vineri, august 19, 2022

Bilanț după 6 luni de Președinție franceză a Consiliului UE

de Alin Orgoan, Tana Foarfă și Francesca Cristea

Prima jumătate a acestui an au fost șase luni de foc pentru Uniunea Europeană: redresarea după pandemie, creșterea prețurilor la energie, presiunea inflaționistă și toate consecințele directe și indirecte ale războiului provocat de Rusia în Ucraina. Acestea au fost zarurile aruncate pe masa Președinției franceze a Consiliului UE.

O dată la șase luni, Consiliul UE, adică forul în care se reunesc guvernele statelor membre, este prezidat de una dintre cele 27 de țări membre UE. România a deținut Președinția Consiliului UE în 2019, iar în ultimele șase luni ale lui 2022 rotația a fost asigurată de Franța, într-o perioadă complicată nu doar la nivel european, ci și intern, deoarece guvernul francez a trebuit să organizeze în paralel două rânduri de alegeri fundamentale pentru conducerea și guvernarea țării: alegerile prezidențiale și cele legislative.

Programul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene a fost definit în jurul a trei ambiții:

  • Europa suverană;
  • Un nou model de creștere europeană;
  • Europa umană;

Însă nimeni nu se aștepta la un război atât de aproape de granița României, cu atât mai puțin la amploarea tragediei umane pe care a suferit-o și o suferă în continuare poporul ucrainean. Uniunea Europeană a fost nevoită să reacționeze, iar prin eforturi depuse de Președinția franceză, Parlamentul european și Comisia europeană, o întreagă Uniune a vorbit cu o singură voce: a impus 6 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, a deschis porțile milioanelor de ucraineni care fugeau de război, au trimis ajutor umanitar și miliar, iar liderii europeni au mers pe teren pentru a demonstra că Uniunea își asumă și este unul dintre cei mai puternici parteneri ai Ucrainei în aceste vremuri dificile.

Fără îndoială, elementul cheie care a marcat președinția franceză este mesajul emoționant,  puternic și simbolic al Uniunii Europene de a acorda statutul de stat candidat Ucrainei și Republicii Moldovei. Iar avizul pozitiv dat de Consiliul UE, sub coordonarea Președinției franceze, pentru deschiderea parcursului european al Ucrainei și Republicii Moldova, la 10 ani de când UE a câștigat Premiului Nobel pentru Pace, ne face să ne reamintim sensul acestei Uniuni: un loc în care cetățenii să găsească pace, să fie parte dintr-o comunitate prosperă și să fie uniți în valori comune.

O comunitate în care UE este gata să primească două țări care trebuie mai întâi să își găsească stabilitatea, să poată rezolva o serie de probleme sistemice, ca mai apoi să poată începe negocierile de aderare. Nici nu ne putem imagina ce speranță oferă această perspectivă de viitor cetățenilor ucraineni care au ieșit pe Maidan, iar acum apără țara și luptă pentru democrație și libertate. Iar recunoașterea Republicii Moldova ca stat candidat este un pas uriaș și poate o unire simbolică din punct de vedere al viselor și idealurilor, în marea familie europeană. Ne bucurăm că Moldova are lideri politici care au reușit să pună țara pe un drum european, cu eforturi constant subminate de influența rusă.

Amprenta franceză din legislația europeană

Dacă ar fi să rezumăm activitatea Franței din ultimele 6 luni la cârma Consiliului UE în 3 cuvinte, acestea ar fi: social, digital, verde, deoarece ele reflectă 3 mari acte legislative adoptate în acest semestru, cu impact imens pentru cetățenii europeni.

  1. Directiva privind salariile minime adecvate în UE. Directiva oferă un mecanism de coordonare mai mare între nivelul salariului minim în UE și câteva criterii care sunt relevante pentru ca salariile acestea minime să fie suficiente pentru o viață decentă. Pe scurt, angajații se pot asigura că le sunt respectate drepturile, iar angajatorii au predictibilitate legislativă și nu mai se trezesc în mâinile politicienilor pentru majorări intempestive ale salariilor în scopuri electorale. Directiva nu introduce un salariu minim unitar, ea obligă statele membre să determine un nivel minim de salarizare care să asigure condiții de trai adecvate pentru cetățeni și să îi scoată din sărăcie. Acest lucru se va putea realiza cu câteva condiții pentru statele membre: să devină mai incluzive și să promoveze un dialog social real prin negocieri salariale colective cu sindicate, patronate etc; să devină mai transparente și să respecte proceduri standard atunci când stabilesc sau actualizează salariile minime; să devină mai responsabile și să îmbunătățească gradul de protecție pe care îl oferă aceste venituri.
  2. UE are începând de astăzi cea mai ambițioasă protecție a drepturilor fundamentale din lumea digitală. Actul privind serviciile digitale ale UE (Digital Services Act – DSA), care transparentizează modul în care marile platforme digitale își construiesc algoritmii de publicitate și publicul țintă, tocmai pentru a evita profilarea politică a utilizatorilor, așa cum a fost cazul scandalului Cambridge Analytica. Actul este completat de Actul privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA), care intenționează să asigure un grad mai ridicat de concurență pe piețele digitale europene, împiedicând marile companii să abuzeze de puterea lor de piață și permițând noilor jucători să poată concura. Această lege europeană vizează cele mai mari platforme digitale care operează în Uniunea Europeană. Acesta este un dosar geopolitic foarte sensibil și este o revenire mult dorită după încercările Vice-Președintei Comisiei Europene Margrethe Vestager de a domestici giganții digitali de pe piața europeană. Ambele legi au fost adoptate ieri în plenul Parlamentului European.
  3. Garanția că obiectivele UE din domeniul climei nu vor fi subminate de relocarea producției în țări cu politici mai puțin ambițioase. Reamintim obiectivele ambițioase ale UE de reducere cu 55 % a emisiilor de carbon în comparație cu nivelurile din 1990 până în 2030 și de a deveni un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Introducerea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism – CBAM) va garanta că cei care importă produse din alte țări în UE vor plăti același preț al carbonului ca și producătorii interni din UE. Practic, CBAM asigură un tratament egal pentru produsele fabricate în UE și cele importate din alte țări, oferind același preț pentru carbonul produselor naționale și cel al produselor importate. UE se află în fruntea eforturilor internaționale de combatere a schimbărilor climatice.

Cât a reușit să atingă Franța din ambițiile propuse la începutul mandatului?

Cea mai importantă ambiție a Franței a fost aceea ca UE să devină mai autonomă în sectoare cheie și să reducă dependențele strategice. Aceasta nu ar trebui interpretată ca o direcție izolaționistă, dimpotrivă, ci ca o oportunitate pentru UE să demonstreze reziliență în sectoare cheie, să ofere instrumente inovative pentru a răspunde viitoarelor provocări și să fie puternică și unită. Aceste deziderate se pot obține printr-o suveranitate mai mare, printr-un nou model de creștere economică și printr-o Europă care ascultă și răspunde nevoilor cetățenilor.

După șase luni de Președinție franceză a Consiliului UE, avem …

O Europă mai umană? Da.

La inițiativa Președintelui Franței Emmanuel Macron, UE a dezvoltat cel mai amplu mecanism de consultare a cetățenilor din UE: Conferința privind viitorul Europei a reprezentat un exercițiu democratic care mobilizat peste 700.000 de cetățeni de pe tot continentul, iar consultările și dezbaterile desfășurate în ultimul an au fost sintetizate într-un document de recomandări care includ stabilirea unor standarde minime de calitate a serviciilor medicale la nivelul UE, introducerea listelor transnaționale, eliminarea principiului unanimității din majoritatea deciziilor luate de UE, sau educație despre Uniunea Europeană în școlile europene.

Acum revine statelor membre și instituțiilor să pună în aplicare propunerile cetățenilor.

Totodată, 2022 a fost desemnat Anul European al Tineretului, iar Franța a acordat o atenție deosebită asupra implicării tinerilor în protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, a luat inițiativa în ceea ce privește voluntariatul, a propus recomandări referitoare la mobilitatea tinerilor, ridicând problema dificultăților de ordin administrativ de la țară la țară, dar și dezvoltarea unui cadru prin care să fie recunoscute competențele tinerilor voluntari. De asemenea, Președinția a promovat Serviciul Civic European, o rețea pentru tinerii de sub 25 de ani care să ofere schimburi de experiență de ucenicie, internship și stagii, lucru și voluntariat în asociații sau universități.

Un nou model de creștere economică? Da.

În ultimul semestru, au fost avansate, finalizate sau adoptate mai multe decizii europene care vor facilita dezvoltarea economică, industrială și socială a Uniunii. Pe lângă cele 3 deja evocate mai sus, amintim și regulamentul de reciprocitate privind achizițiile publice, care, după 10 ani de negocieri, va restabili condiții de concurență loială pentru companiile europene pe piețele mondiale. Prin acesta, Comisia va putea investiga restricțiile de acces sau practicile discriminatorii ale unei țări terțe și, la rândul său, va restricționa accesul la achizițiile publice europene dacă țara terță practică restricții față de companiile europene. De asemenea, s-a înregistrat progres în stabilirea standardelor pentru obligațiunile verzi, pentru a asigura securitatea informatică a entităților financiare precum băncile, companiile de asigurări și investițiile și pentru a reglementa mai bine cripto-activele. Nu în ultimul rând, pe durata Președinției au fost avansate mai multe proiecte europene importante de interes comun (IPCEI) în domeniul microelectronicii, conectivității și medicinei. Reamintim că România este parte dintr-un astfel de proiect european pe dezvoltare de procesoare și semiconductori, finanțat prin PNRR.

O Europă suverană? Parțial.

Răspunsul UE în urma invadării ilegale, neprovocate și nejustificate a Ucrainei de către Rusia a fost unul mai prompt și mai solid în comparație cu cel din 2014 în urma anexării ilegale a Crimeei. De asemenea, adoptarea Busolei strategice în politica externă și de securitate a UE reprezintă un angajament pe următorii 10 ani că UE își propune să își consolideze apărarea prin operațiuni miliare, investiții în apărare și parteneriate strategice. Totuși drumul este lung, iar Consiliul UE încă nu vorbește pe o singură voce în acest domeniu.

De apreciat este angajamentul politic luat de Franța în reforma spațiului Schengen, în consolidarea și modernizarea regulilor. Cu toate acestea, spațiul Schengen nu va putea vreodată să își îndeplinească obiectivele atâta timp cât nu include toate cele 27 de state membre. La 15 ani de la aderare, România încă nu face parte din spațiul Schengen, deși Comisia a anunțat că România îndeplinește criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022 și a recomandat primirea României, Croației și Bulgariei în Schengen. La 15 ani de la aderare, România încă nu a reușit să fie parte din spațiul Schengen, iar pentru acest proces are nevoie de unanimitate în Consiliu. Din păcate, nici din această perspectivă nu vedem vreun progres în poziția Consiliului UE.

Concluzie

În ciuda celor mai puternice și intense provocări din ultimii ani, Franța a ținut timp de 6 luni cârma Uniunii în direcția bună, reușind să mențină unitatea, să avanseze dosare legislative importante, dar și să adopte decizii istorice precum acordarea statutului de stat candidat pentru Ucraina și Republica Moldova.

Urmează Președinția cehă, cu foarte multe așteptări privind pachetul Fitfor55, negocierea bugetului 2023 dar și conturarea unui plan de reconstrucție a Ucrainei

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Un articol bine scris si mai ales, echilibrat.
    Sunt insa cam sceptic asupra afirmației „Prin acesta, Comisia va putea investiga restricțiile de acces sau practicile discriminatorii ale unei țări terțe și, la rândul său, va restricționa accesul la achizițiile publice europene dacă țara terță practică restricții față de companiile europene.”
    Sa vedem cum va arata asta în practica.

  2. De acord .Sa nu uitam insa formarea Batalionului de lupta , din Romania ,aflat sub comanda Francilor ce au adus si sistemul balistic ultra performant , pe numele lui Mamba ,in Romania cum nu putem uita nici propunerea , venita din partea lui Macron ,ce integreaza in structura nou formata tarile Europene ramase in afara structurilor UE .Acum ,avem in fata si situatia creeata de cuvintele spuse de catre Putin inainte de aparitia razboiului si totodata incepem sa constientizam cit de mult bine a dorit si doreste Macron si Franta Uniunii Europene .Nu putem uita nici pe cei care, ziaristi sau formatori de opinie fiind , si-au exprimat totala neincredere in deciziile lui Macron si pe care realitatea , la zi , ii contesta si ii pune „ la zidul infamiei ” .Pentru Romania Franta si-a dovedit , pentru a nu stiu cita oara , imensa ei pretuire si prietenie .

  3. Imi pare rau, dar insist: „iar în ultimele șase luni ale lui 2022 rotația a fost asigurată de Franța”
    Ultimele luni ale lui 2022 sint iulie- decembrie. Rotatia care „a fost asigurata de Franta”, nu poate fi in ultimele luni ale lui 2022, ci in primele luni ale lui 2022.

  4. Daca Uniunea Europeana, sub conducerea temporara a Frantei, cea mai mare tara a UE si cea mai mare putere militara a UE, nu a putut sa previna razboiul dintre doua puteri europene, (pacea si prosperitatea Europei fiind scopul declarat al UE) ce incredere mai putem avea in forta si bunele intentii ale UE? Probabil ca ceva ar trebui schimbat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Tana Foarfahttp://contributors
Tana a obţinut licenţa în Știinţe Politice la Université Libre de Bruxelles și deține un Master în Studii Europene la KU Leuven, specializarea ei fiind Relaţiile Externe ale Uniunii Europene. Principalele ei puncte de interes în domeniul european sunt relațiile externe ale UE, mecanismele electorale naționale, politicile economice și respectarea drepturilor copiilor și tinerilor. În 2015, Tana a fost consultant pe politici de dezvoltare și formare în cadrul Comisiei Europene, devenind în 2016 angajată a Comisiei în cadrul aceluiași departament. În prezent, lucrează în calitate de consilier politic pe probleme economice în Parlamentul European.

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro