Baronii sanatatii si statutul functionarului public in trocul electoral al „negustorilor cinstiti”

Baronii din sanatate, prin vocea presedintelui Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoae, condamnat recent pentru conflict de interese, au reusit sa impuna o lege prin care medicii nu vor mai putea fi asimilati functionarilor publici, ceea ce va avea ca efect dezincriminarea, pentru medici, a infractiunilor de luare de mita, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, compromiterea intereselor justitiei, cumpararea de influenta, delapidarea, abuzul in serviciu, conflictul de interese sau falsul material sau intelectual.

Consecintele aplicarii acestei modificari a legii speciale, care exclude medicii din randul functionarilor publici, sunt de o gravitate greu de estimat, iar beneficiarii actului medical, respectiv toti pacientii din Romania, inclusiv cei veniti din strainatate (cu consecintele juridice aferente!), au fost lasati astfel fara aparare in fata unor eventuale abuzuri ale medicilor.

Iata cateva exemple de efecte ale aplicarii actualei legi.

Un prim exemplu ar fi cel al unui medic care efectueaza expertiza medicala si care primeste bani pentru a incadra un pacient in categoria persoanelor cu handicap sever, cum ar fi starile de nevazator sau de bolnav psihic, indreptatite sa primeasca ajutor social, desi persoana in cauza conduce automobilul, cum am vazut cu totii ca se intampla uneori. Codul Penal pedepsea aceasta infractiune in dauna statului roman, a noastra, a tuturor, ca luare de mita, cu inchisoare de la 3 la 10 ani. Acum, dupa ce medicii nu mai sunt asimilati functionarilor publici, acel medic este considerat negustor cinstit.

Un alt exemplu il poate reprezenta cazul unor medici care efectueaza transplant renal, pe banii nostri, ai tuturor si folosind un rinichi recoltat in spitale publice, de la un decedat, cetatean roman, care favorizeaza un pacient varstnic, sa-i spunem, de exemplu „A.A.”. Desi acesta nu a efectuat nicio zi de dializa si nu se afla pe lista de asteptare pentru transplant decat de cateva saptamani, si desi, in Romania, egalitatea in drepturi este garantata de Constitutie, iar ordinea de pe lista de transplant ar trebui sa fie respectata pentru toti pacientii compatibili, in functie numai de criteriile medicale de gravitate ale bolii si de speranta de viata a primitorului, pacientul respectiv primeste rinichiul iar cei mult mai tineri, care asteapta de ani de zile, vor fi siliti sa astepte in continuare. Si acesti medici vor fi considerati, acum, negustori cinstiti. Nu pot fi acuzati de abuz in serviciu.

In cazul unui medic acuzat de malpraxis, pentru ca a amputat, de exemplu, un membru sanatos in loc sa il amputeze pe cel unde se dezvoltase o tumora, greseala se poate demonstra pe baza radiografiei care arata localizarea corecta a bolii. Cand organele de ancheta vor cauta, insa, radiografia si rezultatul scris al acesteia, s-ar putea sa nu le gaseasca. Medicul in cauza le poate face pierdute si nu poate fi pedepsit pentru aceasta, pentru ca nu este functionar public.

In cazul unui terorist periculos, examinat medical de un medic care este simpatizant al gruparii teroriste respective, sau al unui inalt personaj politic pe care medicul il simpatizeaza, fabricarea de acte medicale care sa dovedeasca prezenta unei afectiuni grave ce nu i-ar permite sa suporte detentia poate duce la eliberarea teroristului sau nearestarea omului politic. Daca se constata, dupa multi ani ca teroristul, recapturat dupa ce a fugit din tara, este sanatos tun sau daca omul politic se dovedeste, chiar dupa o detentie de cateva luni o sanatate de fier, medicul nu poate fi considerat vinovat de obstructionarea justitiei, pentru ca nu este functionar public. Este la fel de nevinovat ca un comentator politic care a apreciat gresit calitatile candidatului castigator.

„Avantajele” eliminarii medicilor din randul functionarilor publici, au fost explicate public de acelasi Vasile Astarastoae: „Stiu ca toata lumea a perceput importanta acestei modificari doar legat de infractiunea luare de mita. Este intr-adevar lucrul cel mai vizibil. (…) Exista insa alte cateva infractiuni, la care medicul nu mai poate sa fie subiect activ si as vrea sa meditati asupra lor. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri. Daca unele documente medicale se rataceau sau dispareau, desi nu medicul era cel care avea obligatia de a tine evidenta acestora el era pasibil la inchisoare de la 1 la 5 ani. Compromiterea intereselor justitiei, care in mod clar incalca relatia autentica intre medic si pacient si la care pedepsele erau intre 3 luni si 2 ani. Cumpararea de influenta, delapidarea, abuzul in serviciu, alte infractiuni care, de fapt, erau utilizate ca o arma de santaj impotriva medicilor. Conflictul de interese sau falsul material sau intelectual (cu alte cuvinte orice eroare intr-un document medical sau nemedical, care poate aparea in birocratia stufoasa impusa de autoritati) sunt fapte, care, de asemenea, nu mai pot fi aplicate direct medicilor.”

Astfel, Ordonanta de Urgenta nr. 2/2014, emisa de Guvernul Ponta, a fost adoptata recent de Parlament desi Presedintele Traian Basescu a intors-o parlamentului spre reexaminare pentru eliminarea prevederii prin care medicii nu mai sunt considerati functionari publici, argumentand astfel: „Prin modificarile operate de Articolul I pct. 38 al legii transmisa spre promulgare, medicilor li se diminueaza raspunderea penala pentru toate infractiunile la care subiectul activ este un functionar public, in sensul legii penale. Daca asemenea fapte nu ar fi descurajate prin mijloacele dreptului penal, valorile fundamentale, ocrotite de Codul Penal, valori de rang constitutional, precum statul de drept, democratia, respectarea Constitutiei si a legilor, care sunt consacrate, prin Articolul 1 alin. (3) si (5) din Legea fundamentala, printre valorile supreme, ar fi incalcate”, detalii suplimentare aici: http://www.juridice.ro/330392/cerere-de-reexaminare-asupra-legii-privind-aprobarea-oug-nr-22014-pentru-modificarea-legii-nr-952006-privind-reforma-in-domeniul-sanatatii.html.

Codul Penal defineste functionarul public in cadrul  Art. 175: ”Functionar public, in sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie: exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. De asemenea, este considerata functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public.”

Este evident ca medicii care lucreaza in spitalele publice se incadreaza la aceasta prevedere si, in plus, orice medic care lucreaza in Romania, in institutii de stat sau private, este supus controlului si supravegherii Ministerului Sanatatii, conform Legii nr.95/2006, Art. 2.„Asistenta de sanatate publica este coordonata de catre Ministerul Sanatatii Publice si se realizeaza prin toate tipurile de unitati sanitare de stat sau private, constituite si organizate conform legii”, deci se incadreaza in prevederile alin. (2) al art. 175 din Codul Penal.

Intr-o scrisoare trimisa recent membrilor CMR, deci tuturor medicilor din Romania, Presedintele CMR Vasile Astarastoae explica asa ceea ce a urmarit si realizat prin aceasta lege, textul complet il gasiti aici https://www.facebook.com/mitralispet/posts/772134866158290:

„Dupa cum bine stiti, inca de acum patru ani, am inceput aceasta lupta pentru ca am constatat ca in practica curenta medicii sunt agresati si supusi unor serii de provocari. In Codul Penal, la art. 175, care defineste functionarul public, exista un aliniat 2, prin care se echivaleaza o serie de activitati cu activitatile functionarului public. Imi permit sa vi-l citez ”de asemenea este considerat functionar public in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investit de autoritatile publice, sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora”. Cu alte cuvinte, orice medic, fie ca lucreaza in sistemul de stat sau in sistemul privat, facand un serviciu de interes public (asigurarea sanatatii) si fiind suspusa controlului Ministerului Sanatatii, Directiilor de sanatate publica, etc.) era echivalata cu functionarul public. Modificarea facuta de catre noi in Ordonanta 2 exclude aceasta echivalare si Legea speciala (OUG 2/1014) deroga de la legea generala (Codul Penal).”

Modificarea la care face referire Astarastoaie o reprezinta Art. I pct. 38 al legii transmisa spre promulgare care prevede modificarea alineatului (2) al Art. 375 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, dupa cum urmeaza: „Avand in vedere natura profesiei de medic si obligatiile fundamentale ale medicului fata de pacientul sau, medicul nu este functionar public si nu poate fi asimilat acestuia”.

Pentru profesorul de etica medicala „calatoria continua”. Doreste „dreptate pana la capat”: „Nu trebuie sa ne oprim aici. Mai avem doua obiective pentru ca aceasta independenta a profesiei medicale sa fie deplina: Legea malpraxisului si asigurarea secretului profesional prin masura ca medicul sa nu fie obligat sa fie denuntator sau martor al pacientului, iar documentele medicale sa nu poata fi utilizate ca proba, decat cu acordul pacientului (eventual decedat – n.a.). Atunci cand toate cele patru obiective vor fi indeplinite, ne vom putea mandri ca impreuna am redat demnitatea profesiei medicale.”

Etica medicala cere, dupa parerea acestui personaj, ca medicul sa fie deasupra celorlalti membri ai societatii, sa beneficieze de o protectie speciala din partea legii. Este evident ca CMR nu este interesat de apararea demnitatii si sigurantei pacientului ci de privilegii pentru membrii Colegiului care, multumiti de „realizarile” conducerii sale, sa-l realeaga, de-a pururi presedinte pe bravul profesor de etica, Astarastoae.

Sa ne aducem, insa, aminte ca si parlamentarii au vrut sa fie exclusi din randul functionarilor publici pentru a nu mai putea fi pedepsiti de Codul Penal. Au renuntat pentru moment la acest deziderat la insistentele societatii civile si ambasadelor straine, dar urmeaza o alta sesiune parlamentara si dupa alegerile prezidentiale. Daca au reusit in privinta medicilor, de ce nu ar reusi si in privinta demnitarilor sa excluda statutul de functionar public. Dupa cum se vede acum, presa si societatea civila, in general, nu au protestat decat foarte anemic in cazul medicilor, deci drumul este deschis in eventualitatea alegerii unui Presedinte permisiv.

Se vede ca, in Romania, legile sunt impuse numai pentru „catei”. „Dulaii”, cei care au putere sa influenteze „clasa politica”, nu se mai supun Codului Penal. Ei se situeaza, cu ajutorul parlamentarilor corupti, deasupra legii.