marți, mai 24, 2022

Biserica și strada. Câteva lămuriri privitoare la comunicatul de presă al Patriarhiei față de protestele de stradă

Pentru prima dată în ultimii zece ani, Patriarhia Română nu mai privește cu răceală la starea cetății, ci începe să sancționeze public corupția și să se atașeze câtorva principii ale statului de drept, pe care le promovează. Este, probabil, lecția învățată după Colectiv și pusă în aplicare prin aducerea noului purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu. Cu siguranță că Patriarhiei nu-i este ușor să se dezică, chiar dacă nu o spune explicit, de PSD – partidul care o susține atât în guvern cât și în teritoriu – și să se alipească valorilor democrației, promovate în cazul de față de Președintele Klaus Johannis și de opoziție. Să facem un apel la memorie, pentru a justifica cele afirmate: Acum câteva luni, Klaus Johannis îi făcea „fanatici religioși” pe cei 3 milioane de români semnatari ai petiției pentru susținerea familiei creștine tradiționale (eu știam că fanaticii religioși sunt de regulă membrii ai grupării ISIS, nu semnatari a unei petiții care respectă pe deplin legea în vigoare), iar Guvernul Cioloș tăia – în mod profund nedrept – finanțarea Bisericii Ortodoxe de la bugetul de stat și lovea în obligativitatea orei de religie. În acest răstimp, PSD susținea la nivel central inițiativele Bisericii și promitea finanțare proiectelor Bisericii la nivel regional. Tot acest sprijin, însă, cu prețul acceptării de către Biserică a corupției pesediste generalizate, ceea ce ducea implicit la transformarea Bisericii, prin pasivitatea ei într-un complice. Poziția recentă a Patriarhiei deschide însă un nou capitol în etica socială a Bisericii Ortodoxe din România.

Ce spune Patriarhia mai precis în comunicatul intitulat: „Îndemn la rugăciune, dialog şi coresponsabilitate socială”? Pornind de la identificarea stării de facto a societății românești, anume aceea de „conflict între instituții majore ale statului şi, ca atare, o polarizare în rândurile populației”, Biserica deși se declară neutră din punct de vedere politic, „nu este indiferentă în plan social”. Cum se traduce această „indiferență” ? Prin faptul că Biserica „receptează orientările sau dorinţele majore ale poporului: dreptatea socială, diminuarea sărăciei şi creşterea nivelului de trai.” Trebuie subliniată aici acțiunea de „receptare” a Bisericii față de aspirațiile societății, de deschidere față de realitatea socială, acțiune cu care nu am fost foarte obișnuiți în ultimii ani. Mai departe, comunicatul promovează următoarele principii etico-sociale: „dreptatea socială”, „diminuarea sărăciei” și „creșterea nivelului de trai”. Prin enunțarea acestor trei elemente fundamentale, caracteristice societăților prospere și moderne, se conturează tema centrală a actualități românești, anume lupta împotriva corupției care riscă să fie relativizată. De aceea, comunicatul consemnează mai departe:

„În acest sens, trebuie continuată lupta anticorupție, iar cei vinovați trebuie sancționați, deoarece hoţia şi furtul degradează societatea în plan moral şi material. Totodată, lupta împotriva corupţiei nu trebuie folosită în scopuri politice partinice, iar sancţionarea şi folosirea penitenciarelor nu trebuie confundată cu exterminarea, deoarece scopul acestora este îndreptarea şi reintegrarea socială a celor care recunosc şi regretă faptele rele pe care le-au săvârşit.”

În paragraful citat Biserica își arată deschidere și înțelegerea față de principalele argumente ale taberelor beligerante și propune în consecintă o soluție echilibrată: Pe de o parte continuarea luptei împotriva corupției este singura cale spre dezvoltarea materială și spirituală a României (argumentul lui Johannis și al străzii), iar pe de altă parte cei pedepsiți pentru fărădelegi trebuie reintegrați în societate, nu exterminați prin condiții de detenție execrabile (argumentul PSD și Antena 3). În altă ordine de idei, Biserica condamnă categoric păcatul, iar nu pe păcătos. Pe cel din urmă îl așteaptă să-l ierte, dacă acestuia îi pare rău pentru greșeala/greșelile lui.

„În acest context social polarizat şi fracturat, în calitatea ei de „factor al păcii sociale” (cf. Legea cultelor nr. 489/2006, art. 7, al.1), Biserica îndeamnă la rugăciune, dialog şi coresponsabilitate socială.

Îndemnurile Bisericii sunt oarecum anticipabile și conforme cu slujirea acesteia, însă ceea ce merită remarcat este afirmarea unei înțelegeri sociale (nu teologice!) de sine a Bisericii ca instituție (altminteri cea mai mare instituție non-guvernamentală din România), al cărei angajament social este definit de un cadru legal adecvat și recunoscut de către stat prin Legea Cultelor. În contextul de față, Biserica tratează cu ceilalți actori sociali în mod instituțional, fie că e vorba de societatea civilă care protestează, fie cu instituțiile politice responsabile, îndemnând la rugăciune, dialog și coresponsabilitate socială.

În concluzie, Biserica Ortodoxă începe să se pronunțe ferm pentru principiile statului de drept și nu pentru persoane politice concrete. Această schimbare de strategie este încă la început și trebuie încurajată și implementată nu doar în societate, ci și interiorul Bisericii.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. „Guvernul Cioloș tăia – în mod profund nedrept – finanțarea Bisericii Ortodoxe de la bugetul de stat și lovea în obligativitatea orei de religie” …o vai biata biserica…cum i s-au taiat fondurile nedrept de catre guvernarea sorosist-reptiliana-masonica……….
    Stimate domn…Biserica infuleca pe nedrept fonduri publice – singura solutie corecta si dreapta ar fi autofinantarea cultelor. Orice altceva e „bullshit” ca sa citez o o clasica mustata in viata ..care „vrednic este”.
    Obligativitatea orei de religie – alta porcarie draga sufletelor din mentalul colectiv national-socialist retard si retrograd – un non sens. In scolile publice NU are ce cauta ora de religie. Cultele (impreuna cu enoriasii ce le finanteaza) sa faca bine sa isi organizeze invatamint religios simbata/duminica pe banii lor , pe spatiile lor (har domnului au destule imobile) si cu corp profesoral/material didactic platit din banii lor (cotizatiile enoriasilor inscrisi).
    Bietele si nedreptatitele culte si biserici sa faca bine sa isi plateasca impozitele si taxele ca noi toti …nu sa beneficieze de exceptii cu iz medieval de la Codul Fiscal
    Comunicatul patriarhiei este o mostra stralucitoare de dublu limbaj, de iezuitism …poate fi citit in asa multe feluri incit ramine doar un exercitiu fluid si alunecos de imagine, o flexare de solduri bazata pe oportunism politic…
    Si sa nu uitam ca aceeasi biata si nedreptatita bisericutza (vreo 3 miliade euro avere) l-a „vrednic este” pe tovarasul mustata…dupa ce a raportat harnic si zelos zeci de ani la Secu.
    Le doreau „tovarasului Nicolae Ceausescu viata lunga si etc…..la inceputul si finalul fiecarei slujbe.
    Mai are mult de pedalat „nedreptatita” BOR pina devine un element frecventabil si decent in spatiul social si politic al natiei.

    • Scolile publice sunt finantate din bani, evident, publici adica ai contribuabililor care se declara in proportie de peste 90 % religiosi. Daca ar fi inlaturat invatamantul religios, sistemul public de invatamant ar deveni unul ateu (asa cum a mai fost) adica ar fi finantat majoritar de religiosi dar ar sluji viziunii unei minoritati atee care ar participa prea putin la finantarea lui. Asta ar fi cu adevarat „o porcarie”.

      • Nota 10 pentru comentariul Krampus,

        A nu se uita ce cantau tinerii la Timisoara in 89. EXISTA DUMNEZEU!

        Acum cand se vad cu caii in caruta uita ca Dumnezeu i-a ajutat si le-a raspuns la rugaciuni.

        Obiectiv vorbind, daca majoritatea populatiei spune ca vrea invatamant religios in scoala, de ce trebuie pentru o minoritate atee scos acest invatamant?

      • @krampus

        „Daca ar fi inlaturat invatamantul religios, sistemul public de invatamant ar deveni unul ateu[…]”

        Nu este adevărat. În acest caz, învățământul ar deveni secular, iar secularismul nu trebuie confundat cu ateismul. Un stat secular adoptă o poziție neutră în plan religios, favorizând libertatea de gândire și exprimare. Am găsit acest articol edificator pe această temă:
        http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/ce-inseamna-separarea-dintre-stat-si-biserica-si-de-ce-este-ea-importanta-pentru-democratie-62950.html

        Sper să fie de folos!

      • @ krampus (05/02/2017 la 12:28)

        Sunt nascut mai demult si n-am prins religia in scoala.

        Este obiectul care se preda cel mai mult – ca numar de ani – in scoala.

        Dupa parerea mea efectele orelor de religie nu prea au avut (au) efect asupra societatii.

        Daca esti religios nu trebuie sa faci parada de acest lucru sin nici „religia predominanta” sa-si aroge drepturi speciale si finantari de la stat, fiind o societate de caritate nu-i asa(?).

      • Se pot declara credinciosi si 114 % , este irelevant deoarece statul nu discrimineaza pe considerente de credinta. Nu priveste statul deci nici bugetul , credintele cetatenilor. Confundati intentionat ateismul cu secularismul .
        „Obiectiv vorbind, daca majoritatea populatiei spune ca vrea invatamant religios in scoala, de ce trebuie pentru o minoritate atee scos acest invatamant?”
        Deoarece este interzis de Constitutie. Separarea Bisericii de Stat. Indiferent ce zice un Zegrean sau altul. Biserica e libera sa-si faca adunari religioase private unde copiii pot fi trimisi de parintii lor dupa sau inaintea orelor de scoala , duminica si in vacante.

  2. @ alex,
    esti nedrept. Ai citit comunicatul? crezi ca l-ai inteles?
    Despre el e vorba nu despre trecutul Bisericii si despre faprul ca milioane de romani (printre care bunicii si parintii tai) au scandat lozincile vremii.
    Nu dezgropa mortii, ca put.

  3. Totul se rezolva cu o bifa simpla pe declaratia de avere ca in Germania: vrei sau nu ca cota parte din impozitul pe venitul tau sa fie directionat catre biserica si care biserica anume. Acolo se vede cat de religios e romanul. Nu in referendumul facut la gramada si unde a trebuit sa ma declar ortodox pentru ca asa am fost botezat si pentru ca intervievatorul era platit la chestionar si nu avea timp si nici minte sa discutam toate variatele disponibile cu tot ce implica ele. In ceea ce priveste religia in scoli din cate imi amintesc eu de ultim oara cand am verifiacat eram un stat laic deci nu vad ce ar cauta religia dupa ora de biologie in aceste conditii. Relativ la declaratia BOR o consider un exercitiu ieftin de imagine si nimic mai mult. PS: Vorbesc din punctul de vedere al unui agnostic care are atata minte incat sa nu incurce divinitatea cu institutia creata de oameni numita biserica.

  4. V-ati gandit si la faptul ca educatia religioasa din scoala a activatat cuvantul „Morala” referindu-se la morala crestina si poruncile moralei crestine ? Generatia de tineri care a manifestat acum stie ce inseamna morala crestina chiar daca nu practica religia si regulile bisericesti.Ar trebui sa fie o mare bucurie si pentru varstnici faptul ca „etica comunista”(conform careia iti alegi un dusman impotriva caruia trebuie sa lupti ,pana la lichidarea lui ) ( a se vedea si lozincile generatiei adunate la Cotroceni ,in 05.02.a.c.) de principiile moralei crestine !
    Sper sa nu ne oprim aici si raul major sa dispara din societate ! Biserica a avut si va avea un rol important in primenirea sufletelor ,de orice natura !

  5. Acest comunicat a fost citit duminica 5 feb. in biserici.
    DAR SA NU UITAM TONUL FACE MUZICA.

    Verisoara mea mi-a spus ca tonul cu care a citit preotul paroh a dat de inteles ca nu este bine ca lumea iese in strada.
    Lipsa de SUBTILITATE s-a vazut imediat cand mai multi enoriasi au strigat „Doamne fereste, noi nu participam la asa ceva”.

    Multi vor spune ca este un caz izolat. Poate. Dar experienta comunicatelor bisericii ortodoxe si sustinerea fatisa a PSD (sub toate denumirile) ma indeamna sa cred ca este un mesaj fariseic (ca sa folosesc un cuvant biblic).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cezar Marksteiner-Ungureanu
A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, precum și un Masterat în Doctrină și Hermeneutică creștin-ortodoxă în cadrul aceleiași instituții de învățământ. Momentan este doctorand în etică socială al Facultății de Teologie Romano-Catolică, Universitatea Viena, sub îndrumarea O. Prof.-Univ. Dr. Ingeborg Gabriel si asistent universitar la Institutul de Teologie sistematică si Etică / Etică Socială al aceleiași facultăți. În decursul anilor de studiu a participat la numeroase conferințe, simpozionane și scoli de vară internaționale în Viena, Zagreb, Ljubljana și Altenburg. Este membru în Asociația Eticienilor Sociali din Europa Centrală și în Asociația Bioeticienilor din Europa Centrală. Adresă de contact: [email protected]

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro