vineri, mai 20, 2022

Bătălia cu Guvernul si Președintele, faza pe plagiate!

Ce aveți cu educația domnilor parlamentari? Dumneavoastră v-ați îmbogățit din politica, din privatizări, din contracte cu dedicație, din consilii de administrație, din trafic de influenta pe care îl numiți lobby, din falimente de bănci si regii autonome! După ce le-ați terminat pe toate acum aveți si pretenții de oameni de știința?

Răspunsul s-ar putea găsi in celebrul panseu al lui Adrian Severin: daca o lege este încălcată de prea mulți oameni, acea lege trebuie schimbata caci nu putem schimba poporul. Sa traducem aceasta axioma in domeniul plagiatelor. Este evident ca având in vedere modul prin care politicienii își pun in vitrine diplome de doctor fără a ajunge măcar sa-si citească propria lor teza, ne conduce la idea ca parlamentarii fiind aleșii poporului, suntem un popor de plagiatori si Europa trebuie sa ne accepte așa cum suntem! Fiind o abordare cu caracter de generalizare, cei care resping încadrarea in același bârlog cu parlamentarii ar putea emite idea la rândul lor ca toți politicienii sunt hoți. Si nu ar fi prea corect. Refuzul de a da curs solicitării Președintelui de a revizui legea plagiatelor pune guvernul in situația de a gestiona un fenomen fără egal in Europa. Guvernul este practic pus in situația de fi lăsat fără instituții si proceduri care sa sancționeze plagiatele.

Avem un guvern tehnocrat iar la educație chiar foarte tehnocrat ministru după nominalizarea d-ului profesor Mircea Dumitru in fruntea educației. Un guvern care are teoretic libertatea de a-si concentra resursele exclusiv in actul de guvernare si nu in discuții interminabile cu activul de partid mânat de interese oculte. Majoritatea parlamentara numește Guvernul Ciolos, guvernul Zero. Adică Zero la intervenții politice ceea ce evidenta creează situații nemaiîntâlnite de partidele politice! După ce guvernul Ponta a jonglat cu instituții modificând legea educației prin ordonanțe de urgente pentru a face pe lac premierului de atunci, acum muta din nou pe tabla de șah in interes politic, transferând judecarea plagiatelor la nivelul universităților, uitând probabil ca teza lui Ponta a fost declarata plagiat chiar de universitatea care i-a acordat titlul. Este o deruta totala după ce s-a deschis aceasta cutie a Pandorei. Instituții înființate de prin legi organice adoptate de parlament sunt contestate sau activate in funcție de numele persoanei acuzate de plagiat.

Suntem așadar intr-un joc de șah prin care parlamentari din toate partidele au dat șah Președintelui si Guvernului, dar si romanilor care cred ca un furt nu poate fi acceptat nici măcar printr-o lege votata de parlament. Un principiu universal valabil este acela ca cine te plătește are si obligația de control. Așa face Comisia Europeană cu granturile de cercetare, cu proiectele europene, FMI-ul, etc. Ori prin autonomia universitara, partidele încearcă sa folosească acest principiu in interes privat – tu guvern ești obligat conform constituției sa finanțezi învățământul, iar noi sa folosim resursele bugetului cum credem de cuviința fără nici un control din partea ministerului caci s-ar încalcă autonomia universitara! Total fals! Autonomia universitara in intensul ei doctrinar este valabila in tarile unde învățământul universitar este privat si bazat pe taxe anuale plătite de studenți, deci nu finanțat din buget. Așa este cazul in US, in UK, in Olanda. In tarile in care învățământul este parțial suportat de stat așa cum este cazul Franței, Belgiei, ministerul are drept de control si ingerința in politicile interne ale universităților. Statul nu ar permite ca banii contribuabililor sa fie folosiți pe doctorate plagiate, pe doctorate la fără-frecventa, prin corespondenta si alte invenții comunistoide.

Întrebarea logica este: ce ar putea face Guvernul in acest joc de șah ca sa stopeze pe viitor acest fenomen care afectează inclusiv credibilitatea României in folosirea banilor europeni? Soluția ar fi aceea de a reglementa prin Ordonanță de urgenta doctoratele. Deci pe scurt, o Lege a doctoratelor cu care ar putea da șah parlamentului si întregii clase politice. O astfel de lege ar trebui sa enunțe ce este un doctorat, care este utilitatea sociala a sa (si nu utilitatea politica), cine finanțează doctoratele si nu in ultimul rând o structura cadru obligatorie a tezelor de doctorat. Un doctorat trebuie sa conțină ; ceea ce americanii numesc un Statement adică o plasare in contextul științific actual al științei, tematica doctoratului (2). Aici evident ca vor trebui obligatoriu citata bibliografia studiata. Urmează apoi un capitol dedicat descrierii metodelor/tehnicilor experimentale folosite in prelucrarea datelor/informațiilor cu argumente. Doua capitole distincte ar trebui sa existe ca atare in fiecare teza ; Contribuții personale (partea de originalitate) si evident Concluzii. Tezele americane au obligatoriu si un capitol de Next Steps. O teza nu este o lucrare perfecta de la început si de aceea trebuie elaborată in revizii succesive bazate pe observațiile conducătorului si a referenților. Alături de titlu obligatoriu ar trebui sa apară si numărul reviziei (ex rev. 4). Sunt deja universități din tari care au trecut la înregistrarea video a dizertației si păstrarea ei pe suport digital (US, UK, Germania, Suedia, Danemarca sau Finlanda). De ce nu ar fi posibil si in Romania?

Pentru actualul ministru si mulți colegi nu este ceva nou când discutam de Structura unei teze care sa permită oricărei persoane sa identifice clar care sunt elementele de originalitate ale unei teze. Trăim însă într-o tara in care suntem nevoiți sa facem alfabetizarea clasei politice.

Ce exista acum in universitățile romanești? Se aplica ideea cate bordeie atâtea obiceiuri! Sunt aruncate de-a valma toate aceste capitole in teze într-o strategie deloc întâmplătoare pentru a masca lipsa de originalitate a lucrării. Evident ca un soft de plagiarism detection poate genera rapoarte de similitudine cu alte lucrări, dar un test de originalitate științifica nu poate si nu va putea foarte curând sa o facă un soft. Ori, acum se insista pe similitudinea unor texte, deci copiate din alte surse si nu pe ideea centrala de originalitate a ideii/lor prezentate într-o teza. Admițând ideea ca într-o teza nu se identifica cu un soft nici o similitudine de text cu alte lucrări, acest fapt nu însemna ca lucrarea este neapărat o teza in înțelesul universal valabil. Poate fi cel mult o carte dar nu o lucrare de doctorat științific.

Am scris aceste rânduri pentru acei politicieni actuali sau in devenire care din lipsa de preocupări științifice nu înțeleg aceasta zarva creata in jurul tezelor domniilor lor! La fel este si in cazul multor funcționari publici care prin maniera in care si-au dobândit teza, au accesat astfel, un pașaport de politician stand cu minciuna pe masa. Doctoratul nu trebuie sa fie un pașaport pentru o cariera politica așa cum sunt împinși de la spate tinerii politicieni si nici politicul sa decidă valoarea științifică a unei teze. Structural un politician roman este un manipulator de mase, numit lider, care aleargă cu toate mijloacele sa culeagă voturi inclusiv de la decedați. Un om de știința aleargă de unul singur sau in echipa spre cunoaștere învățând inclusiv, din cărțile celor care au trecut in ceruri. Sunt obiective si direcții diferite care nu pot fi intersectate nici măcar de un titlu de doctor! Politicienii sunt un rău necesar iar oamenii de știință sunt un bun universal, neprețuit adesea de politicieni.

PS.

  1. In anul 2001, in primăvara eram la conferința la Vasteras in Suedia pe malul unui fiord. Fuseseră invitați si niște academicieni ruși. La masa au fost întrebați de colegii din Vest – si cum va descurcați cu 80 USD pe luna? Răspunsul a fost sideral pentru colegi – simplu vindem teze de doctorat la politicieni. Noi le scriem si ei ni le prezinta tot noua. Si cat plătesc? Intre 15 si 20.000 USD depinde dar unii dau si 100.000 usd. Orice asemănare cu „intelectualii” din pușcării care scriu cărți pe banda sau politicienii cu 1-2 doctorate nu este decât întâmplătoare.
  2. Pentru cei interesați in modul cum se evaluează un plagiat se poate informa accesând acest link. Iar pentru cei care nu cred ca o teza trebuie structurata cu evidențierea contribuțiilor originale pot accesa unul din sutele de lucrări publicate ca exemplu acesta fără a fi însă unicul.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. De fapt, ce inseamna acei „prea multi” despre care vorbeste „onorabilul” domn Severin?… O suta?… O mie?… Zece mii?… O suta de mii?… Chiar si o suta de mii de-ar fi cei ce incalca o lege (ceea ce e foarte mult, avand in vedere ca avem vreo 30.000 de detinuti cu totul), nu poti spune ca sunt „prea multi”, raportat la populatia Romaniei. Nu, domnilor, nu sunteti „prea multi” cei ce incalcati legile (si, de fapt, nici nu v-ar conveni sa impartiti spaga si furtisagurile la prea multi)!

    Si eu consider ca o lege a doctoratelor bine gandita si alcatuita ar putea rezolva problema. Frumos ar fi sa nu fie ordonanta de urgenta si sa treaca prin parlament, dar teama mi-e ca ar iesi tare ciuntita de „doctorii” de-acolo!…
    Ce frumos ar fi ca, pentru a le lasa timp sa cerceteze, sa studieze si sa publice in continuare, le-am putea da interzis „doctorilor” in viitorul parlament!… in interesul stiintelor… :)

    • Incerc eu un raspuns pentru lobystul Severin.
      „Prea mult” inseamna ca in apa este prea mult hidrogen fata de oxigen.
      Ca atare trebuie sa schimbam bautura :P

  2. In primul rand felicitari pentru un excelent articol care vine cu solutii la aceasta epidemie grava de impostura care ataca si uzurpa sistematic studiul stiintific in Romania. Apoi, ma bucur domnule Dr. Cotarta ca amintiti de mult clamata „autonomie…”.

    „Autonomia universitara” a permis in Bucuresti ca, la organizarea unui concurs pt. postul de conferentiar, la o universitate de categoria B dar de stat, sa faca parte din comisie conducatorul de doctorat al contracandidatului/contracandidatei, sora conducatorului de doctorat (avand nume diferite, nu-i suspectau prea multi), ambii angajati la plata cu ora an de an prin bunele oficii ale contracandidatului/contracandidatei, sef de catedra in catedra unde se organiza concursul, dar fara ca acest lucru sa insemne la momentul respectiv conflict de interese (inca nu intrase in vigoare Noul Cod Penal care defineste clar acest conflict, iar bunul simt e o notiune mult prea indepartata ; este o mare carenta a legii care permite in comisiile de concurs rude de grad apropiat ! A se vedea spre comparatie incompatibilitatea in completele de judecata).

    Aceeasi „autonomie” a permis ca sa faca parte din comisie si sa semneze peste tot ca „conferentiar” o persoana care NU avea niciun titlu in afara celui de doctor, invitata in comisie dintr-un domeniu la fel de departat de domeniul concursului, ca zootehnia de matematica, a permis ca, sa zicem, senatul facultatii de anatomie sa „ECHIVALEZE” chipurile, PE PERIOADA CONCURSULUI, activitatea in „zootehnie” cu titlul de „conferentiar in matematica”. In plus, doi dintre membrii respectivei comisii erau chiar membri ai CNATCDU iar conducatorul de doctorat al contracandidatului/contracandidatei, chiar presedinte de comisie. Contracandidatul/contracandidata n-avea, bineinteles, nici punctajul minim necesar inscrierii in concurs.

    Parchetul a inceput cu chiu cu vai urmarirea penala si asta numai in urma implicarii DNA, dar lucrurile stagneaza de doi ani.

    • sper ca se intelege din context, prin referirea la Noul Cod Penal, intrat in vigoare in februarie 2014, ca e vorba de un CNATCDU din vremea lui Andronescu. Merita spus ca persoanele respective fusesera rasplatite cu aceste functii pentru semnarea scrisorii catre Bruxelles, in 2012, sustinand vehement varianta pucistilor.

    • Aveți dreptate – parlamentul poate trânti orice ordonanță – mai ales venita de un guvern tehnocrat. Dar daca textul ordonanței este foarte concret si nu întins pe zeci de pagini unde pot apare inerent aspecte contestabile, cei care resping ar fi puși într-o situație jenanta. Nu poți fi contra unei structuri cadru a unei teze, nu poți fi contra contribuțiilor originale. Sau daca ar fi contra prin amendamente, doctoratele din RO ar fi luate de comunitatea științifică, ca fiind nule. Vedeți ca atunci când PSD-ul este in opoziție vine cu legi care măresc salarii, anulează contracte cu bănci, etc toate populiste care pun majoritatea in poziția sa ridice mana pentru (vezi creditele in franci elvețieni). Așa trebuie sa joace cu un parlament ostil si un guvern tehnocrat, dar nu pe pomeni, ci sa-i aducă in postura de auto-demascare ca fiind mafioți cu acte juridice in mana. Eu cred ca un guvern tehnocrat are multe de învățat de la PSD in materie de joc de șah politic. De la PNL nu pot ave nici o speranță caci ei se dau cu alinuta pe sarma. Iar PSD-ului trebuie sa-i plătești cu aceeași moneda si nici un caz sa nu-i întorci si obrazul celălalt! Evident însă ca inteligent. Daca CC respinge contestația pe legea plagiatelor ce va face guvernul? TREBUIE sa revină in forță in Parlament cu planul B! Care va fi?

  3. Este o „fază pe plagiate” într-o mişcare globală de contestare a statului de drept de principalii actori politici adepţi ai „statului de drept mafiot”(aş numi aici PSD,ALDE,dar şi alţii).Sintagma „stat de drept mafiot” se bazează pe ideea statului mafiot,un fel de cârdăşie între politicieni şi stat în vederea utilizării resurselor naţiunii în favoarea clanurilor mafiote.Situaţia,ca manifestare politică,este foarte periculoasă.Vă închipuiţi ce se poate întâmpla dacă aceste forţe politice câştigă alegerile?Sper ca electoratul românesc să dea dovadă de responsabilitate,altfel România va fi dată înapoi cu cel puţin 10 ani.

    • Ai dreptate, nu problema plagiatelor este cheia, ci insasi existenta statului de drept in Romania ! Dupa doi ani dela alegerea presedintelui Johannis, timp in care acesta a tacut dar s-a cladit ” nemteste”, metodic, situatia de azi, Romanii au PE TAVA, ocazia de a decide ce vor. In plus au si omul pecare il pot impinge in pozitia cheie de premier, dupa alegeri, Dacian Ciolos. Fromatia Johannis Ciolos, cu un parlament favorabil, poate scoate Romania din impas.
      Daca nu vreti, frati Romani, atunci vorba unui slogan electoral de prin 2000. VRETI SA DEPASITI IMPASUL, VOTATI PE … SASU !

  4. In ultimii 5-6 ani o gramada de doctorate s-au facut pe burse deloc neglijabile, prin pogramul POSDRU, adica din bani europeni. Am si eu o intrebare: indrazneste cineva sa le analizeze cineva pe acestea din perspectiva plagiatelor si a relevantei stiintifice? Poate cineva de pe la comisia europeana, ca de pe la noi nu cred. Aici, in cazul unui plagiat ar fi vorba nu numai de un furt intelectual, ci si de unul material, atat al busei doctorandului, dar si a platii conducatorului.
    Parerea mea este ca in cazul politicienilor care si-au luat titlul fiind in functii de demnitari, in cazul a 99% dintre ei nu este vorba de plagiatul lor, ci de a celor care le-au scris teza.
    Pe de alta parte, va asigur ca cererea nu a venit doar din partea politicienilor catre conducatorii de doctorat, ci a existat pe taraba si o oferta destul de tentanta din partea ultimilor (cand astia au citit sumele mentionate de autor pe piata rusa cred ca si-au tras palme in fata oglinzii de „modesti” ce-au fost).
    Din punctul meu de vedere, mult mai vinovati sunt conducatorii de doctorate si nebunia asta cu docoratele plagiate (va asigur ca in sistem se vor gasi formule si formate pentru a pacali orice soft antiplagiat, asa cum s-au gasit si pentru articole si pentru citari, iar de analizat originalitatea a mii de teze pe an ma indoiesc ca e capabil cineva, daca conducatorul de doctorat si comisia nu o fac in mod serios) si/sau fara contributii personale serioase nu va putea fi oprita daca nu se face curatenie seriasa printre conducatorii de doctorate. Treaba nu e complicata, la doua doctorate dovedite plagiate, se pierde conducerea/ abilitarea. Primul criteriu pentru alegerea ordinii in care sunt evaluati conducatorii e evident: nr. de doctorate acordate politicienilor/inaltilor demnitari/in politie/armata etc., in ordine descrescatoare. Prevad insa ca vom auzi din nou corul de bocitoare auzit si atunci cand Funeriu i-a scos la pensie la 65 de ani, cum ca sunt opriti din elanul creator mariile genii profesorale ale tarii si ramane tarisoara fara conducatori de doctorat. Solutia e simpla, e plina lumea de romani care au abilitarea de a conduce doctorate, asa ca nu vad de ce un doctorand n-ar putea fi coordonat din strainatate si sa-si faca cercetarea in universitatile romanesti.

    • Mi se pare deosebit de valoroasa (de altfel intreaga postare e) ideea cu coordonarea din strainatate a doctoratului. Excelenta!

  5. Aveți perfecta dreptate. Romania in loc sa folosească banii din POSDRU ca sa recalifice forța de munca pentru firmele care nu găsesc necesarul de calificați, a cheltuit mulți bani din fondurile europene pe traininguri făcute pe hârtie sau pe doctorate plagiate. Este o sugestie foarte buna ca TOATE doctoratele făcute din fonduri europene sa fie luate la verificat. Nu întâmplător Romania a decis si Comisia a aprobat ca cea mai mare parte din fondurile structurale sa fie pe POSDRU unde li se pierde urma si nu pe investiții in infrastructura. Vezi situația de la sate unde încă avem peste 10.000 de sate ne-electrificate si circa 150.000 fără apa curenta si canalizare. Parca ii si vad pe politicieni cum vor varsă ligheane de lacrimi daca se vor imputa acești bani si acuze de lipsa de patriotism. Da, suntem lipsiți de patriotismul de hoți. Am sa încerc sa mă ocup de aceasta tema. Si este firesc atâta timp cat după aceasta armata de doctori, din tara nu vin proiecte la programele de cercetare (ex Co-fund pentru scoli doctorale, ERC pentru programe de excelenta, FET OPEN si Marie Curie). Fac o mențiune necesara pentru politicieni: acestea nu sunt denumiri de parfumuri, genți sau ceasuri ci programe dedicate acelora care au doctorate!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Valentin Cotartahttp://contributors
Doctor la Universitatea Politehnica Bucuresti si la University California of Los Angeles sub conducerea Prof. Octavian Radovici si Prof. Ken NOBE (UCLA) 6 ani experienta la Ofiter Stiintific la ERCEA (European Research Council Executive Agency) 1 an experienta ca Ofiter Stiintific la REA (Research Executive Agency of the European Commission) 5 ani experienta in calitate de consultant pentru Comisia Europeana Coordonator a 5 proiecte europene in domeniul educatiei universitare si cercetarii; Distins in anul 2001 de Comisia Europeana cu diploma “Very Best Practice - From Policy to Practice” pentru proiectul ADLIC de repartitie computerizata a elevilor in Licee si Scoli Profesionale. Membru fondator al Clubului Romania UE din Bruxelles. Special Guest al universitatilor : Newcastle Upon Tyne, Liverpool University (UK), University of Pisa (IT), Institute National Politechnique de Grenoble, University Nisa Sophia Antipolis, Universite de Lille (FR), Turku University (FI) ; Dechema Institute, University of Karlsruhe (DE), UCLA (US), University of Viena (AU).

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro