vineri, martie 29, 2024

Basarabia, a 9-a regiune a României?

Republica Moldova a ajuns inevitabil la ceasul critic al marilor decizii privind viitorul ei. Când îşi poate refuza destinul gri sau se poate resemna cu el. Un asemenea moment de graţie a mai fost în 1991, la destrămarea Uniunii Sovietice, imperiul ideologic care a creat această improvizaţie istorică şi a ţinut-o captivă o jumătate de secol. Accidentul istoric a durat într-atât de mult încât unii au ajuns să creadă că le poate fi patrie (deşi, cu excepţia celor foarte tineri, cetăţenii acestui stat s-au născut fie în România, fie în URSS) dar nu suficient de mult încât improvizaţia să înceapă să aibă un sens în Europa. Probabil, fiecare generaţie are şansa unei decizii politice cu caracter istoric, crucial, în care are sau nu curaj, inspiraţie şi noroc. Fiecare generaţie, la fel ca fiecare individ, se află la un moment dat într-o răspântie în care poate alege să meargă într-o direcţie sau alta, fundamental diferite. De regulă, nu ne întâlnim de două ori în viaţă cu aceeaşi ocazie. Uneori, e adevărat, nu avem nici măcar posibilitatea de a alege (Basarabia ştie asta foarte bine) dar, cel puţin atunci când şansa există, cartea trebuie jucată.

În criza politică actuală de la Chişinău, mult mai profundă şi mai gravă decât o simplă cădere de guvern (fiind o criză mixtă de regim, de opţiuni şi de perspective), este şi un bine, deşi pare greu de crezut: moldovenii pot vedea, poate mai clar ca altădată, alternativele. Vicepremierul rus Rogozin le-a arătat-o recent pe prima, cea mai la îndemână din păcate, după cum se prezintă astăzi lucrurile: Haideţi înapoi (în caz că aţi plecat vreodată cu adevărat), Uniunea Euroasiatică vă aşteaptă! Cât umor şi cât cinism la un loc…Adică, în traducere din ruseşte, fiilor, nu vedeţi că n-aţi făcut nimic singuri pe lume? „Maica vă aşteaptă acasă”, cu mult gaz şi interes de colaborare strategică. Drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană s-a încheiat înainte de a începe cu adevărat. Ce coincidenţă stranie, această criză politică, înainte de momentul Vilnius…

Dar dacă am spera că încă se poate, însă prin „alt procedeu”? Dacă am fi mai mulţi, de o parte şi de alta, care să credem şi să producem argumente solide (în interior şi mai ales în exterior) că alternativa autentică la blocajul intern şi internaţional al Republicii Molodova este totuşi posibilă? În fond, orice criză generează oportunităţi nebănuite înainte. Nu-mi spuneţi că nu se poate şi, eventual, care sunt motivele pentru care nu se poate imagina soluţia reunificării (de la „atmosfera din Uniunea Europeană” până la „Transnistria”), le ştiu şi eu, ar fi prea banală discuţia. Mult mai interesant ar fi să găsim soluţii negociate şi inteligente ca „să se poată” şi toată lumea să iasă în câştig. Întotdeauna există în viaţă o sută de motive pentru care să nu facem un lucru: e prea greu, e prea sensibil subiectul, e prea scump, e prea complicat, e prea riscant, nu e momentul, avem alte priorităţi, poate mâine etc. Dar în istorie au rămas numai cei care au făcut lucrurile posibile, nu cei care au explicat de ce nu se poate face. Moneda Euro vi se pare un lucru mai simplu, de exemplu?

România încearcă anul acesta o revizuire a Constituţiei şi un proces de regionalizare. Aş propune, ca temă de reflecţie pentru Comisia parlamentară de revizuire a legii fundamentale, introducerea unui articol care să prevadă posibilitatea aderării viitoare, pe baza unui referendum, a uneia sau mai multor regiuni la teritoriul României, fără să mai fie necesară ulterior altă revizuire constituţională în acest sens. Ocaziile nu trebuie ratate.

Desigur, nimic din gândurile de mai sus, ale mele şi probabil ale altora nu se va concretiza în absenţa dorinţei şi interesului real al României şi Republicii Moldova, al liderilor şi cetăţenilor celor două state de limbă română, cândva parte a aceleiaşi ţări, de a se reîntâlni şi de a reîntregi naţiunea într-o formă de organizare administrativă comună şi într-un proiect politic corect, în care să credem că putem câştiga cu toţii. În ideea că nu ne e ruşine unii cu alţii.

Dar pentru asta ar trebui ca vocea românească a elitelor politice, economice, intelectuale, academice şi culturale din cele două state, să se audă mai consistent şi mai convingător. Altminteri, aşa cum ştim, e plină ţara de patrioţi.

Distribuie acest articol

47 COMENTARII

  1. secolul XIX a sunat. isi vrea inapoi discursul nationalist. a fost in Moldova un referendum pe tema asta, majoritatea covarsitoare a spus nu, cred ca lucrurile sunt clare. Romania nu are decat argumente de secol XIX privin RM, in concret… nimic de pus pe masa.

    • Ati uitat istoria. Majoritatea covirsitoare a spus „Da” la referendumul din 1994. Textul referendumului a fost urmatorul:

      „Sunteți pentru ca Republica Moldova să se dezvolte ca un stat independent și unitar, in frontierele recunoscute în ziua proclamării suveranității Moldovei (23.06.1990), să promoveze o politică de neutralitate și să mențină relații economice reciproc avantajoase cu toate țările lumii și să garanteze cetățenilor săi drepturi egale, în conformitate cu normele dreptului internațional?”

      Pe de alta parte, sentimentele dintre fratii de singe nu pot fi „argumente de secol XIX”. Romania are relatii speciale cu Republica Moldova si cu fratii nostri romani. Aderarea la UE este un obiectiv realist, actual, fara legatura cu secolul pe care il mentionati.

