Evenimentele politice din ultima vreme din România relevă pierderea încrederii cetățeniilor în stat, în instituțiile sale și în politicieni. Fenomenul este complex, iar cauzele sunt multiple: corupția și scandalurile politice; instabilitatea politică; slaba administrare a crizelor economice, creșterea lentă a economiei și inflația; calitatea slabă și accesibilitatea redusă a serviciilor publice, mai ales ale celor din sănătate și educație; manipularea informațiilor și lipsa transparenței în deciziile guvernamentale; etc. Scăderea încrederii în statul român afectează numeroase domenii ale vieții economice și sociale: amplifică polarizarea socială și politică; slăbește coeziunea și solidaritatea socială; descurajează sau blochează investițiile interne și străine; provoacă recesiune; agravează criza de pe piața muncii; determină emigrarea forței de muncă calificate; ș.a.m.d.
Contribuția Băncii Naționale la recâștigarea încrederii în statul român constă în promovarea la nivel social a credibilității, statorniciei, predictibilității, onestității, integrității și loialității. Cetățenii apreciază implicarea Băncii Naționale în susținerea acestor valori cuprinse în contractul social implicit dintre societate și stat. În măsura în care se bazează pe încredere, norme și valori, acest contract generează externalități pozitive, de care beneficiază întreaga societate. Funcționarea economiei, în special a sistemului financiar-bancar, se bazează pe încredere, iar banca centrală are un rol esențial în crearea acestui sentiment.
Stabilitatea financiară și monetară constituie factori esențiali ai creșterii economice durabile, iar episoadele de instabilitate financiară și inflație determină erodarea încrederii în moneda națională și în statul care o emite. Ca urmare, asigurarea stabilității financiare și monetare reprezintă cea mai importantă contribuție a băncii centrale la restabilirea încrederii în stat. Condiția prealabilă este ca banca centrală să fie eficientă și inovativă, să asigure funcționarea sistemului de plăți și să se adapteze la digitalizarea economiei.
Pluralitatea și complexitatea funcțiilor băncii centrale în economia modernă conferă acestei instituții importante responsabilități și creează numeroase așteptări din partea cetățenilor. În perioada postcomunistă, atribuțiile Băncii Naționale s-au extins prin trecerea de la controlul bancar asupra realizării sarcinilor de plan la supravegherea macroprudențială a băncilor și instituțiilor financiare nebancare, avizarea organelor de conducere ale acestora, implicarea în restructurarea instituțiilor de credit (rezoluția bancară), supervizarea sistemului de garantare a depozitelor, protecția consumatorilor de servicii financiare și educația financiară. Modul de exercitare a acestor atribuții este esențial pentru credibilitatea băncii centrale și contribuția sa la recâștigarea încrederii în statul român.
Reformele financiare din perioada de tranziție de la economia planificată la economia de piață au determinat crearea unui nou contract social, caracterizat, printre altele, printr-o anumită încredere în mecanismele și instituțiile pieței. Procesul nu este însă încheiat. Sunt necesare, în continuare, măsuri pentru implementarea standardelor acordului Basel III cu privire la întărirea reglementării, supravegherii și gestionării riscurilor din sectorul bancar și la stabilitatea financiară (de la digitalizare la inovare și schimbări climatice).
Un mod de creștere a credibilității băncii centrale este promovare unor practici eficiente și echitabile în activitatea economică. În acest scop, Banca Națională desfășoară programe de educație financiară și incluziune financiară, care urmăresc însușirea și aprofundarea unor cunoștințe financiare la nivelul învățământului primar, gimnazial, liceal, universitar și al persoanelor adulte.
O altă modalitate este utilizarea a de către specialiștii Băncii Naționale a rezultatelor studiilor de economie comportamentală (behavioral economics). Această direcție de cercetare, ilustrată, printre alții, de unii laureați ai premiului Nobel (H. Simon, G. Becker și R. Thaler), se caracterizează prin utilizarea psihologiei în analiza proceselor de luare a deciziilor economice ale indivizilor și instituțiilor. Rezultatele cercetărilor respective sunt importante mai ales în opera de concepere a reglementărilor financiar-bancare și a celor referitoare la protecția consumatorilor de servicii financiare.
