Domnule Președinte, Domnule Președinte al Camerei Deputaților
Domnule Președinte al Senatului,
Doamna Prim Ministru,
Domnilor Președinți ai principalelor forțe politice,
Cu respect va rog să vă îndemnați consilierii să ia în calcul în regim de urgență ceea ce se întâmpla în digitalizare.
Națiunea trebuie să facă mai multe pentru o activitate care a ajuns în plan privat să aducă 6 % din PIB iar în plan public să consume resurse importante în bani , timpul cetățenilor și să nu producă nimic, ba mai mult să accentueze decalajele față de lumea civilizată .
Cu mulțumiri,
Și da și eu sunt din Teleorman.
- Continuare din Partea Intai (Dupa 29 de ani de cautari – o posibila reforma a Romaniei digitale. Scrisoare intredeschisa)
1. Voința politica la cel mai înalt nivel
Cum am putea să creștem conștientizarea la nivelul întregii clasei politice cu privire la beneficiile digitalizării administrației publice ?
Cum am putea să facem clasa politică să înțeleagă că un cetațean liniștit şi normal care interacționează decent cu administrația este un om mulțumit de condiția sa sociala şi de politicienii săi? Încrederea cetățenilor in politicieni creşte în urma succeselor înregistrate de către aceștia in gestionarea problemelor curente iar eu cred că acest lucru aduce consensul social .
Cum am putea să facem administrația publica la vârf să devină conștienta că munca lor ar fi eficientă si performantă apelând la beneficiile digitalizării ?
|
Până nu vom avea un prim ministru şi un Guvern conștient de importanţa digitalizării guvernamentale care să își facă un obiectiv personal din a reuşi nu vom ieși din marasmul de acum. Până nu vom avea o Președinție care să se implice în limitele sale constituționale nu vom face nimic. Până nu ii vom presa zilnic ca societate civilă nu vor fi conștienți de misiunea care o au.
2. Inventariere şi audit
2.1 Inventariere
Credeți că avem ca stat o imagine a arhitecturii de sistem a ADMINISTRATIEI PUBLICE? Uneori cred că nici nu am înțeles că vorbim despre un sistem. Credeți că știm care sunt nevoile de finanțare pentru cheltuielile de capital pentru digitalizare? Credeți că știm care sunt operațiunile de mentenanţă cât şi cheltuielile necesare la nivel administrație?
Există cineva în Guvern care are imaginea de ansamblu privind digitalizarea guvernamentală?
Consider absolut necesar in a inventaria si a documenta tot ceea ce exista digital in administrația publică începând de la cele mai mici aplicații şi baze de date dezvoltate în obscure arii din administrația publică locală până la sistemele informatice pe care se sprijină administrația publică.
Această inventariere făcută într-un timp rezonabil ne va arăta care sunt activitățile care au dezvoltate sisteme şi aplicații digitale, cum au fost dezvoltate, la ce registre de baza si nomenclatoare fac uz, etc.
Una din conditionalităţile UE pentru 2014 – 2020 a fost evitarea dublei finanțări după ce în perioada 2013 – 2020 s-au constatat puternice anomalii. Fără a realiza o inventariere a tot ceea ce avem la ora actuala nu putem merge conștient înainte.
Personal aş inventaria tot ceea ce vine in relație cu digitalizarea :
– Cadrul legislativ;
– Proceduri administrative;
– Strategii de dezvoltare sectoriala ;
– Strategii de dezvoltare digitala corespondente celor de dezvoltare sectoriala
– Resurse umane aferente digitalizării;
– Documente
– Registre de baza
– Aplicații
– Etc.
Este foarte greu de crezut că inventariind resursele umane care gestionează sistemele informatice in arii critice din punct de vedere al mărimii bugetului sau importanţei sociale sa nu sară in ochi ca avem arii de interes strategic insuficient acoperite sau chiar neacoperite. (zona muncii si protecției sociale, zona de sănătate publica, etc.)
Baza legala si motiv de interpelare
Inventarierea cantitativă şi calitativă a platformelor, sistemelor, licenţelor a tot ceea ce a constituit investiţie făcută de autorităţile publice centrale şi locale (acţiune solicitată de către Comisia Europeană, stabilită prin lege şi făcută uitată. Au trecut 1148 de zile în plus faţă de termenul din decizie [15], Decizia nr. 170/2015 privind înfiinţarea Grupului de Lucru pentru Tehnologia Informaţiei – G.L.I.T. ) ;
2.2 Audit
De asemenea propun spre auditare şi proiectele de valori semnificative realizate in zone critice. Nu vreau să intru în amănunt pentru că în această arie Curtea de Conturi împreună cu Autoritatea de Audit au atât instrumentele cat si metodologia pentru a îndeplini aceasta misiune. Nu pot însă fi sigur daca exista voința politica, resurse umane şi buget în a completa o acțiune atât de necesară.
În opinia mea auditarea proiectelor de o valoare semnificativă ar oferi un bogat bagaj de cunoștințe şi lecții învățate necesare în dezvoltarea ulterioară a digitalizării guvernamentale.
3. Reproiectarea Guvernantei/Guvernării Digitalizării
3.1 Urgenţa Zero
În opinia mea urgenţa zero o noua guvernanţă/guvernare a digitalizării şi anume : structuri noi, cultură noua, procese noi de luare a deciziei.
În opinia mea proiectul zero al oricărei guvernări actuale sau viitoare o reprezintă trecerea de la un sistem insular care colaborează şi se interconectează pe baze de protocoale sau nu, la un sistem interoperabil al administrației publice care sa ii ofere cetățeanului acces la servicii electronice .
Însă pentru a construi aceasta platforma interoperabilă şi a lua decizii conștiente cu privire la digitalizarea guvernamentală, administrația publica trebuie să îşi construiască o platforma de resurse umane capabilă să gândească, proiecteze şi execute ceea ce este necesar.
Dacă rezolvăm această urgenţa zero într-un termen rezonabil şi propunem cetăţeanului servicii electronice în locul consumului de timp actual am făcut un salt uriaș.
O suma de proiecte de anvergura mică-medie ar putea însemna o adevărată revoluţie.
Personal aş vrea să văd în contul meu electronic repartizat o dată cu identitatea electronică plățile către ANAF şi CNAS, decontările CNAS pentru persoana mea, tranzacțiile de vânzare-cumpărare, taxele şi impozitele plătite, etc.
Credeți că putem legifera Cartea Electronica de Identitate in 2018? Credeţi că există o analiza completa a soluției tehnologice. De 16 ani ne străduim sa adoptăm o LEGE care ar putea relansa digitalizarea într-o direcţie corectă.
Construcția unei platforme interoperabile care ţine cont de principiile deja legiferate ale interoperabilității[12] , însă cea reala nu cea obținută din traducerea politicii ISA UE privind interoperabilitatea. Este cazul ca „copy- paste”sa rămână unde îi este locul…
3.2 Guvern modern. Structura IT moderna
In „ 1. Voința politica la cel mai înalt nivel” semnalam că putem să ne unim sub semnul unui ONG toți cei care sunt conștienți de faptul că ţara are o problemă. Acest ONG poate convoca un for național cu reprezentarea tuturor actorilor din sistem care sa joace un rol de Constituantă a ceea ce trebuie făcut in digitalizare.
Pentru a avea o guvernanţa/guvernare îmbunătățita trebuie sa avem planuri asumate de către comunitate şi cine să implementeze aceste planuri . Să îmi fie iertat dar voi încerca să umblu la organizarea guvernamentală care ar fi ideal ca 20 de ani sa rămână neschimbată.
În opinia mea o structură a administrației publice centrale ar arăta de felul următor (cu bold structura guvernamentală) . Fiecare unitate constitutivă am denumit-o ca Arie de Interes Strategic – AIS.
1. Cancelaria Primului Ministru
2. Munca si Protecție Sociala
3. Dezvoltare Regionala, Administrație si (Digitalizare )
4. Afaceri Interne
5. Finanțe publice, Fonduri Europene , Obligații financiare
6. Muncă si Protecție Sociala
7. Sănătate Publică
8. Educație si Cercetare
9. Agricultura si Dezvoltare Rurala, Ape si Păduri, Mediu si Dezvoltare Sustenabila
10. Afacerile Externe, Europene, Romani de Pretutindeni
11. Apărare Naționala
12. Justiție si Drepturile Omului
13. Transporturi si Infrastructura, Economie, Industrii Mici si Mijlocii, Energie
14. Cultura Națională şi Patrimoniu, Turism, Tineret şi Sport
- Comunitatea Națională de Informații, Externe, Interne, Specializate.
- Comunitatea Camerelor Parlamentului
- Comunitatea Administrațiilor Județene si Locale
- ………………………………………………………………………………
Acum că am definit ariile de interes strategic AIS le vom asigura câte un DDD – Departament Dezvoltare Digitala condus de un Secretar de Stat- Înalt Funcționar Public, apolitic (greu de crezut NU), angajat in baza unui mandat cu obiective de performanţă care va asigura managementul Departamentelor de Dezvoltare Digitală
În concluzie avem :
- Ariile de interes strategic
- Departament Dezvoltare Digitala – 10-30 persoane cu studii superioare
- Registrele de baza şi nomenclatoarele generale
- Repartizate prin lege unei autorități publice care are in responsabilitatea sa toate procedurile administrative de creare, actualizare si întreținere a registrului
- Registrele operaționale proprii domeniilor de competenta
- Strategii sectoriale de dezvoltare a ariilor de interes strategic
- Strategii sectoriale dezvoltare IT a ariilor de interes strategic
- Strategia naționala de reforma administrativa (bazata pe strategiile sectoriale)
- Strategia naționala de dezvoltare IT a României
- Strategie cadru
- Strategie orientata pe proiecte.
Nu am să afirm nici o clipa ca documentele produse până astăzi nu sunt folositoare, ele îşi pot găsi utilitatea in rescrierea celor care sa producă proiecte fezabile.
În opinia mea avem următoarele variante de conducere a digitalizării :
- Menținerea actualei structuri însa cu acordarea de puteri sporite şi cu NUMIREA UNUI MINISTRU CARE POATE REFORMA MCSI (in opinia mea cea mai puțin fezabila)
- Structură în cadrul unui minister extins – Dezvoltare Regională, Administrație si Digitalizare condus de un prim viceprim-ministru
- Structură tip CDO/CIO (Chief Digital Officer- Chief Information Officer) Guvernamental – subordonata Primului Ministru cu absorbirea atribuțiilor MCSI actual
- Structuri CDO/CIO/DDD in ariile de interes strategic
3.3 CDO Guvernamental. CDO AIS. Consiliul CDO
În opinia mea propun o structura de CDO/CIO (Chief Digital Officer- Chief Information Officer) Guvernamental subordonat Primului ministru si prim responsabil cu guvernanţă/guvernarea digitalizării guvernamentale având in subordine si colaborând cu DDD/AIS care reunite formează Consiliul CDO/CIO Guvernamental
În opinia mea ar trebui sa fie Vice Prim Ministru şi Înalt Funcţionar public (nu este o inovaţie noțiunea existând in Europa)
- CDO/CIO Guvernamental este apolitic, Inalt Functionar Public
- Biroul CDO Guvernamental cuprinde (propunere)
- CTO – Chief Technology Officer – gestionarea infrastructurii, aplicații, sisteme
- CSO – Chief Security Officer – gestionarea politicii de Cybersecurity
- CCO – Chief Compliance Officer – gestionarea politicii de conformitate
- CHRO -Chief Human Resources Officer – gestionarea resurselor umane, capabilităților, talentelor, etc.
- CLO -Chief License Officer – gestionarea licențelor, contractelor, parteneriatelor la nivelul guvernului
- CPMO – Chief Project Management Office – gestionarea proiectelor de semnificație strategică
- Mandatul CDO/CIO Guvernamental se constituie ca anexă la Programul de Guvernare al guvernului numit după câștigarea alegerilor şi
- CDO/CIO Guvernamental devine ordonator principal pentru bugetul de IT al Comunităţii Administrației Centrale
- CDO/CIO Guvernamental este deținătorul Registrului cu proiecte digitale de importanta semnificativă în care se înscriu toate proiectele de digitalizare in mod public şi transparent
- Trebuie reproiectate şi regândite rolurile agenţiilor aflate sub autoritatea sau in subordinea MCSI (Agenția pentru Agenda Digitala a României, ICI, etc.)
Acest mod de organizare care propune o structura care conduce digitalizare la nivelul primului ministru având deci un puternic mandat de leadership şi cred că este ceea ce ne trebuie.
(Voi reveni pe larg)
3.4 Investiția publică
O alta urgenţă ar fi reconsiderarea la nivel guvernamental a modului în care se face investiția publica. Funcție de rezultatele a ceea ce s-ar descoperi in „2. Inventariere si audit” in opinia mea ar trebui sa tratam mult mai profesionist modul in care investim in proiectele semnificative fie ele de infrastructura sau de tehnologia informației. Literatura de specialitate si experiența tarilor din Uniunea Europeana oferă multe cai de îmbunătățire a tratării proiectelor de tehnologia informației.
Drumul de la nevoie la realitatea implementata trebuie sa fie foarte bine determinat, monitorizat şi auditat.
Trebuie reconsiderat modul în care se fundamentează proiectele majore de digitalizare bazate pe bunele practici existente pe plan mondial (business case). De asemenea trebuie crescut rolul auditului intern şi monitorizării.
4. Cadrul legislativ
Cadrul legislativ pentru digitalizarea guvernamentală a urmărit în general dezvoltarea aplicațiilor şi sistemelor informatice.
Cred însa ca toate prevederile care la ora actuala acoperă o plajă de peste 18 ani ar trebui unificate într-un Cod Digital care sa reglementeze în mod unitar şi integrat :
- Proceduri administrative electronice
- folosirea mediului electronic, identificarea clara a părților implicate in procedura, emiterea de documente electronice de către AP, arhivare, obligația AP de a interacționa electronic, etc.
- Standardele tehnice de interoperabilitate
- Cadrul Naţional de interoperabilitate rezultat din copierea legislației europene trebuie să capete dimensiuni REALE
- Structura organizațională a Guvernantei/ Guvernării digitale
- Politica publica a cine şi ce face in digitalizarea guvernamentala din Romania
- Identificare, Reprezentare si Semnătura electronica
- Notificarea electronica
- Identificare cai de acces electronic către administrația publica. Portal Electronic.
- Comunicarea Digitala a AP
- Comerț Electronic
- Facturare Electronică
- Etc.
De asemenea cred ca este momentul ca in România sa implementeze standardele relevante – unele lipsind cu desăvârşire :
- Standarde internaționale aplicabile digitalizării
- Politici şi proceduri naționale cu privire la operațiunile de tehnologia informației
Concluzii
Am încercat să exprim in cuvinte cat mai simple următoarele lucruri :
- Cred că trebuie, timp,răbdare si angajament
- Cred că un ONG care sa includă actorii politici, tehnologici , educaționali poate fi: for de dezbatere, școala, generator de politici, etc. ;
- E momentul să rescriem România digitală punând în centru cetățeanul şi nu administrația
- E momentul ca banii şi timpul investit sa ne aducă valoare şi beneficii;
- E momentul sa ne conectam cu adevărat la Uniunea Europeana în plan digital;
- Actuala guvernanţă/guvernare si tratare a digitalizării şi-a atins limitele;
- E momentul ca cei care ne conduc să conștientizeze că avem o problemă majoră
- În opinia mea inventarierea si auditul ar asigura informație in luarea deciziilor
- Cred că urgenţa zero înseamnă în a gândi interoperabil şi a conecta intr-o platforma registrele de baza, etc.
- Cred că trebuie redefinita întreaga guvernanţă/guvernare pe structura unui guvern modern. Propunerea mea este CDO Guvernamental si Secretari de Stat CDO – DDD- AIS
- Cred că investiția publica semnificativa trebuie tratata profesional
- Cred că trebuie rescris tot cadrul legislativ si oferit un COD DIGITAL ROMANIEI
Acest articol reprezintă o suma de reflecții ce pot oferi puncte de plecare. Aş fi mai mult decât fericit să pot discuta despre aceste lucruri …
Succes !
Bibliografie
1. Raport de țară pentru România privind Indicele economiei și societății digitale (DESI)1 pentru anul 2018 http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/image/document/2018-20/ro-desi_2018-country-profile-lang_4AA75AEB-E1D5-EF09-F188F5E2FD2FE2DC_52353.pdf
2. Episodul 3 – 28 de ani. Miliarde de euro. România digitală, încotro? (partea întâi)
https://www.contributors.ro/fara-categorie/episodul-3-28-de-ani-miliarde-de-euro-romania-digitala-incotro-partea-intai/
3. Strategie pentru consolidarea administrației publice 2014-2020
https://lege5.ro/Gratuit/gqydonrtgi/hotararea-nr-909-2014-privind-aprobarea-strategiei-pentru-consolidarea-administratiei-publice-2014-2020-si-constituirea-comitetului-national-pentru-coordonarea-implementarii-strategiei-pentru-consolid
4. Strategie naționala privind Agenda Digitală pentru România 2020 https://lege5.ro/Gratuit/gy3dqnjzgm/hotararea-nr-245-2015-pentru-aprobarea-strategiei-nationale-privind-agenda-digitala-pentru-romania-2020
5. Plan de actiuni pentru implementarea Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020
https://lege5.ro/Gratuit/ge3dmmrtgm4a/hotararea-nr-462-2017-pentru-modificarea-anexei-nr-2-la-hotararea-guvernului-nr-909-2014-privind-aprobarea-strategiei-pentru-consolidarea-administratiei-publice-2014-2020-si-constituirea-comitetului-n
6. Proiecte in implementare la nivelul MCSI
https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/
7. Cazul Microsoft
https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-22056991-proiectul-net-85-milioane-euro-pentru-informatizarea-zonelor-sarace-din-romania-atentia-procurorilor-diicot.htm
9. Portalul e-Romania
10. Episodul 2 România Digitală – ultima oră
https://www.contributors.ro/economie/episodul-2-romania-digitala-%E2%80%93-ultima-ora/
11. Episodul 3 – 28 de ani. Miliarde de euro. România digitală, încotro? (partea întâi)
12. Hotărârea nr. 908/2017 pentru aprobarea Cadrului Național de Interoperabilitate https://lege5.ro/Gratuit/gi3dinrvgu4q/hotararea-nr-908-2017-pentru-aprobarea-cadrului-national-de-interoperabilitate
13. Establishing good IT governance in the public sector – GovLoop
https://www.govloop.com/wp-content/uploads/2018/01/TG_it_governance.pdf
14. Proiecte MCSI
15. Decizia nr. 170/2015 privind înființarea Grupului de Lucru pentru Tehnologia Informației – G.L.I.T.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Felicitari pentru luarea de pozitie si efectuarea unui studiu minutios al situatiei, cu indicarea traseului!
As adauga ca o reflectie utilitatea unei Agentii a Bunastarii (dupa modelul celei suedeze Socialstyrelsen) care sa faca exact ce-i spune numele si sa atinga probleme din guvernare, legislatie si administratie care stau in calea bunastarii cetateanului si comunitatii, ca vorbim de fiinte vii care au nevoie de bunastare, nu de simboluri, cum gresit se procedeaza.
Agentia Bunastarii ar fi si ea una care ar da o mina de ajutor la configurarea Noii Administratii, cu sau fara digitalizare. Ea ar actiona si ca un ,,avocat” (a nu se confunda cu Avocatul Poporului) si ambasador al cetateanului referitor strict la bunastarea sistemica (definibila si masurabila).
exista la academia romana o sectie intreaga „Calitatea vietii” dupa mine freaca menta, toaca banii
Odată ajunși în punctul ăsta, opiniile noastre devin total divergente, iar dacă vreodată veți reuși să implementați măcar un sfert din ce vă propuneți, statele neomarxiste de astăzi vor părea de-a dreptul liberale pe lângă România.
Serviciile online și digitalizarea administrației sunt una, dar controlul total asupra vieții cetățeanului, așa cum îl vreți Dvs., e cu totul altceva. România este extrem de disfuncțională la multe capitole, iar a integra aceste disfuncționalități într-un sistem de supraveghere totală a cetățeanului e un obiectiv demn doar de servicii secrete care încă se cred în secolul trecut.
Exemplul cu CNAS menționat în articol este mai mult decât binevenit: deși cetățeanul plătește statului o taxă pe venit în loc să plătească o asigurare de sănătate unei case de asigurări private, Dvs. vreți ca acea taxă pe venit să fie evidențiată împreună cu plățile către ANAF și cu tranzacțiile de vânzare cumpărare.
Dacă tot a fost folosit ca exemplu UK în prima parte a articolul, știți ce s-a întâmplat în 2010, când au venit conservatorii la guvernare? A fost abrogată legea din 2006 care prevedea introducerea unei cărți de identitate obligatorii și a fost distrusă baza de date care începuse să fie creată. Hard-disk-urile au fost efectiv distruse fizic, pentru a exista garanția că nu vor putea fi folosite datele adunate deja.
Oricine are cea mai mică legătură cu IT-ul e conștient că orice date adunate pot ajunge folosite incorect, fie chiar de către autorități, fie de către ”opoziție” (în sensul în care CIA se referea la KGB, de asta am folosit ghilimele). Singura soluție realistă este a nu aduna decât datele minim necesare, fiecare în pătrățica lui. Iar dacă e de ales între viziunea Dvs. orwellliană și viziunea guvernanților, ostilă digitalizării, atunci e de preferat viziunea guvernanților.
@Harald
Stimate Domn
Eu nu vreau decat sa am o imagine electronica a ceea ce se intampla atat cu taxele mele cat si cu deducerile facute de stat in numele meu.In autoritati publice sau cvasi-publice
In conditia in care CNAS este publica sau sub controlul statului trebuie sa imi spuna ceea ce a facut in numele meu.Acele tranzactii exista si am putea elimina extrem de multe fraude.
Daca erau case private (care de altfel este si opinia mea) atunci casa imi raporta acest lucru.
Observ ca sunteti extrem de conservator si folositi UK cu privire la identitate
Da cunosc cazul UK
In acelasi timp stiti ca va puteti regasi inaintasii si locul in care sunt inmormantati incepand cu 1813 (https://www.ukburials.net/)
Observ insa ca avem o discutie despre libertate individuala intr-un secol electronic
Astept sa vad si opinia dvs. mai bine conturata si accept orice discutie in particular sau in public
Laurentiu
@Laurentiu
Stimate Domn
Dvs. personal puteți să aveți orice imagine doriți, dar dacă pentru asta înființați o bază de date prin care să se poată ști absolut totul despre absolut oricine, e de zece ori preferabil PSD-ul.
Sunt perfect de acord, cu observati ca nu ma limitez la un anumit partid. Niciun partid nu ar trebui sa aiba acces la date sensibile. Observati ca nu spun date personale.
Agregarea si corelarea datelor, chiar daca nu sunt neaparat personale, sau daca sunt doar o parte date personale, pun la indemana specialistului o baza extraordinara de informare, manipulare si control.
Foarte dfificil de contracarat prin masuri administrative sau legale. Cel mai probabil ofensiva conservatoare din UK este legata de acest aspect (sau si de acesta).
====
Va pot da exemplul „cardului de fidelitate” in realitate un puternic mecanism de marketing si de patrundere in intimitatea actului de decizie de cumparare.
Cine refuza sa se linga pe degete dupa ce pune mana in miere?
Sa ai sub nas o baza de date pe care sa o poti exploata in propriul interes – local, politic, comercial sau cum doriti – este o tentatie enorma.
Sunt perfect de acord cu neceistatea informatizarii administratiei. Numai ca administratia trebuie sa se rezume la strictul necesar iar presiunea electoratului trebuie sa fie in directia limitarii drastice a culegerii de date (nu a accesului, acest lucru e usor de declarat prin lege, eficienta legii fiind oricum alta poveste).
Asa ceva nu veti vedea din partea unei administaratii care, constient sau inconstient, voit sau impus, merge pe ideea ca datele sunt necesare „ca sa stim si Noi!” (noi e scris intentionat cu majuscula, ca si pluralul care indica un fel al funcitonarului statului sau al celui local de a se situa intr-o grupa a privilegiatilor).
Spre exemplu, depunerea unei cereri la care ti se solicita si CNP (copie dupa buletin), desi ai dat adresa locuintei, da prilejul detinatorului cererii tale de a cupla date privind varsta si sexul de date la care cererea se refera. Acest lucru nu ar fi necesar pentru o cerere la primarie legata de locul unde domiciliezi, sau de declararea unui contract la Fisc. Dar devine extrem de important in algoritmii de interpreatare a datelor ce faciliteaza atingerea unor obiective nelegitime. Chiar admitand ca este perfect legal (dar clar nenecesar), riscul ramane.
Inteligenta artificiala a facut si mai posibile (si probabile) astfel de excese, anume interpretarea datelor corelate in scop ilicit.
@Harald
Stimate Domn
Parerea mea sincera este ca interpretati gresit ceea ce scrie in articolul meu. Eu nu vreau decat sa interpretam electronic corect cadrul legislativ de astazi.
Cu ajustarile unor ministere mai putine, etc.
Daca veti citi cu atentie legislatia romaneasca veti vedea ca exista un depozit urias de date in care ceea ce subliniez eu se regaseste… ceaa ce vreau eu este ca in afara de administratie sa am acces si eu…
In fond sunt datele mele
Laurentiu S
@Laurentiu
Stimate Domn
Orice bază de date ajunge piratată, inevitabil. Însă mult înainte de a ajunge piratată, o mulțime de ”băieți deștepți” reușesc să aibă acces la acea bază de date, în scopuri proprii.
România este o țară în care funcționarul public dă amenzi și blochează conturi la bunul lui plac, măsuri care în orice țară civilizată sunt luate doar de un judecător (sau mai mulți). Chiar săptămâna trecută era o discuție despre HMRC, care pierde în instanță 9 din 10 cazuri pe o anumită interpretare a legii, interpretare pe care judecătorii o resping mereu. Iar asta se întâmplă într-o țară în care însăși Camera Lorzilor recunoaște că mii de oameni fac închisoare pentru fapte pe care nu le-au comis, pentru că judecătorii interpretează greșit legea.
În România, funcționarul n-are nevoie să meargă la judecător, dă amenzi de zeci de mii de euro din propriul lui birou, iar dacă respectivul nu o dă la pace și câștigă în instanță după 2 ani, 3 zile mai târziu primește o nouă amendă, identică cu prima, ca să se învețe minte că nu obține nimic dacă se adresează instanței (caz real, petrecut la un ANAF regional).
Iar unui astfel de funcționar public dvs.vreți să-i puneți la dispoziție o bază de date din care să poată extrage ce vrea?! Mii de funcționari publici nu vor mai face altceva decât să caute potențiali ”fraieri” în respectiva bază de date, pe care să-i poată jumuli după bunul plac.
@Harald,
Se pare ca dati o nota nerealist pesmista unor demersuri normale de a moderniza administratia (eu nu numesc asta digitalizare, pentru ca nu tine intru totul de IT), analog cu campaniile nestiintifice impotriva vaccinarilor. O astfel de abordare nu face decit sa hraneasca si perpetueze innapoierea administratiei românesti.
Faptul ca exista interconectivitate intre registre nu inseamna ca orice functionar sau autoritate va si primi acces nelimitat la toate datele. Se implementeaza un set de blocaje de acces minutios concepute si care vor fi subiectul unor reviziuri inevitabile. Lucrurile astea tin de ingineria sistemului si nu au direct de a face cu PSD, USR etc.
Alternativa ca datele sa nu existe la autoritati este cea catastrofala de acum: oamenii isi pastreaza acasa documentele pe unde apuca, ei fiind parte a unui sistem primitiv de banci de date interconectate. E ceeace se doreste sa se evite pentru ca rolul statului este sa puna la dispozitia cetateanului infrastrucura pe care el insusi nu are cum sa o faca individual.
Cred ca nu trebuie sa ne ingrijoram ca o administratie moderna va avea control asupra noastra mai mult decit il are acum, intr-un mod agresiv-salbatic si decit l-a avut de cind ne stim pe acest teritoriu. Dimpotriva, un sistem modern va aduce la lumina si va standardiza relatiile intre informatii si accesul la ele incit oricine sa poate intelege si avea o opinie. Mai exista si mult injuratul GDPR, foarte strict si cu amenzi imense pentru persoanele juridice care il incalca.
Traiesc de 3 decenii in sistemul acesta si nu m-am simtit niciodata controlat, urmarit stinjenit, dimpotriva, senzatia de libertate e maxima. Daca accept doar ca institutiile statului stiu ca posed un automobil, un imobil si, conform declaratiei mele pe proprie raspundere, un venit anual. In rest, autoritatile nu dispun de toate datele mele la gramada. Asigurarile nu au dreptul sa acceseze registrul meu de sanatate, nici cazierul meu la politie, nici conturile mele bancare. In Suedia superdigitalizata nu exista ,,blocarea contului” dupa bunul plac al unei autoritati, nici conditionari stupide cum ar fi sa nu poti inscrie un automobil pentru ca ai datorii. Toate astea sint in românia, la un sistem pe care il aparati. A apara un astfel de sistem indiferent motivele sofisticate inseamna a fi retrograd.
Oricum, dupa cum stau lucurile, nu exista niciun ,,pericol” sa se schimbe ceva in administratia româneasca. Se va trai in siguranta decenii bune de acum incolo.
Dle Stelea, cred ca ar trebui, in primul rand, sa ne intrebam daca punctul de plecare al articolelor dv, si anume, beneficile digitalizarii administratiei publice, culminand cu un „cetatean linistit si normal care interactioneaza decent cu administratia…” reprezinta un lucru dorit de clasa politica si de intreaga administratie publica, nu doar astazi ci din ’89 incoace. As spune mai degraba ca nu, ca interesele si bunastarea cetateanului in relatia lui cu institutiile Statului au reprezentat ultimul lucru avut in vedere de guvernarile care s-au perindat in cei 29 de ani despre care vorbiti (cu exceptia guvernului Ciolos). Probabil ca, pana cand nu se va atinge acel punct critic, in care se va ajunge la blocajul sistemului, acesta va merge din inertie. Ce nevoie avem de digitalizare cand in institutiile Statului hartia este de baza? In plus, costurile digitalizarii nu trebuie vazute doar ca investitii de capital in acest vast proces, ci si ca „costuri umane”. Multi plimbatori de hartii din administratie, oameni care deschid mape de semnaturi si isi lasa urmele acolo, si pentru asta sunt platiti, vad in digitalizare un mare dusman. Acestia sunt cei care, in toti acesti ani, au sabotat implementarile de sisteme din administratie, simtandu-se de prisos si vazandu-si scaunele amenintate. Mai mult, din presa stim ca, au esuat implementari la institutii mari ale Statului cum ar fi: Ministerul Justitiei, ANCPI…si noi ne punem problema integrarii intregii administratii publice si agregarea datelor la nivel national? Pana la a fi o sursa de bunastare pentru cetatean, administratia publica este o sursa de stres si alienare. Daca ar fi vorba doar de obtinerea online a permisului de conducere sau de emiterea cartii de identitate electronice, ar fi cum ar mai fi, dar cand e vorba de gestionarea dreptului de proprietate prin Cartea Funciara nu mai e o gluma. S-a digitalizat Cartea Funciara dar e plina de „erori materiale” pe baza carora se emit mandate de perchezitie, se instituie sechestre, se inscriu sarcini pentru ridicarea carora esti adus in fata instantei si pierzi timp si bani…Exista sisteme dar acestea nu comunica, nu se fac verificari incrucisate si se iau decizii catastrafale in baza datelor eronate, dupa care cetateanul este lasat singur sa se lupte cu institutiile, pentru ca nici una nu-si asuma nimic. Cam asta e situatia, si cu siguranta ca o cunoasteti. In plus, digitalizarea nu poate fi un fenomen de masa gen „Cantarea Romaniei” decat la nivelul utilizatorilor, arhitectii modelelor de business din administratie trebuie sa fie putini, si chiar si sunt, caci unii au plecat, unii nu se mai „baga”, au devenit o „rara avis”.
@ ONDINE
Buna Ziua
Va multumesc ca ma confirmati . Nu am accentuat in text pentru ca nu este munca mea de privat sa imaginez ceea vrea sa faca administratia.
In opinia mea administrarea registrelor de baza dupa ce stabilim care sunt acelea trebuie sa fie strict reglementata . Din experienta altor tari :
– identitatea (nu neaparat electronica ca se supara domnul Harald)
– proprietatea (imobiliara, masina, nava, etc)
etc.
Ceea ce pot sa spun si garantez acest lucru este ca fara un Registru Cadastral terminat , Romania inceteaza sa primeasca fonduri europene
O zi buna.
Laurentiu
@Laurentiu
Identitatea (fie ea și electronică) nu este așa cum o înțelegeți dvs. Dacă furnizorul de energie electrică are o dispută cu un client, nu e treaba lui să știe ce alte proprietăți mai deține clientul. Dacă banca are o dispută cu un client, nu e treaba ei să știe ce alte proprietăți mai deține clientul. Dacă Poliția Rutieră are o dispută cu un șofer, nu e treaba ei să știe ce proprietăți deține șoferul.
Indiferent ce va spune textul legii, în practică toți ăștia vor avea acces la baza de date pe care o promovați dvs. Iar singura metodă de a-i împiedica este ca respectiva bază de date să nu fie creată. Un singur exemplu: dacă pentru aspectele fiscale, ANAF trebuie să asocieze o persoană cu CNP-ul, deja SPCRPCIV nu mai are de ce să asocieze acea persoană cu CNP-ul, SPCRPCIV n-are decât să asocieze acea persoană cu seria permisului de conducere. Iar cine nu deține permis de conducere trebuie pur și simplu să nu existe, din punctul de vedere al SPCRPCIV.
Exact la fel trebuie să meargă lucrurile și cu celelalte instituții: cine nu are contract cu Electrica, nu trebuie să existe, dpdv al Electrica. Cine nu are cont la Banca Trasilvania, trebuie pur și simplu să nu existe, dpdv al Băncii Transilvania. La fel și cu CNAS, la fel și cu ISU sau cu orice alte instituții mai vreți dvs.
@Harald
In orice teorie a identitatii drepturile de acces sunt segregate si fiecare are acces la ceea ce are dreptul prin lege
Pentru cunostinta dvs. in Romania de azi lucrul acesta nu se intampla
Studiati si veti avea surprize
A bon entendeur salut
@Laurentiu
În teoria în care trăiți dvs., așa o fi. În practică, în UK sunt mereu scandaluri la consiliile locale pentru că funcționarii accesează mereu baza de date National Insurance pentru a verifica diverse persoane asupra cărora au doar un interes personal. Unul voia de exemplu să știe cu se se ocupă noul prieten al fiicei lui.
Nu poți să le iei funcționarilor de la consiliile locale dreptul de acces la acea bază de date, au mereu nevoie să verifice persoanele care aplică pentru benefits, dar nici nu ai cum să confirmi dacă persoana verificată a fost vreodată la consiliu să solicite ceva.
@all
Observ insa ca pe nimeni nu ingrijoreaza lipsa de structuri in zone in care se consuma bugete uriase :
-Munca
-Sanatate
-Dezvoltare locala
Toata lumea vorbeste de fraude coruptie si spaga si nimeni nu vrea sa fim atenti la cum se tranzactioneaza acel ban
Stiti ca exista moda denuntarii protocoalelor … Daca in Administratia publica se denunta protocoalele departamentelor IT totul se opreste
Laurentiu
@Laurențiu,
Cei mai mulți nu comentează.
Revenit de curând din Japonia, nu pot decât să fiu de avord cu propunerile din articol. Posibilitatea intercontrolului și a intervenției rapide, în timp util, într-o relație cu sistemul administrativ de stat e marele avantaj al digitalizarii. Proiectele începute și semi-abandonate ar trebui relansate. În Germania funcționează deja parțial un sistem similar, dar nu este nici pe departe performant precum cel japonez: colegii de birou niponi își rezolvau probleme personale din fața calculatorului de la slujbă. Fiecare loc de muncă era dotat cu id-reader și hard pentru conferințe. Astea le am și în DE dar le folosesc atât de rar că uit practic de ele. E-mailul e deja istorie. Utilizatorii niponi își programează conferințele cu colegii de la alte etaje, cu partenerii de afaceri, dar și cu lucrătorii din administrație, cu brokerul sau cu garajul unde își fac întreținerea auto. Am discutat cu unii și mi-au confirmat că angajatorul preferă să le ofere pe încredere minutele în care își rezolvă problemele personale, decât să îl învoiască. Accesul autorității la baza de date personală era furnizat de solicitant în direct. Neintelegand limba, nu știu câte informații putea accesa funcționarul despre solicitant, dar evident îmi era că vecinul din birou urmărește live procedura și ar putea-o întrerupe.
Desigur cantitatea imensă de informație în domeniile enumerate, precum și sumele transferate sunt foarte ispititoare pentru terți, dar accesarea și prelucrarea sunt îngreunate tocmai de acest volum.
În Germania cel mai bun exemplu îl consider declarația anuală de venit. Ceea ce acum vreo 15 ani îmi dădea bătăi de cap și câte o săptămână de lucru, acum o expediez în câteva minute: accesez absolut toate datele de care am nevoie online și transmit raportul în format digital cu semnături digitalizate și identificare online aproape instantaneu. Și pot urmări stadiul procesării datelor, pot reclama sau interveni fără a-mi lua liber. De asemenea văd ce s-a mai adăugat la dosarul de pensie sau când a venit acceptul CAS pentru intervenția stomatologica sau înscrierea pentru seminarii la prefectură pe diverse teme. Cu mai puțin efort pot rezolva mult mai multe decât în urmă cu doar un deceniu.
Pentru o posibila reforma a Romaniei digitale se impune un Inventar al proiectelor realizate pana in prezent in acest domeniu cu identificarea eficientei lor,cu identificarea firmelor (nu putine) care
au castigat multi bani si au livrat solutii (sisteme) neutilizabile.
Numai invatand din aceasta experienta se poate trece la o reforma ,integrand in solutie module le
inca utilizabile.
Romania nu are bani pentru un nou inceput de la zero.
@Isobar
Asta spun si eu
In postarea mea la partea I a articolului am vorbit despre ineficienta informatizarii statului socialist in ce priveste ridicarea calitatii vietii.
In continuare un exemplu in ilustrarea acestei concluzii:
Secretariatele scolilor gimnaziale au, unele program cu „publicul” (citim „parintii”) doar de 2 ore in miezul zilei (1200-1400, spre exemplu). Gurile rele spun ca un asemenea program vizeaza restrangerea accesului, pe ideea ca majoritatea parintilor lucreaza dimineata, prin urmare pentru a ajunge la secretariat trebuie sa te invoiesti o jumatate de zi, in loc de o ora sau doua cat ar fi fost nevoie in cazul programului de tipul 8.00-10.00.
In orice caz, a te duce cu diverse cererei la scoala, in mileniul III nu este de dorit. Decat daca acest sistem serveste restrangerii accesului, altfel nu vad nici o scuza pentru imposibilitatea transmiterii electronice a cererilor.
Sa spunem acum ca dam o HG prin care obligam scolile sa primeasca orice cerere electronic. Si le alocam si bani pentru retele, calculatoare (desi, fie vorba intre noi, celor mai multe nu dotarea le lipseste, ci vointa).
Aud deja un cor de urale si apaluze pentru o astfel de masura moderna, minunata, in avantajul tuturor.
Va bucurati prea devreme.
Va voi arata cum se poate alege praful de aceasta masura, daca directorul scolii nu o vrea (este un exemplu ipotetic, nu il luati ad-literam).
Directorul de scoala ofteaza, dar a mai trecut el/ea prin asta :-)).
Prima linie de aparare: pot trimite cereri numai cu parola de acces in sistemul on-line. Parola se ridica numai in prima luni a fiecarei luni, de la secretariat, intre orele 1300 si 1400, pe baza unei copii dupa buletin, a certrificatului fiscal si a cazierului judiciar.
Si se innoieste la fiecare trei luni, pe baza depunerii acelorasi acte in original.
Sa spunem acum ca o sleahta de parinti in aplicarea metodelor de pe vreamea lui Cuza, lupta vitejeste si infige DVD in calculator intrand in sistem dupa parola scrisa pe un biletel galben de 2 cm x 1 cm. Pentru ca de unde bani pentru hartie (si poate ca asa o si pierde, iar alta numai dupa 3 luni si cu dosar special).
Atunci e chemata cavalerie: nu oricine, tovarasi, nu oricine care sta in fata PC-ului diavolesc poate sa trimita la scoala ce ii tuna! De unde stim NOI ca parola nu a fost folosita de altcineva?!
Prin urmare, toata lumea e obligata sa isi prokure un token de semnatura electronica. Acum sa va vad, cum se face asta?
q.e.d.
=====
Statul socialist aplica informatizare numai si numai in interesul sau, nicidecum al cetateanului. Statul socialist foloseste informatizarea pentru stapani cetateanul, pentru a-l supune si pentru a consolida mecanismele de privilegiere pe baza carora functioneaza structural.
Exemplul de mai sus este de tipul „ce ar fi daca”, in a doua parte a sa este ipotetic, dar trebuie sa recunoastem cu totii ca este cat se poate de plauzibil, avand in vedere istoricul manariilor din educatia nationala. Sa va povestesc despre smenul cu clasa speciala de engleza? Alta data.
Dar sunt si exemple clare de colectare de date fara sens: formularele pentru izolarea termica a blocurilor. Contine date despre venit, membrii de familie etc. Colectate de cine? Eu nu am cunostinta de functionari ai primariei colectand direct aceste date, ci de tot felul de oameni, inclusiv din administratia blocului – care probabil are de la bec autorizatia de operator de date personale.
====
Informatizarea PCR nu l-ar fi transformat in PNL, si nici informatizarea RSR nu ar fi facut din tara noastra regat.
====
Ideea informatizarii statului socialist pentru a genera bunastare este una profund nociva. Se si vede din unele comentarii ca atrage idei ale stangii extreme si permite etatismului sa mentina o nemeritata aura de „Tatuc”. Genereaza iluzii si false asteptari de la un socialism care nu a reusit nicaieri in lumea asta sa asigure bunastare.
Nu vreau sa se inteleaga din aceste randuri ca as fi impotriva informatizarii. Dimpotriva, sustin si eu ca in mileniul III ar cam fi cazul sa facem loc digitizarii in administratia publica.
Dar daca infromatizarea apare ca o gura de oxigen pentru statul socialist, sigur ca voi fi impotriva.
Veti spune poate ca a fost la guvernare si o coalitie de dreapta in Romania. Eu cred insa ca asta nu s-a intamplat nicioadata in istoria postdecembrista a Romaniei, toate partidele, fara exceptie, fiind de stanga. Guvernarea Ciolos a fost sustinuta de partidele – toate ! – de stanga, fiecare din alt interes politic, nicidecum de dragul „tarisoarei naostre” si in nici un caz nu i-ar fi permis sa schimbe statul socialist in unul liberal, admitand ca art fi avut timp sa o faca.
===
Informatizarea statului liberal este o sarcina incomparabil mai usoara decat cea a statului socialist, cel putin din motivul ca are, in mod natural, mai putine proceduri de asimilat.
Reamintesc (poate pana la greata :-)) ca intentia informatizarii statului socialist este cea de subordonare a cetateanului si de consolidare a privilegiilor, pe cand cea a statului liberal are in vedere, in principal, ocrotirea pietei si asigurarea liberatatii individuale.
Prin urmare, tehnica, tehnocratia, buna pregatire de specialitate nu conduc in nici un caz la schimbarea naturii statului, ci doar asigura functionarea sa in caracteristicile sale structurale si functionale: consolideaza statul socialist sau pe cel liberal dar nu transforma pe unul in altul.
Motivul pentru care comentez este ca informatizarea in actualele conditii face parte, in opinia mea, din (prea)multele idei periculoase care incurajeaza mentinerea statului socialist, cu obiectivul iluzoriu ca ar putea fi perfectionat. Este cu atat mai periculos cu cat aceasta abordare a sustinerii statului socialist este mascata de bunele intentii (incontestabile de altfel).
====
De cate ori am incercat sa vad cum anume s-ar putea imbunatati un domeniu (educatie, cercetare, administratie) m-am ciocnit in final de obstacolul statului socialist care se apara. Nu am putut imagina nici o masura impotriva careia statul socialist sa nu detina o contra-arma.
Pe masura ce gandeam actiuni adminitrative si legale aparea necesitatea altor si altor masuri, pana cand in final eficienta nu se putea asigura decat prin conltrolul total al statului asupra individului, al familiei si al pietei.
Am ajuns astfel la concluzia ca nu se poate aplica gandirea comunista in asigurarea dezvoltarii Romaniei. Ca, de fapt, in 1989 am schimbat doar statul comunist centralizat si planificat, cu partid unic, intr-un stat socialist cu fracttiuni ale PCR la putere si cu un cadrul legal minimal, ce mimeaza mai curand decat permite capitalismul.
Asa ca dupa prima revolutie din 1989 prin care am trecut de la comunism la socialism, avem acum nevoie de o a doua revolutie, prin care sa trecem de la socialism la capitalism (liberalism, ca forma de organizare a statului). Din fericire, asa ceva nu impune violente, dar in orice caz genereaza suferinte.
Pseudo-solutiile punctuale nu fac decat sa ofere ocazii de procrastrinare. Tot acolo vom ajunge insa.
@Dedalus – în cele mai multe cazuri nu e nevoie de nicio semnătură electronică, astea sunt aiureli izvorâte din mintea obsedată de control a funcționarilor români.
Yahoo îți trimite un cod pe telefon, dacă are dubii asupra identității. Acel cod e valabil 15 minute. Paypal îți dă și credite online de ordinul a 1.500 – 3.500 de lire, fără să te fi văzut niciodată la față, fără să ceară vreun act de identitate sau vreo semnătură electronică. Doar pe baza istoricului contului pe care-l ai la ei. Dacă le place cum ți-ai administrat contul în ultimii 3-5 ani, te bombardează cu oferte luni întregi, la fiecare logare. Și îți aprobă creditul cam în 3 minute, după care în minutul următor ai banii în cont și ți-i transferi tu singur în bancă.
La Judecătorie la fel, primești online un cod în câteva minute, pe baza unui alt cod pe care l-ai primit în plic acasă, iar asta e suficient pentru verificarea identității. Și poți astfel depune online întâmpinare, de exemplu în disputa cu un furnizor de utilități publice, fără să fie nevoie să te duci personal la Judecătorie, fără să-ți ceară nimeni cartea de identitate sau CNP-ul ș.a.m.d.
Dar astea sunt soluții adoptate de oameni sănătoși la cap, interesați ca raporturile din societate să funcționeze, nu interesați să creeze baze de date mamut pe bani publici.
Asta spun si eu.
Un stat socialist va folosi procedura in interesul sau, in timp ce unul liberal o va face in interesul tau (cred ca v-am produs greata deja cu aceasta idee, dar poate unii nu citesc rand cu rand comentariile).
Din cate am observat, imediat apare cineva care imagineaza o noua masura administrativa impotriva exceselor. Dar care naste o contra-ofensiva din partea statului si tot asa. Nu degeaba se spune in Romania „Cu statul nu te pui!”, in sensul de „Il Stato a siempre raggione!”. Statul socialist este deasupra legii.
Chiar si unele structuri private – bancile in special, dar si furnizorii de utilitati, s-au molipsit de aceasta „smekereala” de control prin procedura. Am nenumarate exemple, cum ar fi obligativitatea de a depune rezilierea contractului numai pe hartie, numai personal si in original si numai intr-un anumit loc (la care evident se ajunge foarte greu).
In belgia de exemplu cartea de identitate are un chip, e un smartcard. Cu acest smartcard te poti authentifica si semna in diverse aplicaii, orice magazin online, sau aplicatie poate integra aceasta capacitate. Ai nevoie si de un device, care se poate cumpara, dar daca ai cont bancar de obicei device-ul lor e compatbil si cu cartea de identitate, asa cum confirmi tranzactiile bancare si generezi one time password cu acest device tot cu el poti utiliza si cartea de identitate. De fapt si cardul bancar si cartea de identitate sunt aceasi.
Daca inainte asigurarile sociale iti dadeau 1-2 carduri ale lor, mai primeai carduri din alte parti, acum numarul de carduri s-a redus la cardul de identitate. Cu cardul de identitate la doctor, banca, etc. ma autentific si ei imediat stiu cine sunt, se genereaza automat factura, receta, dosarul la o clinica. La banca unele tranzactii se confirma cu cartea de identitate suplimentar, din acele care se fac la ghiseu.
In romania un notar mi-a cerut copie dupa certificatul firmei CUI, eu l-am intrebat daca el verifica undeva daca acea firma exista, raspunsul a fost ca nu il intereseaza, el doar face dosarul si pune stampila.
Parerea mea este ca insusi populatia nu vrea, informatizarea inseamna totul in alb, iar noi toti lucram in gri. Ne mai miram ca PSD e la putere? Dar ce ne facem cu platile la negru? Sunt peste tot plati la negru.
As vrea totusi ca din comentariile mele sa nu se inteleaga ca as avea ceva impotriva informatizarii, ca principiu. Sau impotriva autorului, in ce priveste necesitatea informatizarii.
Laudabila este, dupa mine, si intentia autorului de a semnala deficitul respectiv si apreciez efortul – deloc usor – de a creiona o tactica de abordare a informatizarii administratiei.
E dificil si sa cuprinzi cu mintea imbarligaturile unei administratii, care sa nu uitam ca nu este doar centrala si imi inchipui concentrarea autorului, necesara inventarierii problemelor.
====
Dupa parerea mea, odata acceptat scopul formarii statului liberal, asemenea initiative ar putea fi canalizate – cu voia celor despre care e vorba, evident – in directia coordonarii periajului si constructiei informatizarii.
In definitiv, nu se poate pretinde unui specialist sa identifice si scopul politic al initiativei sale si nici sa fie un maestru politolog. Ceea ce s-ar putea, cred eu, pretinde, este tocmai internalizarea scopului si intelegerea riscurilor informatizarii. Sau, altfel spus, sa urmeze logica constructiei statului liberal, nu pe cea a eficientei informatice a unei societati comerciale.
Odata fixata agenda constructiei statului liberal, pe care risc sa spun ca o asteapta peste 5 milioane de romani, modificarile legislative necesare, ca si noua organizare a statului (pastrand aceeasi ordine constitutionala) vor impune, prin natura lor, informatizarea. Consensul asupra modului de actiune s-ar naste nu prin declaratii si conventii, ci prin chiar exprimarea practica a agendei statului liberal.
Practic, am avea a III-a Republica (prima fiind comunista si a doua socialista). :-)
====
In consecinta, si efortul de informatizare va scadea, pot da ca exemplu cel putin faptul ca este mai simplu sa interconectezi strict ce ai nevoie intre cateva ministere, decat sa infiintezi si operezi baze de date uriase interconectate intre zeci de ministere si agentii ce au ca scop controlul societatii.
Este mai simplu sa te concentrezi pe accesibilitatea proceduriii, decat sa construiesti arhitecturi sofisticate de baze de date si apoi sa te chinui sa le pazesti.
@ all
Am sa revin cu explicatii detaliate la problemele semnalate…
V-as propune, cu ingaduinta Dvs. urmatoarea abordare:
Ce tip de date nu ar trebui culeste, inmagazinate sau prelucrate intr-un program de informatizare a administratiei de stat si a celei locale?
Ca logica, retinerea de la informatizare ar urma 2 cai:
a) non-normarea, adica textul de lege sau programul de informatizare sa nu se refere la un anumit tip de date colectate
b) interzicerea colectarii.
Intr-o initiativa de constructie a statului liberal este cruciala retragerea statului din economie si din societate, in general.
Este definitoriu sa stim ce nu trebuie sa faca statul, unde sa nu intervina, ce sa nu faca.
Eu am observat extrema dificultate a acestei idei simple. Ori de cate ori apare ceva in neregula, 99,99% din oameni sar sa spuna ce si cum ar trebui sa faca statul. Astfel, ramanem cramponati in modelul statului interventionist, al etatismului extrem.
===
Luati un domeniu, are doriti, si incercati se vadetei ce se face in plus, ce nu este necesar si, mai ales ce anume impiedica piata sa regleze.
Chiar daca ajungem la concluzia ca statul trebuie sa intervina, intr-un mod limitat insa, vom constata ca atat anvergura interventiei, cat si volumul, „cantitatea”, numarul de norme va fi mai redus decat in modelul etatist. Interconecatarile vor scadea, logixa se va simplifica si astfel si inforamtizarea, pe langa faptul ca ar sprijini formarea statului liberal, ar fi si mult mai simpla.
====
Sa ;luam exemplu achizitiilor de stat.
Legea achizitiilor a fost modificata de-a lungul timpului, nivelul de control administrtiv crescand. A impiedicat asta capturarea achizitiilor publice de firme client, sau, si mai grav, de firme conectate la nivelul functionarilor? Mi-e teama ca nu.
A devenit evident ca este imposibil ca prin regelementarea la nivel de detaliu sa ai o lege care sa fie atat de restrictiva incat sa impiedice coruptia si captura statului.
Daca am incerca sa perfectionam sistemul de achizitii publice actual prin informatizarea sa excelenta, nu am face decat sa consacram impotenta sistemului de achizitii publice si sa consolidam capacitatea sa de a servi clientii politici si ai functionarilor.
Eu va propun sa vedem unde anume legea achizitiilor publice a supra-regelementat, pentru ca de abia dupa aceea, pe baza unei legi mai simple si care sa se concentreze asupra asigurarii liberei concurente, si nu asupra controlului administrativ al corectitudinii procedurii, sa vedem ce si cum ar trebui informatizat.
====
La fel in educatie.
Informatziarea scolilor este o lozinca. Web-situri care nu spun nimic, contracte de scolarizare complet eronate semnate de milioane de parinti, dar de negasit, restrangerea posibilitatilor de trransfer intre scoli, lipsa totala de control social asupra eficientei, dar exacerbarea „controlului” hartiilor si dosarelor- toate astea au pus pe butuci educatia nationala. Ce anume ar aduce inforamtizaarea pe mai departe a sistemului asa cum este? Un profesor care dicteaza din carte toata viata lui nu poate fi dat afara. Nici un parinte nu poate afla ce se intampla in scoala. Inspectoratele scolare stau cy saptamanile verificand dosare pentru care trebuie sa chemi un paznic cu un carucior ca sa le aduci dintr-o sala in alta, inspectii bazate pe bifarea unor liste etc.
Incercarea de a informatiza in continuare, cat mai bine, a acestei stari de lucruri nu poate face decat sa consolideze dezastrul.
Va propun alternativa: sa vedem ce anume lipseste pentru ca sa existe o concurenta reala intre scoli, o concurenta reala intre cadrele didactice (fara concurenta nu exista progres). Sau, altfel spus, ce prevederi ;legale au facut posibila aceasta catastrofa nationala si sa le eliminam,
Dupa eliminarea lor, sa informatizam doar ceea ce este necesar pentru ca biata concurenta sa se afirme, sa regleze ce are de reglat in societatea statului liberal.
===
In esenta, va poprun sa ne gandim cum anume ar ajuta informatizarea formarea statului liberal. Inclusiv (poate, aici nu ma pricep tehnic, dar zic si eu) in identificarea punctelor in care actuala legislatie (in sens larg) impieidca exercitarea rolului reglator al pietei.
Cu iertare pentru aceasta interventie si cu multumiri!
Vizavi de accesul la bazele de date centralizate ale fiecarei institutii, va invit sa aruncati o privire pe aceste resurse resursa:
https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-21166595-licitatie-peste-25-5-milioane-euro-sri-intr-sistem-pentru-reducerea-redundantei-platilor-publice-prevenirea-fraudei-coruptiei-sau-evaziunii-fiscale.htm?nomobile=
https://www.apti.ro/sites/default/files/Document%20de%20analiza%20caiet%20sarcini%20proiect%20SRI%20de%20supraveghere%20generalizata_0.pdf
http://www.activewatch.ro/ro/freeex/reactie-rapida/proiectul-sii-analytics-sesizare-la-oficiul-european-antifrauda-olaf-si-parlamentul-romaniei/
Va fi interesant in cele din urma, daca intradevar se doreste un real proiect pentru promovarea eGuvernării și de combatere a fraudelor in Romania sau doar este un voal de domnisoara prin care priveste suav catre cine doreste doar ea :)