      Iar de „pus pe masa”, Romania a mai pus pe masa, cit si-a putut permite. Iarasi uitati istoria si prezentul. Chiar aveti o problema de memorie si probabil o alta de perceptie. Chiar si pe dumneavoastra va preocupa subiectul, din moment ce comentati la acest articol

    • Domnul Naumescu se refera bineinteles la modelul german de reunificare dupa caderea comunismului. Germania de Vest a avut in Constitutie o prevedere similara. Toate aceste lucruri s-au intamplat in a doua parte a secolului 20, nu in secolul 19.

      Felicitari domnului Naumescu pentru aducerea in dezbatere a acestei propuneri care ar trebui sa-si faca locul in Constitutie. Cred ca e de datoria Romania si o oportunitate care nu trebuie pierduta. Romania si UE nu pot abandona Moldova in stapanirea unei puteri autoritare si retrograde – ma refer bineinteles la Rusia. Chiar vorbim de secolul 19 atunci cand tratam cu Rusia.

    • „hahaha” (nume de familie sau prenume?) tin sa-ti spun ca in perioada interbelica romania a fost unita cu actuala RM, precum si cu alte state.
      Deci nu vorbim doar de argumente de sec XIX, ci putin mai recente, chiar daca nu foarte.
      Indiferent cate sanse avem sa luam inapoi ce-i al nostru, insasi faptul ca incercam asta fara sa fim sigur ca vom reusi e o realizare. Romanii prea sunt obisnuit sa taca si sa accepte. Asa am facut prea mult timp.

    • Vorbiti de un referendum care a fost facut pe un numar suspect de mare de cetateni ai R.M. (cu ce fonduri? ca sa serveasca pe cine?), si al carui „rezultat” a fost pe masura gogomaniei kaghebiste. Daca procentul pro-unificare este atit de mic, de unde cele 10 mii de romani care au manifestat pentru unire anul trecut, la Chisinau?

  2. Cand citesc despre Basarabia imi aduc aminte de doua intamplari de la vizita Manastirii Putna prin anii 70. Prima, in muzeul de acolo m-am tinut dupa un grup de elevi basarabeni cu profesoara lor care le spunea „” Voi stiti copii poezia ”Limba noastra” a lui Mateevici””, cand la noi in Romania nu se vorbea despre asa ceva. A doua, seara am tras la un satean, am luat o sticla de coniac si am stat de vorba. Mi-a aratat ca peste deal este frontiera si ca el are acolo rude, Mi-a spus „”Nu ne doresc ei, cat ii dorim noi”” . Acum cativa ani am avut cativa studenti din Basarabia. Pe unii i-am dus si in satul meu din Arges. Din discutiile cu ei am cam tras aceiasi concluzie. Cred ca solutia este: Basarabia in Uniunea Europeana ca si Romania.

    • Au fost spalati la creier. Am vorbit cu romani refugiati din Basarabia dupa al doilea Razboi Mondial, multi au de spus lucruri incredibile si chiar pentru ei inexplicabile despre rudele lor ramase acolo: unchi, matusi care veniti in Romania ca sa isi viziteze rudele de care ar fi trebuit sa le fie dor, declarau agresiv ca ei nu sint romani, ci sint rusi. Sistemul sovietic a fost de conditionare pavloviana. Oamenii- de altfel, simpli si ramasi fara elita intelectuala (pentru ca prima grija a lui Stalin a fost sa extermine elitele) au avut de ales intre a fi deportati si a accepta un sistem opresiv, dar in care isi puteau pastra viata si chiar unele privilegii. Cu artificii de stimulare de genul „erou/ eroina a clasei muncitoare”, multi oameni simpli au cedat presiunii si au inceput sa se poarte ca si cum lucrurile ar fi fost normale. Pina la urma, sistemul social contrafacut, cu personalitati „la borcan”, cu minciuni propagate in scoli, chiar a devenit „normalitate” pentru multi din romanii din Basarabia. Si am o banuiala ca cei care s-au adaptat cel mai bine si au bagat sub pres propria identitate sint „cosmopolitii” Basarabiei, pe cei mai smecheri dintre ei avem ocazia sa ii intilnim mai des decit pe cei care si-au aparat mostenirea culturala. Pe aceia ii vei gasi mai degraba in colturi indepartate, la tara.

  3. Va citesc de ceva timp .
    De regula apreciez ce scrieti dar asta nu cred ca e important .
    „introducerea unui articol care să prevadă posibilitatea aderării viitoare, pe baza unui referendum, a uneia sau mai multor regiuni la teritoriul României” e un citat din articolul dumneavoastra .

    Daca o astfel de exprimare ar fi fost facuta de un parlamentar din Ungaria sau angajat a ministerului de externe a respectivei tari , INTREAGA PRESA SI TELEVIZIUNILE mioritice ar fi urlat ca din gura de sarpe ca ungurii se pregatesc sa ne anexeze Ardealul .

    .- De regula sint locuitorii unei natiuni a decide singuri si nesiliti de nimeni cu cine sa se uneasca , cind si pe ce baze .
    – A facut cineva un studiu statistic privind dorinta moldovenilor de a se unii cu Romania sau din nou punem caruta inaintea cailor ?
    – Nu vine nimeni in tara asta sa explice cu ceva studii la obiect de ce e necesara o regionalizatre in general si de ce cifra de 8 regiuni e obligatorie obiectiv . De ce nu sint (sa zicem) necesare doar 4 regiuni sau 10 .
    – Nu indrazneste nimeni sa sustina o propunere extrem de simpla de unire a unor judete pentru a forma alte judete mai mari . Partea proasta ca se continua a discuta de regionalizare pe baza gindirii statului centralizat comunist in care decizile se iau sus iar jos e permis doar sa se aplaude , sa se strige lozinci de lauda .
    – Nu se analizeaza contopirea voluntara de judete prin avantaje fiscale si/sau economice .
    Ca urmare , concluzia mea personala e ca articolul e o grava greseala .
    – Atit din punct de vedere politic (ca citesc si angajati de ambasade , consulate straine acest articol)
    -E si o greseala de gindire strategica . Nu se pun dorintele noastre (obiective sau nu ) mai presus de interesele celor direct implicati ,respectiv moldovenii , rusii ,( ca exista , traiesc si ei in Republica Moldoveneasca )

    -In special in o democratie care se pretinde matura si nu „originala” se discuta strategic despre acele masuri economice , sociale , financiare care sa atraga poporul de peste Prut , sa maresca numarul de doritori de a se unii cu tara .

    Presupun ca in tara in care tot e decis la centru si periferia e doar de ornament , astfel de propuneri vor fi mereu utopice chiar daca sint bazate pe experienta altor popoare unde democratia nu e doar vorba goala de principii si valori .

    • Observatiile sint cit se poate de corecte. O lege care promoveaza pe plan intern integrarea economica si culturala a romanilor de peste Prut este, de fapt, cel mai important lucru care se intimpla in acest moment.
      Textul de lege il puteti gasi pe aceasta pagina:
      http://basarabia-acasa.ro/despre/

    • Avantajul major al regionalizarii Europei consta in optimizarea organizarii administrative si teritoriale. Dimensiunea regiunilor e aproximativa si tine cont de rationamente tehnice.

      Romania este prea mare pentru a fi organizata unitar intr-o Europa unita. Iar judetele sint prea mici pentru a se constitui in structuri de administrare eficiente. Evident, in intreaga Europa se urmaresc in linii mari provinciile istorice, cu nume si traditie.

      Este firesc si previzibil ca Romania sa sustina Moldova, atit cit poate. Daca tema unirii nu are atitia sustinatori citi ne-am dori, totusi intre cele doua tari vor exista intotdeauna relatii speciale, in ciuda cruzimii sovietice de odinioara, a izolarii impuse si campaniilor de deznationalizare.

      Implicarea Romaniei in anihilarea influentei ruse din Moldova este imperativa. Nu putem si nici nu trebuie sa raminem indiferenti fata de fratii nostri. Spuneti bine ca moldovenii sint cei care trebuie sa-si hotarasca viitorul, si exact in sensul asta actioneaza Romania. Dumneavoastra nu ati mentionat nimic despre vulnerabilitatile Moldovei, despre necesitatea protejarii ei fata de Federatia Rusa. Ne cam sugerati sa raminem indiferenti fata de fratii nostri. Locul Moldovei este alaturi de Europa civilizata si daca n-ar fi Romania, restul Europei nu i-ar acorda atentia pe care o merita.

      Pe de alta parte, se vehiculeaza mai de mult ideea unei miscari rapide de integrare europeana a Moldovei, prin intermediul unirii cu Romania. Daca facem un efort de memorie, ne aducem aminte ca romanii au mai scurt-circuitat istoria in momente oportune si decisive. De ce n-ar face-o si acum?! Daca vreti s-o luati invers, puteti considera ca Moldova cucereste Romania si apoi Europa. Nu este nici o suparare.

      In orice scenariu, independenta Moldovei este datoria noastra, a tuturor romanilor. Referendumul din 1994 este cea mai buna dovada ca moldovenii isi doresc independenta fata de Moscova, din toate punctele de vedere.

  4. @ hahaha: sau ca o faci intentionat sau ca o faci in necunostiinta de cauza, realitatea este ca duci mai departe o informatie falsa. referendumul desfasurat acum multi, multi ani in Basarabia se referea la independenta fata de uniunea sovietica, in contextul confruntarii de pe Nistru. Nu s-a supus niciodata la vot posibilitatea revenirii alaturi de tara mama – Romania. mai mult decit atit, dincolo de Prut exista o problema majora legata de informare si constientizare. O buna pate a presei esre aservita mediului politic sau intereselor straine prin urmare informatia este transmisa aproape fara exceptie intr-un mod trunchiat, defavorabil miscarii unioniste. daca unionistii au discurs de secol XIX, tu cu siguranta ai un discurs direct din anii ’50

  5. Din ciclul „hai sa vorbim discutii” (aiurea in tramvai), ideea dvs. mi se pare aiuritoare.
    Iata cateva motive pentru care nu se poate intr-o ordine aleatoare:

    – Majoritatea nu vrea (nici in Romania, nici in Moldova)
    – Costurile unui astfel de demers ar prohibitive (daca ne uitam numai la Germania….).
    – Sistemele noastre de pensii, de asigurari sociale si de asigurari de sanatate sunt deja in faliment. Tot ce ne mai trebuie este inca 3.5 miloane de asistati, cu o populatie activa angajata de doar 40% din total populatie.
    – De ce ne-am dori sa ne unim cu o tara cu populatie imbatranita, aflata in cvasi faliment, cu o minoritate importanta de rusi (singura de ne mai lipsea) si cu un conflict inghetat in coaste? Din romantism/nationalism istoric?
    – Ce ar fi daca si Ungaria si-ar pune in Constitutie un articol similar?
    – Tot ce lipseste UE este inca o „extindere”, eventual una bagata pe gat… Cameron ar fi primul entuziast, urmat probabil de Merkel.
    – Totala incompatibilitate instiutionala si legala a Moldovei cu aquis-ul comunitar: de la criteriile pe Justitie si Afaceri Interne (prima caramida in orice proces de extindere) pina la sisteme informatice si proceduri comune: de ex. managementul integrat al frontierelor, siguranta alimentara si trasabilitatea animalelor, vaccinari, aparatul statistic, raportarile si alinierea la eurostat, politici incompatibile, samd.
    – Grupul operational Rus din Moldova (Armata a 14-a), Scutul Anti-Racheta de la Deveselu, neutralitatea militara a Moldovei vs. sistemul de aliante din care e parte Romania (NATO)
    – … miloane de altele.

    • Ce nu vrea majoritatea domnule? Cea din Romania sau cea din Moldova? Oare majoritatea nu vrea aderarea la UE? Exagerati domnule. Daca facem referendum pe acest subiect, in orice tara europeana se declanseaza campanii paroxistice. iar in Europa de Est ne vom aminti de dominatia sovietica si de comunism, fara indoiala. Europa de Est intelege mai bine amenintarea Federatiei Ruse, ca argument suplimentar in favoarea Uniunii Europene.

      Ce costuri ar fi prohibitive? Uniunea tinteste economia de resurse. Eu stiu de pe-acum ca tarile uniunii si structurile unionale de infrastructura aduc avantaje tuturor, atit tarilor bogate cit si celor sarace. Dumneavoastra puteti accepta sau nu. De exemplu cheltuielile de aparare sint mult reduse in cadru unional, in timp ce securitatea intregii uniuni creste exponential. E simplu.

      Chiar nu intelegeti uniunea. Confundati dificultatile uniunii cu dificultatile constituirii acesteia. Dumneavoastra confundati saracia Moldovei cu blestemul falimentului rusesc generalizat. Dumneavoastra neglijati ca linga moldovenii de dincolo de Prut traim noi, romanii de dincoace de Prut. Singele apa nu se face, iar Prutul e doar o apa curgatoare.

      P.S.
      Si ce daca Ungaria prevede in constitutie alipirea teritoriala a nu stiu carei provincii?! Credeti ca asta I-a impiedicat sa anexeze teritorii pina acum?! Fara suparare, dumneavoastra vedeti relitatea printr-o ceata groasa. Autorul articolului propune sa prevedem in constitutie un articol in favoarea Moldovei, ceea ce ne-ar scuti in viitor de blocari constitutionale. Propunerea merita toata consideratia. Felicitarile mele autorului!

      • Stimate domn,
        Ceata groasa prin care privesc eu realitatea este la etajul unei cladiri a Comisiei Europene de la Bruxelles.
        In rest, am o singura intrebare: ati fost vreodata la Chisinau?

        • Nu pare ca v-a ajutat prea mult prezenta in capitalele europene. Cu tot respectul, dar argumentul pe care l-ati mentionat chiar va dezavantajeaza.

          Recitind primul dumneavoastra comentariu, observ ca enumerati o problematica europeana pe care nu ati structurat-o. Nu reiese ca ati reusit sa vedeti padurea de copaci, ci doar ca va simtiti depasit de multitudinea dificultatilor. Curaj domnule! Impreuna o sa trecem prin toate cu bine!

    • @RazTaz

      „- Majoritatea nu vrea (nici in Romania, nici in Moldova)”

      Atunci nu avem ce face, dar eşti sigur? Nu prea văd pe nimeni de aici ostil recuperării provinciei pierdute.

      „- Costurile unui astfel de demers ar prohibitive (daca ne uitam numai la Germania….).”

      Acolo una dintre cele mai bogate ţări din lume a trebuit să digere un fost satelit al U.R.S.S.
      Bineînţeles că s-a simţit decalajul. Aici punem laolaltă două sărăcii.

      „- Sistemele noastre de pensii, de asigurari sociale si de asigurari de sanatate sunt deja in faliment. Tot ce ne mai trebuie este inca 3.5 miloane de asistati, cu o populatie activa angajata de doar 40% din total populatie.
      – De ce ne-am dori sa ne unim cu o tara cu populatie imbatranita, aflata in cvasi faliment, cu o minoritate importanta de rusi (singura de ne mai lipsea) si cu un conflict inghetat in coaste? Din romantism/nationalism istoric?”

      Păi pe principiul ăsta – hai să nu fim naţionalişti şi romantici – eu zic să renunţăm la Vaslui că nu aduce destul la buget, la Teleorman că prea votează morţii, la Craiova că-i ceva de groază cu infracţionalitatea.
      Sau România – „regatul” – să renunţe la Ardeal că are prea mare proporţie de unguri şi-i cam stresant cu conflictul îngheţat din secuime.
      Chiar, cu ce e mai românesc judeţul Hunedoara decât Lăpuşna sau Bălţi?

      Oricum cu etica asta iepurească – să n-o supărăm pe Merkel, să nu-l enervăm pe Cameron – e clar că nu vom face nimic.

      Am putea mai bine să urmăm exemplul ţărilor baltice care au reuşit să se smulgă din labele Rusiei în ciuda tinichelei minorităţii ruse.
      Şi în nici un caz nu s-au împiedicat de vaccinare …
      Btw, dacă România – România rămasă după Yalta – a reuşit să se descurce cumva cu acquis comunitar, de ce bucata ruptă din România – republica Moldova – nu s-ar putea adapta la eurostat, etc.

  6. De curînd am sosit acasă din Moldova , după un timp destul de lung ca să mă conving că moldovenii , chiar de limbă „moldovenească” nu ne vor deloc. Mai mult decît atît: ei consideră că pentru sărăcia actuală de la ei , de vină este România. Se pot organiza referendumuri cîte vreţi, dar Moldova nu se va unii cu România în secolul 21.

    • Moldova se va unii cu cine vrea ea, DACA VREA sa se uneasca cu cineva. Datoria noastra de romani e sa veghem independenta Moldovei, sa anihilam influenta ruseasca din Moldova, sa aducem UE mai aproape de Republica Moldova, si chiar sa reflectam spiritul romanesc generos.

      Daca dumneavoastra vizati doar unirea dintre Moldova si Romania, cred ca aveti o agenda foarte zgircita.

  7. Pana sa vorbim de unire, ar fi bine sa incepem cu o banala excursie peste Prut. Daca un mic procent din cetele de gratargii care iau cu asalt pensiunile de la noi si-ar varsa banii peste Prut, as mai zice. Pana una alta, vorbim solemn de unire, dar nici nu ne cunoastem.

  8. Înscrierea în noua Constituţie a posibilităţii reunirii cu teritoriile pierdute prin Tratatul de pace din 1947 ar fi un gest de recuperare a demnităţii naţionale. Cu siguranţă nu ar însemna nimic în plan practic şi imediat (cu excepţia scandalului pe care îl vor face Rusia şi probabil, Ungaria) dar ar însemna enorm în plan simbolic şi, de ce nu, ar deschide porţi pentru posibile gesturi viitoare. Nu doar despre Basarabia ar fi vorba aici, dar despre ridicarea blazonului identităţii naţionale şi a spălării (încă) a ruşinii cedărilor la ultimatumuri.