În acest context, esențială este responsabilitatea băncii centrale: aceasta trebuie să explice motivele pentru care a luat anumite decizii și să prezinte, de asemenea, rezultatele obținute prin politicile respective. În acest proces de comunicare, un element important este fundamentarea deciziilor de politică monetară prin folosirea modelor macroeconomice, care facilitează analiza și previzionarea diferitelor fenomene, cum ar fi inflația sau șomajul. Această practică este o componentă esențială a responsabilității băncii centrale, deoarece instituția respectivă trebuie să cunoască modul în care acțiunile sale influențează economia. Modelele macroeconomice – tradiționale sau bazate pe inteligența artificială (IA) – permit cunoașterea relativ corectă a realității economice și previzionarea evoluțiilor viitoare,
O altă cale importantă de exercitare de către banca centrală a responsabilității sale este evaluarea măsurilor de politică monetară prin analize ex post riguroase. În general, analizele de acest gen arată că deciziile cele mai eficiente sunt cele bazate pe dovezi empirice, obținute prin analize economice riguroase și confirmate de experiența anterioară. Un exemplu în acest sens este modul în care au fost proiectate și implementate acordurile Basel I, II și III. Alt exemplu este modalitatea precaută în care băncile centrale din întreaga lume explorează de mai mulți ani posibilitatea de a emite o monedă digitală (electronică) pentru plățile de mică valoare.
Trebuie subliniat că între așteptările societății românești, pe de o parte și posibilitățile băncii centrale, pe de altă parte, există o mare discrepanță, ceea ce complică procesul decizional al Băncii Naționale. În ultimă instanță, această neconcordanță poate chiar să submineze legitimitatea și independența băncii centrale. De aceea, este necesară, o comunicare eficientă din partea băncii centrale, astfel încât publicul să îi înțeleagă corect misiunea, obiectivele și posibilitățile de acțiune.
În concluzie, măsura în care Banca Națională poate contribui la recâștigarea încrederii în statul român depinde foarte mult de credibilitatea sa. Această contribuție este condiționată, de asemenea, de funcționarea altor autorități ale statului. Mai precis, principalul factor de care depinde încrederea în statul român este capacitatea acestuia din urmă de a furniza bunuri publice – de către guvern, banca centrală și alte instituții publice. Un alt factor determinat este cadrul instituțional. Dacă o parte a suprastructurii instituționale nu funcționează corect, ori cadrul instituțional nu este bine conceput, încrederea în banca centrală și în statul căruia aceasta îi aparține se poate diminua sau pierde complet.
Articol preluat cu acordul conducerii saptamânalului timisorean TIM 7
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Autorul nu afirmă cu tărie că BNR contribuie la încrederea populației în instituțiile statului, doar dă hint-uri ici și colo. Concluzia indirectă este că BNR sunt „the good guys”. BNR ajută la educația financiară . . . da, sigur. Ați văzut Eurobarometrul din vara 2023 despre cunoștiințele financiare de bază ale populației la nivel de țară în UE? România este pe ultimul loc, imediat sub Portugalia. Bulgarii sunt peste noi. Cât despre BNR în sine, care este misiunea ei? Menținerea stabilității prețurilor, așa scrie și în capul site-ului Băncii. Atunci de ce inflația este, din 2005 și până azi, la oricare nivel numai nu în limita țintei de inflație BNR? Putem calcula ușor câte luni a fost inflația în limita țintei BNR, în tot acest interval – din 243 de luni de la ianuarie 2005 la martie 2025, inflația actuală a fost 185 de luni în afara ținței BNR, deci 76% din timp, și doar 58 de luni (24%) la ținta BNR. Așadar, ce credibilitate? BNR are un singur record mondial, acela de a avea cel mai longeviv guvernator din toată istoria băncilor centrale moderne. Oare nu se putea decât așa? În SUA, cât de buni ori fi fost guvernatorii Fed, era o limită, nu devine un post pe viață (exemplu Greenspan, iubit de toți, poate nu perfect justificat, tot a trebuit să plece). Apopos, dacă tot vorbim de credibilitate, de ce nu trecem la euro, nici măcar azi? Ah da, știm răspunsul stadard BNR, „nu există voință politică”. Nu BNR ar trebui să ia inițiativa?
Oare la ce folosește articolul acesta? Sunt doar vorbe goale.
1) Ziarul TIM7 (din care este preluat articolul) a fost lansat cu țintă pe alegerile locale de anul trecut. Este clar orientat anti-Dominic Fritz. Pe alocuri, are accente vomitive; se publică, de exemplu, o fotografie cu un trotuar spart, iar titlul e „Fritz, fă trotuarul!”. Bineînțeles, fotografiile și acuzele aduse primarului sunt preluate de la „cetățeni de bine”, vigilenți.
2) Multe dintre articolele publicate de dl prof. Cerna sunt OK, dar nu pentru … 2024, 2025, cu părere de rău. Sunt un fel de alfabetizare economică pe stil vechi. Cu parfum liberal clasic și cu observația că liberalismul clasic nu s-a întrupat niciodată după 1989 în România.
Cu regret va anunt ca autorul a facut parte din CA al BNR in perioada cu inflatii de peste 300%. Si o mai avea datorii la guvernatorul ce e acolo de o eternitate. SI care trebuie demult tras pe dreapta. Une in lume guvernatorul bancii nationale mai are si o afacere privata???
A mai fost si profesor pe la ASE. Sa ridice mina cineva care l-a vazut in sala de curs…
Pai mentine stabilitatea preturilor, oficial. Ascunde realitatile in rapoarte stufoase, bine lucrate….
Mentine inflatia pe loc in cifre guvernamentale (sa nu ife indexari etc) si da drumul -pe sest- la cresterea preturilor la taraba.
Ce vreti ma imult?
BNR este singura instituție în care am avut permanent încredere, în această „democrație originală” în care ne-au blocat Ilici Iliescu și i lui, din 1989 încoace. Cumva, în mod sigur și datorită domnului Isărescu, BNR a reușit să păstreze un echilibru, să atenuese șocurile și să repare derapajele politicienilor ticăloși și inepți.
Este părerea „omului de pe zebră”, nu sunt vreun specialist în economie, doar percepția personală a unui om obișnuit.
Poate BNR ar putea sa fie si un ANPC al bancilor comerciale- program de lauze, aroganta fata de clienti, bancomate putine si peste tot-apucaturile de a-i pune pe clienti sa faca treaba personalului bancar! E multa nesimtire tipic romaneasca si poate nea Mugur Isarescu intra putin in ei
Pana acu vreo cativa ani, credeam ca BNR este singura institutie inca credibila din Romania. Mandatul principal al BNR este mentinerea stabilitatii preturilor in Romania, iar un mandat secundar este sustinerea politicilor economice ale guvernului atata vreme cat aceste politici nu compromit primul mandat. Din pacate, masurile de politica monetara din ultimii ani imi dau motive serioase sa ma indoiesc de independenta BNR precum si de profesionalismul factorilor de decizie din fruntea acestei institutii. Scepticismul meu se bazeaza pe urmatoarele trei observatii:
1. BNR a tinut cursul de schimb al RON in raport cu EUR si USD relativ constant in ultimii 8 ani, la un nivel in care leul a fost supra-apreciat cu cel putin 10-15%.
Aceast lucru a avut consecinte catastrofale pentru balanta de plati a Romaniei, care a inregistrat deficite comerciale crescande an de an, penalizand exporturile si incurajand importurile romanesti. In combinatie cu productivitatea scazuta al fortei de munca locale, nivelul leului supraevaluat de-a lungul aproape a unei decade, a eradicat productia de bunuri cu valoare adaugata mica in Romania. Asa am ajuns sa exporam grau si materii prime si sa importam aluat de cornulete inghetat de la vecini si chinezarii inutile din Asia, in loc sa importam strategic technologie avansata care sa imbunatateasca productivitatea capitalului uman in industriile manufacturiere. Alaturi de factorul politic, BNR este in egala masura autorul moral al dezechilibrului balantei de plati, al migratiei fortei de munca necalificata din Romania catre munci sezoniere din statele vestice ale UE, si implicit al subventionarii industriilor din tarile vecine cu care avem deficite comerciale, in loc sa protejeze industria producatoare romaneasca. BNR a tinut cursul fix, chiar si imediat dupa pandemie cand bancile centrale din Cehia si Ungaria, care au mandate similare BNR, si-au lasat totusi cursul sa scada cu 10%-12%. E un lucru stiut ca intr-o economie deschisa, necompetitiva, si insuficient diversificata ca a Romaniei, mentinerea monedei nationale la niveluri supra evaluate pe termen lung conduce inevitabil la corectii (posibil violente) in cele din urma, cu risc de volatilitate crescuta a preturilor produselor de import. Trecand cu vederea deficitele comerciale structurale ale Romaniei, si neluand nici o masura de a le contracara prin deprecierea cursului de schimb, exista riscul real ca la un moment dat in viitor BNR sa nu-si indeplineasca obiectivul principal de mentinere a stabilitatii preturilor.
Un articol al Dl Cerna pe acest subiect ar fi extrem de bine apreciat. Desi l-am intrebat politicos, de nenumarate ori in comentatiile lasate la articolele Domniei Sale de ce BNR a tinut cursul supraapreciat in ultimii 8 ani, aproape pegged to the EUR, Dl Cerna, m-a ignorat politicosbde fiecare data. Probabil ca prietenii stiu de ce :))
2. Si in pandemie, dar mai ales dupa, BNR a cumparat puternic titluri de stat si de pe piata primara si de pe piata secundara (care era saturata deja de aceste titluri), ajutand astfel ministerul de finante al guvernarii PSD-PNL sa se imprumute in continuare de pe piata bancara romaneasca. Efectul? Adancirea si mai mult al deficitelor bugetare si dat posibilitatea mitelor electorale si al traitul pe datorie, care au explodat datoria publica a Romaniei la aproape 60% din PIB. Aceste operatiuni de cumparare a titlurilor de stat, dincolo de tranzactiile repo legitime care sunt necesare pentru a mentine lichiditatea in piata, este surprinzatoare venind din partea BNR, care ar fi trebuit sa fie o institutie INDEPENDENTA fata de factorul politic. In plus, e un lucru bine stiut (dupa cum a explicat de nenumarate ori Dl Cerna pe aceasta platforma) monetizarea titlurilor de stat conduce invariabil la crestea inflatiei. Prin aceste actiuni inflationiste, e clar ca BNR contribuie indirect la instabilitatea preturilor in Romania, ceea ce e in contradictie clara cu mandatul sau principal.
3. In ultimii ani, profitand de randamentele avantajoase oferite de Ministerul de Finante, bancile comerciale din Romania au cumparat MASIV titluri de stat, in loc sa finanteze economia reala. Lasand la o parte faptul ca prin cumpararea titlurilor de stat de la aceste banci in piata secundara, BNR a asigurat un profit extrem de consistent bancilor mama austriece, frantuzesti si grecesti (care detin de fapt toate bancile autohtone, mai putin Banca Transilvania) intrebarea de bun simt care se pune este cum a permis BNR bancilor comerciale aceasta concentrare masiva de active, care reprezinta un exemplu de manual a ceea ce Basel1,2, si 3 numesc „systemic risk”. Ne-a trecut glontul pe langa ureche, pentru ca in cazul in care candidatul pro-rus si anti-european ar fi castigat alegerile din Mai, dezastrul finaciar cauzat de prabusirea valorii acestor active, si fuga capitalului strain din Romania ar fi fost de proportii apocaliptice. Pentru a contracara acest risc sistemic, BNR a fost nevoita sa vanda 6 miliarde de euro, o sumă uriasa din rezerva valutara, pentru a evita o depreciere catastrofala a leului în zilele de dinaintea alegerilor.
In consecinta, cu toata stima pentru distinsul Dl Cerna, actiunile BNR din ultimii cativa ani ridica scepticisme serioase in legatura cu independenta, moralitatea si profesionalismul lidershipului BNR.
Din pacate, nu sunt de acord cu dvs.
BNR este o institutie de stat, deci, influentabila politic. (Ba chiar la ordin.)
Daca analizam activitatate sa din 1990 incoace, observam o clara si neta favorizare a FSN/PDSR/PSD si o blocare sistematica a fortelor de opozitie. Cate au fost. Ca acum, nu prea mai sunt.
In plus, BNR nu poate corecta mare lucru, daca masurile guvernamentale sunt gresite. Doar prin sacrificarea rezervelor de stat. Si asta nu e bine.
Daca BNR ar fi reusit sa ne duca in zona euro pina acum, da, ar fi felicitat BNR. Dar …..
Pentru ca BNR sa fie cu adevarat neutra politic si sa militeze pentru binele tarii, ar trebui ca BNR sa fie privatizata. (Asa cum a fost de la infiintare, pina la etatizarea comunista. In acest domeniu, nu avem nici o revolutie… Tot comunisti am ramas.) Un consiliu de actionari romani, care sa conduca in urma deciziilor luate de Adunarea Generala a actionarilor (romani) ar fi mult mai corect. Asa, BNR este doar un umil executant al ordinelor oficiale si/sau pe fir rosu, venite de la Guvern sau servicii.
„În perioada postcomunistă, atribuțiile Băncii Naționale s-au extins…la supravegherea macroprudențială a băncilor și instituțiilor financiare nebancare, avizarea organelor de conducere ale acestora, implicarea în restructurarea instituțiilor de credit (rezoluția bancară), supervizarea sistemului de garantare a depozitelor, protecția consumatorilor de servicii financiare și educația financiară.”
Auleu, desi apreciez partial BNR ca institutie si ce reprezinta TEORETIC, va spun ca a rasolit-o rau de tot CEL PUTIN in ce priveste:
– ZECILE de caritasuri lasate prea mult timp de capul lor – da, ZECI, majoritatea a uitat probabil – cititi „Putea sa fie altcumva” de Daniel Morar
– Bancorex
– Banca Internationala a Religiilor
– Fondul National de Investitii
– Institutii financiare NEbancare in Ro – abia anul trecut s-a revizuit ceva prin legislatia aferenta, dar tot CAMATARIE legala se cheama, de fapt.
======
„Sunt necesare, în continuare, măsuri pentru implementarea standardelor acordului Basel III cu privire la întărirea reglementării, supravegherii și gestionării riscurilor din sectorul bancar și la stabilitatea financiară…”
SI NEBANCARA, adica inclusiv IFN-uri camataresti carevasazica, dle Cernea.
Apropo Basel III, Financial and Stability Board, Bank for International Settlements, vedeti avertismentul Bancii Centrale Europene la adresa Comisiei UE, care comisie taman se pregateste sa introduca politici de dereglementare in financiar-(ne)bancar-(re)asigurari european + programul „Savings and Investments Union”.
BNR zice ceva despre initiativele Comisiei expuse mai sus au ba? – apropo cresterea increderii in BNR si asertivitatea Ro, in general vorbind.
In plus, a girat Legea cametei, care interzice -practic- imprumutul intre cetatenii tarii (nu camata trebuie interzisa – in fond, bancile si institutiile de imprumut asta fac; dau bani cu camata; destul de mare-; trebuia interzisa presiunea fizica si psihica pentru recuperarea datoriilor si marirea dobinzilor unilateral, samavolnic; dar mde….) si a ridicat baremul pentru infiintarea de banci comerciale la 5.000.000E. Mult prea mult, pentru Romania. 1.000.000 E era suficient.
Nici nu incurajeaza oameni de afaceri romani sa deschida noi banci comerciale, cu activitate legala. Acum sunt destui ce dispun de 5.ooo.ooo E cash.
Practic, BNR este cainele de paza al bancilor straine, limitind drastic activitatea romanilor in domeniu.
Pacat!
1. Strict comparat banci si IFN care se adreseaza/oferteaza produse de credit persoanelor fizice si companiilor in Ro, bancile NU-s camataresti, pe cand IFN sunt.
Iaca de ce:
– grad de indatorare al celui ce acceseaza/incearca sa acceseze produse – din 2018, multumita BNR exista regula grosso modo de 40si45% in lei/20si25% euro acceptat, DAR IFN-urile nu o respecta – luati un exemplu colea = creditfix.ro
– verificari laxe, fara Biroul de Credit
– nivelul dobanzilor practicate – reglementate pentru IFN ultima oara anul trecut/2024.
=======
2. Si pentru claritate, IFN-urile includ multe alte tipuri de institutii/entitati juridice, care-s cam necunoscute de majoritatea Ro.
„While not all NBFIs are lightly regulated, the NBFIs that comprise the shadow banking system are…The banking, securities, and insurance markets have become increasingly integrated, with linkages across the markets rapidly increasing…
Bank/non-bank integration and supervisory integration
Three broad models are being used around the world:
– a three-pillar or “sectoral” model (banking, insurance, and securities);
– a two-pillar or “twin peak” model (prudential and business conduct);
– and an integrated model (all types of supervision under one roof).”
https://www.worldbank.org/en/publication/gfdr/gfdr-2016/background/nonbank-financial-institution
In Ro, eu stiu despre sistemul de supervizare prudentiala ca fiind compus din: BNR, ASF si Consiliul Concurentei, apropo cele 3 modele expuse anglofon mai sus.
Introduceti in orice motor de cautare digital cat de cat decent tehnic parametrii astia:
– Types of Non-Banking Financial Entities (NBFIs)
– Shadow banking system
si vedeti suprapunerile, apoi minunati-va cat de complex si populat de tot soiul de „intermediari” e aspectul IFN(despre care, mai sus la 1, e vorba doar despre o FOARTE mica bucata) la nivel global.
Aștept cu încredere adoptarea monedei comune EURO de către România.