ora, in opinia mea, desi de un an sunt mari )” platitorul de taxe” – „angajatorul” nu considera ca singura sa responsabilitate este sa plateasca taxe. Este prezent in Universitate, printre studenti, incepind cu anul!
Si profesorii din licee vor fi complici cu cei universitari.
Nu le convine sa le desfiinteze liceele.
S-a format o mafie a profesorilor si inspectorilor din liceele teoretice. Acestia poate vor fi durii de la Bac., ca sa iasa ei bine. Plus ca Blajovan, inspectorul din Timis a spus ca cei din industriale le iau banii lor, cu finatarea dupa elev. A uitat sa spuna cum si-a construit vila si cat costa un post la un liceu teoretic.
Iar o admitere serioasa, ca pe vremuri, la universitate, ar fi comica. Ar obtine sute de elevi note sub 5. Sunt catastrofali, analfabeti formationali, cum spunea doamna de la minister. Sa vad la ASE din miile lor de candidati, cati ar obtine peste 5, la un examen. Degradarea in educatie e incredibila, practic la Bac., in Timis, procentul de promovare a depins de pilele liceului respectiv, de modul cum si-au aranjat locatia etc. Si pe aia de la teoretice nu i-a controlat nimeni.
Asa ca nu va fi nimic, domnule Vlaston, s-a ales praful si de reforma asta, de sus pana jos ramane aceeasi porcarie, pilareala, si impostura generalizata in universitati si licee.
astept o analiza despre nea vlaston si pdl, despre casa parinteasca vanduta si de reformele profunde facute de pdl cu pretul triplarii datoriei nationale. as dori sa stiu in ce masura sustinatorii publici ai pdl sunt raspunzatori morali ai politicii portocalii si implicit a rezultatelor catastrofale ale acesteia?