  9. Cum spunea un ante-comentator, singura „uniune” fezabila cu Moldova este cea in cadrul Uniunii Europene. Si asta se va intimpla fix daca – si atunci cand:

    1. Majoritatea poporului de dincolo de Prut isi va mentine aceasta vointa politica (pro-europeana), ceea ce pe moment nu este cazul

    2. Moldova va parcurge toate etapele de la statutul curent de stat partener, la stat potential candidat, stat candidat, stat membru, cu toate transformarile structurale masive pe care asta le implica, exact cum au facut-o toate statele noi membre ale UE.

    Ca si cazul tarilor din Balcanii de Vest, in afara de vointa politica interna din Moldova, mai este nevoie si ca UE sa ofere Moldovei – in baza unei evaluari – statutul de tara candidata. Ori avand in vedere problemele de la temelie (Justitie si Afaceri Interne), acest statut nu se intrevede in urmatorii 10-15 ani (cam acelasi orizont ca si in cazul Albaniei). Totusi, spre lauda Moldovei, fostul guvern Filat a facut foarte multi si sarguinciosi pasi in directia buna, a perspectivei europene.

    3. Restul teoretizarilor, discutiilor de cafenea si viselor frumoase se rezolva simplu, exact cum spuneati dvs., cu o banala excurisie peste Prut.

  10. Nu va imbatati cu apa chioara. Nu va exista nici o unire, din 2 motive mari si late.
    Primul motiv- majoritatea romanilor si moldovenilor nu pot si nici nu vor sa realizeze importanta acestei uniri din cauza prejudecatilor, xenofobiei, urii, saraciei si indobitocirii de pina acum.
    Al doilea motiv- credeti voi ca UE sau mai ales Rusia ar vedea cu ochi buni aceasta unire si ar asista absolut pasiv la acest proces?

    • UE, asa cum o vedeti dumneavoastra rupta de sentimentele si interesele romanilor, nu prea exista. In schimb exista deja uniunea cetatenilor care se respecta reciproc si se iau in considerare unii pe altii.

      Analog, nu exista acea Romanie care depaseste mindria si sentimentele moldovenilor. In schimb umilirea prin manipulare a moldovenilor inca se mai petrece zilnic, din partea unei mari puteri.

      Daca Rusia isi doreste firesc sa pastreze Moldova in sfera de influenta, nu stiu de ce banuiti Europa de aceleasi interese meschine. Fara implicarea si sufletul romanesc, Europa n-ar fi putut descoperit prea curind potentialul de civilizatie al Moldovei.

      Nu stiu daca observati, dar relatia umilitoare Moldova – URSS este depasita la toate capitolele de relatia Moldova – Romania – Europa. Ceea ce este previzibil si firesc se va intimpla pina la urma, mai devreme sau mai tirziu. Evident, cetatenilor moldoveni le apartine alegerea momentului si hotarirea finala.

  11. D -le profesor, ati indraznit sa luati taurul de coarne !! Si foarte bine ati facut. Este un gest rarisim intr-o tara de inconstienti care considera ca Basarabia nu mai are rost sa fie recuperata ca spatiu romanesc. Este un gest rarisim intr-un vacarm de voci demagogice si la nimic folositoare. Regretabil, comentatorii de fata fac asertiuni false , empirice si f sumar circumscrise ideii de aderenta a „moldovenilor” la ideea si conceptul unificarii romanesti.Nici nu cunosc adancimea fenomenului asteptarii la cotitura a inevitabilului romanesc :UNIREA!! Nu sunt basarabean, dar am urmarit/urmaresc de cinci ani tot ce am posibilitatea sa aflu la vedere: politica, economie, cultura, mentalitati Marea lor frica de propaganda ruseasca „imperial comunista” este foarte mare si asta -i face reticenti la …variatiunile unioniste demagogice locale. Toti vor, si,oricum, sunt marcati in marea lor majoritate de sprijinul solidar vadit si dorit al societatii romanesti din Patria Mama. Alaturi de prof Dan Dungaciu, cuvintele si opiniile dv sunt foarte pretuite ad locum.Port discutii internaute cu diferiti basarabeni si stiu f bine lucrul asta.Mai ales ca interlocutorii mei sunt si oameni inteligenti, informati si cu capul pe umeri in cele politichii basarabene ce se duc cu foarte multa cerbicie in combaterea rusofoniei … Implicarea societatii civile romanesti,dar si a clasei politice este demult asteptata ,sperata si cateodata disperat de imperativ clamata.Este singurul lucru ce le mai poate da incredere. Ba chiar sa le intareasca motivatia.Colaborarea ce ati initiat-o cu ziarul „Timpul” din CHISINAU are un rasunet apreciabil la fata locului . Dar ma indoiesc sa nu stiti asta. O cooperare si mai stransa cred ca ar fi si mai dorita la fata locului dupa cate imi pot da eu seama.

  12. Basarabia a suferit un seism al constiintei sale nationale, in jumàtatea a 2-a a sec. nostru, de o intensitate neegalatà in cei 100 de ani de ocupatie t,aristà. SI IN Romània comunismul a produs grave deformàri( sà ne amintim de sindromul ”salamul cu soia”. Aceste discrepant,e pot fi depàsite doar prin cunoastere, comunicare, sincronizare, integrare.

  13. Cred ca cel mai bine, pentru toata lumea, ar fi ca cele doua Moldove sa se uneasca intr-o entitate statala de sine statatoare, independenta, cu doua capitale admin/economica la Iasi si Chisinau. Moldova romaneasca este dezindustrializata, cu o agricultura precara, dar cu potential, infectata de clanuri politice pe principii feudale. La fel si Moldova ex-sovietica. Populatia rusa, de vreo 400 000 de oameni, gagauza si ce-or mai fi pe-acolo pot fi, de asemenea, integrate si astfel noua republica, voievodat, cnezat sau cum s-o numi, poate functiona in veci, lasandu-ne in pace sa continuam cu Transilvania si Banatul mai departe in Europa. Cele doua Moldove au o istorie comuna pana in 1812, sunt „luminate” de icoana lui Stefan cel Mare si Sfant, iar economiile lor sunt cvasi-identice. Oricum, nicio tara din UE nu mai investeste in provincia Moldova. O Moldova unita, cu romani/basarabeni/rusi/gagauzi/ucrainieni etc. ar fi, cel mai probabil, un „success story” de rezonanta planetara. Nu credeti?………

    • Nu numai ca nu cred, dar te-as acuza si de tradare de tara! Poate te invrednicesti sa gandesti (presupunand ca cele scrise de tine tin de propria gandire si nu sunt comandate) si sa vezi ce inseamna sa militezi pentru destramare.

      • Consonant, „destramarea” este in desfasurare, indiferent de credintele, sperantele sau sentimentele tale. Actualul presedinte al Romaniei insista asupra necesitatii de a accepta reducerea suveranitatii statale. Europa este in curs de federalizare, urmand ca in 20-30 de ani, teoretic, sa devina un sistem federativ tip URSS (administrativ vorbind). In max. 50 de ani NU vor mai exista state ca atare in Europa, ci regiuni, tinuturi, guvernorate etc. Orice persoana cu o minima cultura generala stie acest lucru!
        Moldova si RM sunt parti ale aceluiasi tinut istoric, la fel ca, de ex., Serbia si Muntenegru: aceeasi limba, acelasi accent, aceleasi traditii, aceeasi matrice economica, aceeasi etc., Mult mai „straina” e Transilvania de Moldova decat cele doua Moldove una de alta. In plus, doua zone/teritorii independente numite ambele Moldova starnesc confuzie in mintea oricarui om normal din lume, ba chiar si rasul. Moldovele sunt predestinate sa fie una, libera si unitara. Exista ceva mai frumos decat asta? :)

        • Trist este sa vezi ca pot fi oameni care gandesc asta. Eu am mai auzit cantecul asta, candva prin anii 60, chiar se importau idei din rasarit care sunau la fel. Ceea ce vad eu este o tara cu diversitate culturala extraordinara, ca un buchet de flori de diverse culori si nuante, dar care arata bine impreuna. In fiecare an merg in diverse locuri din Romania si ma uimeste sa vad cat de multa unitate in diversitate poti gasi, pe un teritoriu relativ mic, cat de multe obiceiuri comune avem si cat de mult ne asemanam. Bineinteles ca sunt diferente, dar asta face viata cu atat mai interesanta si mai atragatoare. Am colindat si am trait, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, pe trei continente si in vreo zece tari, dar rar am vazut o asa impletire armonioasa ca in Romania.

    • Daca presupunem prin reducere la absurd ca scenariul dumneavoastra s-ar putea implementa in practica, tot n-ati inteles urmarea fireasca a unui asemenea scenariu: Moldova din Romania, mai numeroasa, mai dezvoltata, mai puternica, animata de spirit pro-romanesc, pro-european, anti-sovietic, ar vota imediat prin referendum alipirea la Romania. Iar moldovenii cu sentimente amestecate de dincolo de Prut s-ar simti imediat pacaliti, tradati.

      Cum va imaginati ca fosta Moldova de sub rusi ar avea cea mai mica sansa sa-si impuna prejudecatile fata de Moldova libera din Romania?! Nu stiu in ce tara traiti, dar nu intelegeti mai nimic despre puterea spiritului liber. Spiritul romanesc din oricare Moldova va invinge istoria sovietica, fara armata, fara crima si fara violenta. Ceea ce trebuie sa se intimple, se va intimpla natural.

      De fapt,de ce sa nu va indeplinim dorinta?! Hai poftim, va dam Moldova de dincoace de Prut! Va apartine, vi se cuvine!. Eu insumi traiesc in aceasta Moldova si n-am nici un fel de teama ca vom reveni imediat cu totii la spiritul Romaniei nemuritoare. Numai sa nu ne reprosati ulterior ca va simtiti umiliti.

      • Sensul primordial al regionalizarii in Europa este de crestere accentuata a autonomiei regiunilor- politica, administrativa si economica – astfel incat inclusiv deciziile de ordin politic sa fie generate regional si acceptate central, pe criterii rationale, de consonanta economico-culturala. Acesta este sensul federalismului european. Cele doua moldove au un grad mult mai ridicat de compatibilitate intre ele decat, de ex., Moldova si Banat (cultura, religie, structura etnica, traditii etc.). Acest mod de gandire, inca incipient in prezent, va fi prevalent in urmatorii 25-30 de ani, lasand sentimentalismele patriotarde in istorie. Sigur, nu este usor sa schimbi mentalitati inradacinate sute de ani intr-o populatie predominant rurala, traditionalist-paseista. Dar…..lumea merge inainte, marginalizand nostalgicii. Like it or not!

        • @Val
          „Sensul primordial al regionalizarii in Europa este de crestere accentuata a autonomiei regiunilor- politica, administrativa si economica – astfel incat inclusiv deciziile de ordin politic sa fie generate regional si acceptate central, pe criterii rationale, de consonanta economico-culturala.”
          Pai ce ati scris dumneavoastra aici demonstreaza ca un stat independent Moldova ar fi o mare prostie. Republica Moldova trebuie doar sa se integreze in UE pentru a a avea relatii economice mai puternice nu doar cu Moldova romaneasca cat cu intreaga Romanie. In acel moment „de facto” s-ar putea produce unirea celor 2 Moldove.
          Daca Republica Moldova va merge catre Uniunea Euroasiatica, Prutul va deveni o noua „cortina de fier”. Republica Moldova trebuie sa aleaga: Ori la bal, ori la spital, neutralitate nu se poate.

        • Dumneavoastra flirtati cu fosta ideologie comunista. Dar noi n-avem de gind sa impunem ceva fratilor romani din Republica Moldova.

          In lumea libera nu se intra ca in URSS, cu forta. Cind va decideti privind viitorul european al Moldovei, veti fi bineveniti in uniune. Aveti tot timpul.

  14. 1.In lumea noastra mioritica, a basmelor de stinga sau de dreapta, se asteapta un Fat Frumos, care sa faca cu Republica Moldova, Reintregirea Rominiei, in loc de un ,,proiect national”, care sa faca din aceasta speranta,din aceasta visare, din aceasta posibilitate, o realitate concreta, in urma unor pasi politici si economici stabiliti.
    La fel este situatia si cu dezvoltarea economica, toata lumea remarca stagnarea si criza, vine cu opinii sau anumite masuri punctuale sau in ,,serie”, dar nimeni n-a construit o viziune unitara si un „proiect national de reconstructie economica si industriala a tarii”.Nimeni nu recunoaste macar(desi intelege bine), ca ,,economia nationala” a disparut si dezvoltarea ,,bugetara”, trebuie inlocuita cu alt ,,model de dezvoltare”…
    2.Visul reintregirii – visului dezvoltarii, puteau fi alaturate,iar daca ,,ocaziile nu trebuie ratate” pentru Romania – reintregirea a fost ratata din motive inexplicabile!
    ,,Ocazia” reintregirii era data de un „program de reconstructie economica si industriala”, pe care l-am oferit oficial, in 2010 si 2011, spre evaluare si promovare,Presedintelui si Guvernului Boc – program care asigura o crestere economica de 4 la suta pe an, ajungerea din urma a Cehiei,Poloniei, in 8-9 ani,etc.
    Fara o motivatie stiintifica economica, oferta a ramas fara rezultat,iar daca vorbesc acum de ea, este pentru ca programul putea fi oferit si Republicii Moldova, care in 2-3 ani dobindea un ritm de dezvoltare economica, care-i asigura integrarea in UE, probabil in acest an!
    Odata integrata in UE, Republica Moldova si Romania, aflate in plin proces de accelerare a dezvoltarii, erau de facto ,,reunite”, urmind doar consacrarea formala in Constitutie.
    Daca asa cum stim, ,,tara e plina de patrioti”, unul dintre ei,ar putea intreba pe cei doi politici, de ce Republica Moldova trage spre Rusia, in loc ca Romania sa fi ajuns o putere economica, asemanatoare Poloniei, la care sa ,,traga” Republica-Sora Moldova!
    Nici acum n-ar fi tirziu pentru un astfel de parcurs, dar pentru aceasta, ar trebui ca ,,vocea elitelor intelectuale” sa sprijine un astfel de demers!
    Este mai comoda consatarea si dramatizarea unei evolutii, in loc de a investi efort pentru a putea oferi Republicii Moldova, ceva egal sau mai valoros, decit ofera Rusia:dezvoltare si revenire la sinul patriei-mama Romania!

  15. PS.
    ,,Fiecare generatie are sansa unei decizii politice cu caracter istoric, crucial, pentru care are . . .sau nu . . . „proiectul politic si economic” necesar – pe care era datoare sa-l construiasca ,,elita politica si intelectuala” a vremii.
    In lipsa unui proiect, care sa dea directie si unitate de actiune unui popor in momente cruciale, fiecare-si vede de treburile lui, amintindu-si din cind in cind: ce bine era daca se realiza cutare sau cutare lucru, ca de pilda reintregirea…

  16. Nu stiu cat de realista este propunerea. Nu cred ca exista vointa si putinta politica de ambele parti pentru un asemenea proiect. In plus, nu cred ca este sustenabil financiar de catre partea romana. Un alt impediment…identitatea moldoveneasca care a fost inoculata populatiei de catre stapanirea rusa timp de generatii…in prezent numai 1,87% din public se declara romani. 69% sunt moldoveni. Basarabia s-a aflat in sfera de influenta rusa din 1812 pana in 1991, cu un respiro de 22 de ani (1918-1940). Cand Armata Romana si Germana au eliberat Basarabia in 1941, aceasta zona nu a fost integrata imediat Romaniei, ci administrata separat, sub forma unui Guvernamant, asa cum s-a intamplat si in cazul Bucovinei de Nord si a Transnistriei. In urma ocupatiei sovietice s-au produs mutatii demografice, colonizari cu etnii din spatiul rus, deportari masive din comunitatile romanesti. Exista rani nevidencate de pe vremea celui de al doilea razboi mondial. In plus, lipsa de instructie si educatie face ravagii, asa cum se intampla si in Romania, evident la alta scara. Revenirea Moldovei de est la Romania, intr-o forma sau alta este utopica, cel putin pentru viitorul imediat. E o palarie mult prea mare pentru guvernantii amatori de la Bucuresti, ocupati cu afaceri personale, driblinguri cu justitia si in eterna goana de putere.

      • Multumesc. Nu am citit articole neinteresante sub semnatura d-lui Naumescu. Cel prezent nu abadnoneaza calitatea, dar il gasesc scris de pe pozitii mai degraba emotive (recunosc ca si mie mi-ar place un astfel de proiect propus de autor). Un fel de wishful thinking. Din pacate realitatea este cea pe care o stim cu totii. Am uitat cateva argumente…conflictul Transnistrean in prezent ingetat, prezenta Armatei a 14-a pe teritoriul auto-proclamatei republici, autonomia recunoscuta unitatii Gagauze din sudul Moldovei . Ii vedeti pe politicienii si diplomatii romani ducand negocieri pe aceasta tema cu liderii de la Tiraspol sau Comrat, cu cancelaria Rusiei si cea a Ucrainei? La ce „performante” a obtinut MAE in ultimii 23 de ani (cu cateva exceptii notabile) raspunsul meu este negativ. Cu bine.

        • Da, un articol (interesant,desigur) cu substrat emotional , o emotie pozitiva , care parca ar vrea sa dea (alte) sperante , dar din pacate (din atit de multe considerente pe care le-ati subliniat) fara temei, fara viitor. Dupa atitea evenimente (indepartarea ingrata a dlui Morar si umilirea acestuia -numirea la CC nu este ceea ce astepta si merita acest om-si cei care mai speram, si in plus cred ca este si ceva pasager,o solutie de conjunctura,perfida; apoi decoratiile Casei Regale -nimic de adaugat fata de argumentele dvs de bun cunoscator al subiectului ,am apreciat dilema de la sfirsitul comentariului; numirile din justitie , etc etc etc. ) nici macar acest subiect nu mai poate insufleti o tara ea insasi fara speranta ca sa mai poata insufla surorii ei de odinioara acest sentiment , daramite tarie si curaj. O noua vara torida si arida pentru unii dintre noi in aceasta tara in care sperantele mor una dupa alta tradate,asasinate,abandonate.

  17. Cred ca se vorbeste prea mult de ce vor unii si altii din Romania si Rep Moldova si mai putin de ce vrea Federatia Rusa.

    Basarabia a pendulat intre Romania si Rusia functie de situatia Rusiei in primul rand. Am recuperat-o cand Rusia era un stat slabit si chiar haotic, imediat dupa venirea comunistilor, am cedat-o cand era un stat puternic (ma rog..URSS – tot aia) si am avut o sansa la inceputul anilor 90 cand la fel erau in genunchi.

    Cam acelasi lucru s-a intamplat si cu Romania…a profitat (sau a avut sansa sa profite) cand Rusia n-a putut sa se puna de-a curmezisul (asa s-a intamplat cu aderarea la Nato si UE)

    Chiar daca nu ne convine cam asta e situatia.

    F corecta propunerea jurnalistul care practic ne spune sa fim prevazatori, pt ca atunci cand va mai aparea o situatie favorabila, sa putem profita mai usor de ea

  18. Nu stiu cat de realista e propunerea, va fi sigur tratata drept tendinta „imperialista” de catre rusi. Si in plus, daca prevedem posibilitatea de aderare a unei regiuni va trebui sa prevedem si posibilitatea de desprindere. Si atunci chiar am deschis cutia Pandorei…
    Problema unirii cu Moldova trebuie abordata cu totul altfel. Cum poti sa te unesti cu cineva despre care nu stii mai nimic? Doua sute de ani de destin separat inseamna mult, si inerent au aparut diferente culturale.
    Primul lucru absolut necesar este sa ne cunoastem mai bine. Iar televiziunea ar putea fi cea care sa realizeze aceasta apropiere. Totusi singura emisiune din Moldova preluata in Romania, Mesager, este transmisa la ora 5 dimineata, deci o audienta aproape zero.
    Am vazut accidental cateva emisiuni, si am aflat spre exemplu ca a incetat din viata marele actor X, sau marele regizor Y. Regret ca n-am retinut numele, dar cum as fi putut cata vreme singurele filme moldovenesti difuzate in Romania au fost Satra si Maria Mirabela si ocazional niste documentare? Iar pe de alta parte nu pot sa nu remarc faptul ca stirile despre Romania erau difuzate la inceputul rubricilor.
    Cu toate ca exista un numar mare de artisti din Moldova care activeaza in Romania (in muzica in special), ceea ce demonstreaza un interes reciproc, nu profitam deloc. De ce de exemplu la tezaur folcloric nu putem sa vedem traditii din Moldova? De ce pe TVR3 vedem stirile locale de la Iasi si nu si cele de la Chisinau? De ce nu mai exista duplexurile Bucuresti-Chisinau din anii 90? De ce nu vedem macar odata pe luna un film moldovenesc la tv?
    Ar trebui sa existe cel putin saptamanal emisiuni (chiar realizate in comun), care sa ne ajute sa ne cunoastem mai bine, evitand bineinteles subiectele delicate. Avem o istorie comuna, personalitati comune, traditii comune, deci subiecte s-ar gasi, nu trebuie sa ne limitam la ideea obsesiva a unirii sau a terorii sovietice.
    Abia dupa aceea, cand ne vom cunoaste si accepta reciproc, vom putea discuta despre unire.

  19. Ideea e buna. Articolul n-ar deranja pe nimeni chiar daca pare imposibila sau aproape imposibila unirea.
    Superba expresia tara si popor avand in vedere ca orice combinatie a celor 2 e posibila. In cazul lor au tara dar nu sunt un popor, d’aia lipsa identitatii nationale si scandalul cu limba moldoveneasca.
    Ce vreau sa spun: M. Druc le-a zis-o pe fata ca ei sunt doar 5-6 judete, deci pana la urma tot trebuie sa aleaga cu unii sau cu altii, n-am sa citez expresia lor cu 2 luntri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Valentin Naumescu
Valentin Naumescu
VALENTIN NAUMESCU este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și directorul Centrului EUXGLOB. Este abilitat în conducerea de doctorate în domeniul relații internaționale și studii europene și este coordonatorul programului de master de Relații Internaționale, Politică Externă și Managementul Crizelor (în limba engleză) de la UBB Cluj. Între 2005 și 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, iar între 2008 și 2012 a fost consulul general al României la Toronto. Are gradul diplomatic de ministru-consilier, obținut prin concurs.A publicat 23 cărți, în România și în străinătate (Marea Britanie, Canada, Olanda), ca autor unic, coautor, editor sau coeditor și peste 60 de articole științifice și capitole/studii în reviste de specialitate și volume colective. Printre cărțile publicate în ultimii ani se numără: Politica marilor puteri în Europa Centrală și de Est. 30 de ani de la sfârșitul războiului rece (Humanitas, 2019), The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020), Războiul pentru supremație SUA-China și cele cinci forțe care schimbă lumea. Consecințe pentru România (Polirom, 2022) și Great Powers’ Foreign Policy: Approaching the Global Competition and the Russian War against the West (Brill, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro