duminică, mai 22, 2022

Big Brother 3- la fel de neconstituţională ca şi Big Brother 2

Centrul de Resurse Juridice consideră că textul legii Legea privind securitatea cibernetică a României (Big Brother 3) conţine elemente grave de ingerinţă în viaţa privată a persoanei, că atenteză la secretul corespondenţei şi la libertatea de exprimare, că nu conţine niciun fel de garanţii care să asigure o protecţie împotriva abuzurilor după cum nu există nicio proporţionalitate între restrângerea în masă a exerciţiului unor drepturi civile şi potenţialul pericol la adresa aşa-numitei securităţi cibernetice a României.

Centrul de Resurse Juridice a avertizat cu 6 ani în urmă asupra pericolului de a deveni o ţară de potenţiali infractori – aici

Dacă Big Brother 2 ne considera pe toţi posibili suspecţi, Big Brother 3 face o schimbare de paradigmă: suntem buni şi de aceea statul trebuie să ne protejeze, fie chiar împotriva voinţei noastre. În subsidiar, dacă tot nu pot accesa datele informatice din cauza deciziei precedente a Curţii Constituţionale, le vor accesa ca să protejeze sistemele cibernetice. Aceeaşi Marie dar cu o pălărie mult mai mare.

Dacă Legea nr.82/2012 (Big Brother 2), considerată de către Curtea Constituţională, în totalitate, ca fiind neconstituţională, permitea accesul organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, fără autorizaţie de la judecător, la toate datele stocate de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, noua lege privind securitatea cibernetică este mult mai intruzivă. Definiţia dată infrastructurii cibernetice, extrem de vagă (infrastructuri din domeniul tehnologiei informaţiei si comunicaţii, constând în sisteme informatice, aplicaţii aferente, reţele şi servicii de comunicaţii electronice), arată ca, de fapt, într-o formă mai mică sau mai mare, fiecare dintre noi se află în posesia sau utilizarea unei asemenea structuri;

  • Art. 2, pentru a elimina orice dubiu, ne spune că legea se aplică atât persoanelor juridice de drept public cât şi celor de drept privat, cu scopul de a ne proteja infrastructura cibernetică, chiar dacă ea nu este neapărat destinată apărării naţionale

  • 9 entităţi (SRI, MapN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO, ANCOM), au atribuţii în domeniul securităţii structurilor cibernetice!

  • Deţinătorii de structuri cibernetice (publici sau privaţi) au obligaţia de a permite accesul reprezentanţilor celor 9 structuri de mai sus la datele deţinute, la solicitarea motivată a acestora (art.17 alin.1)

  • După cum se poate observa, nu există nicio autorizaţie dată de judecător, după cum sintagma solicitare motivată poate să însemne orice, motivele putând fi diferite de la o instituţie la alta

  • De altfel, deţinătorii de infrastructuri cibernetice (folosite de o bună parte din populaţia acestei ţări) au obligaţia de a aplica politicile de securitate dictate de către stat (art.16).

Pe scurt, ceea ce nu s-a reuşit prin legea Big Brother 2 (82/2012), declarată neconstituţională, s-a reuşit, cu aportul substanţial al Parlamentului României prin Legea Big Brother 3, numai că, de data aceasta, premisele legii sunt mult mai grave: se realizează un melanj între spaţiul public şi cel privat, apare o preocupare nedorită a statului de a ne spune cum anume să ne protejăm spaţiul cibernetic, un ajutor nesolicitat din partea acestuia, o intruziune majoră în datele noastre, fără mandat de la judecator, fără vreo infracţiune savărşită. Viaţa noastră va fi organizată cibernetic de către cele 9 instituţii. Ne vor fi dictate regulile, vom fi controlaţi dacă le respectăm. Aşa încât această lege este „mai neconstituţională” decât precedenta.

Propunerea legislativă ar fi trebui să fie cu totul alta: o modificare a legilor siguranţei naţionale (depăşite şi, nu o dată, subiecte de deciziilor CEDO) care să conţină, printre altele, un real control de către Parlament al tuturor serviciilor secrete. Subiect rămas în nelucrare din 2006.

Aşa încât, cum ne asigurăm că nu se depăşeşte echilibrul, şi aşa fragil, dintre deplina exercitare a drepturilor civile şi clamata luptă antiteroristă, din moment ce există o aşa simbioză între puterile statului în promovarea unor astfel de acte normative? Şi dacă se depăşeşte, cine sancţionează?

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

    • Lasa ca vine Cumpanasu & Co si o zic ei pe aia cu societatea civila este …pentru!
      E bine ca in asemena momente baietii ,,destepti” (bleah) se devoaleaza! Nici securisti nu mai sunt ce erau odata!

  1. Vezi Actualitatea Romaneasca (20 ian) cu sefii din SRI ref legile BB – un regal de manipulare si dezinformare incurajat de jurnalisti prietenosi.
    http://inregistrari.b1.ro/view-actualitatea_rom%C3%A2neasc%C4%83-127.html

    De ce nu a invitat si pe cineva de la APADOR, sa avem si o contra-argumentatie la ideile promovate de reprezentantii SRI?

    Nu se poate intelege impactul acestor legi fara a le pune in contextul dezvaluirilor lui Snowden.
    In rest, se remarca o marginalizare si ironizare a necesitatii mandatului de la judecator (inlocuit convenabil cu proceduri administrative), un dispret fata de lunga si „exotica” argumentatie a CCR ref respingerea legilor BigB, etc.

  2. Numarul anual de decese in USA (media ultimilor 5 ani) in functie de cauze:
    – terorism: 4,6 decese
    – football: 12,8 decese
    – muscati de ciini: 31,2 decese
    – loviti de traznet: 36,8 decese
    – inecati in cada de la baie: 402,6 decese

    vezi:
    https://tinyurl.com/ld8z2bt

    Citi romani au murit din cauza terorismului in ultimii 5-10 ani de e nevoie de legi neconstitutionale care sa le dea serviciilor puteri mai mari decit avea Securitatea lui Ceausescu si care vor transforma Romania, din nou, intr-un stat politienesc?

    Populatia trebuie sa iasa in strada, iar parlamentul trebuie sa respinga tentativele serviciilor de a acumula tot mai multa putere. Solutia cea mai buna de lupta impotriva statului totalitar (cit inca se mai poate) e diminuarea bugetului alocat acestor taietori de frunze la ciini, desfiintarea a jumatate din cele 7-8 servicii cite exista in Romania si reducerea masiva a cheltuielilor guvernului prin iesirea statului din economie, ingrijirea sanatatii, invatamint, turism etc.

  3. Incercarile americanilor de prosti lume sub pretextul terorismului si impunerea legii big brother
    este o incercare de a controla si rastalmaci viata orcui este incomod.
    Ce-a fost atentatul de la gara Atocha -Madrid ?,ce-a fost atentatul din metroul Londonez ?,11 septembrie nu-l pun la socoteala ca deja nu-i terorism este premeditare ,ceea ce-a fost in Paris este o extrapolare a unor incompetentei unor servicii mediatizate excesiv in dorinta de a muta
    atentia spre terorism atunci cind alte probleme mult mai importante nu trebuie sesizate de multime.
    Pentru a controla lumea ,pentru a intra cu bocancii in viata privata a fiecaruia se vrea o motivatie
    -terorismul .
    Au murit si mor inca mii ,zeci de mii de oameni in conflicte provocate vezi Siria,vezi primavara araba din tot nordul Africii,vezi ,Ucraina,vezi Nigeria.vezi Irakul .
    Raportul de vicime ale conflictelor provocate /terorism este net in favoarea conflictelor.
    Terorismul este generat de destabilizarea unor echilibre ,generat de razbunare impotriva celor care au generat conflictele.
    Cine au fost profesorii afganilor in lupta de gherila ???,azi musulmanii folosesc ceea ce au fost invatati .

  4. Stimata doamna autor,

    Sunt intru totul de acord cu opiniile dumneavoastra referitoare la deficientele „Legii privind securitatea cibernetica”. Din pacate, decidentii nostri politici nu sunt inca deloc constienti de faptul ca sunt responsabili cu asigurarea climatului de ordine si siguranta in aceeasi masura in care sunt responsabili si pentru crearea cadrului legislativ si institutional democratic pentru atingerea primului deziderat. Cele doua nu se pot excomunica reciproc! Nu putem sacrifica libertatea de exprimare si dreptul la viata privata in favoarea securitatii dupa cum nu putem sa renuntam la climatul de securitate doar pentru a ne exprima liber. Una fara cealalta nu poate exista.
    Revenind la articolul dvs., as dori sa fac o precizare de ordin tehnic foarte importanta pe care, din pacate, foarte multi lideri de opinie si nu numai, cu intentie sau din eroare o neglijeaza: Lgea 82/2012 asa cum a fost ea modificata prin Legea de punere in aplicare Noului Cod de Procedura Penal (Legea 255/2013) nu mai permitea accesul organelor statului la datele retinute de furnizorii de comunicatii fara acordul prealabil al judecatorului de drepturi si libertati, conform art. 152 NCPP.
    Daca cititi cu atentie decizia CCR prin care Legea 82/2012 a fost declarata neconstitutionala veti observa ca art. 152 a ramas in vigoare doar ca el a devenit inoperabil deoarece nu mai exista cadrul legal prin care operatorii sa fie obligati sa retina datele. Adica, „ai dreptul sa ceri” dar „nu ai ce sa primesti”.
    Prin urmare nu este corect sa proliferam sentimentul de teama si nesiguranta in randul populatiei. Trebuie doar sa informam corect si sa oferim dreptul cetateanului de a participa democratic la procesul legislativ.
    Va multumesc,

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Georgiana Iorgulescu
Director executiv al Centrului de Resurse Juridice din 2005 pana astazi.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro