Blatul ca regulă fundamentală de organizarea și funcționare a Parlamentului României

Vreme de trei zile parlamentarii le-au oferit românilor unul dintre cele mai jalnice spectacole din existența post-decembristă a unui organism ce ar trebui să reprezinte însăși esența democrației.
E vorba despre audierea în așa-numitele comisii de specialitate a celor propuși de conducerea PNL să facă parte din viitorul guvern Orban 2.
O seamă de televiziuni on line au profitat la maximum de lipsa de moralitate a celor care au nevoie de tot felul de declarații și pronunciamente spre a-și reafirma onoarea de a cărei existență sunt foarte puțin convinși ei înșiși și au transmis live ceea ce s-a petrecut în respectivele Comisii. Și alte posturi de televiziune ne-au oferit cu maximă generozitate în emisiunile lor informative secvențe de la audierile în cauză. Am avut parte de divertisment în toată regula. Clovnerie livrată gratis la tot natul. Mai mult ca sigur că dacă s-ar fi tăiat bilete, s-ar fi făcut coadă la respectivul spectacol și uite așa aleșii neamului ar fi putut să dovedească cu și mai multe argumente că își merită cu vârf și îndesat toți banii.
Preț de trei zile, inși bine ghiftuiți (înainte de a începe audierile, parlamentarii au trecut, mai mult ca sigur, grijulii fiind cu propria lor persoană, pe la restaurantul stabilimentului și s-au furajat temeinic că doar nu degeaba beneficiază ei și acolo de prețuri speciale) s-au străduit să dovedească că principala regulă de funcționare a instituției de la care își iau indemnizația și suma forfetară și care, de la un moment dat încolo, le va da și pensie specială, este blatul. Așa după cum am afirmat deja în câteva editoriale anterioare habar nu am dacă e adevărat sau nu că peneliștii au bătut palma cu pesediștii în vederea organizării alegerilor anticipate, deși după cum au evoluat ieri lucrurile numai despre blat nu poate fi vorba, dar după cele întâmplate la începutul săptămânii nu am nici cea mai mică îndoială că useriștii s-au înfrățit rușinos în cuget, fapte și simțiri cu pesediștii. Și asta cu speranța că vor mai putea reduce din dimensiunea dezastrului care îi așteaptă la viitoarele alegeri. Indiferent cum vor fi ele, la termen sau anticipate.
Ceea ce s-a întâmplat în ziua de 26 mai 2019, atunci când au avut loc alegerile pentru europarlamentare, este demult istorie. Istorie e și entuziasmul românilor pentru alternativa politică USR-PLUS. În pofida mascaradei la capătul căreia zice-se că s-ar fi stabilit esența doctrinară, sus-menționata alianță se dovedește constant și parcă chiar încăpățânat incapabilă să formuleze o ofertă electorală clară. Despre coerență nici măcar nu poate fi vorba. Greșelile în cascadă și din ce în ce mai grave comise de respectiva alianță din ziua de glorie a europarlamentarelor încoace, alinturile, vorbele de clacă, gândirile și răzgândirile de duduie răsfățată ale domnului Dan Barna au un preț, iar nota de plată va veni cu siguranță la proxima consultare a voinței electoratului. Ca să o facă mai puțin pipărată parlamentarii USR au uitat de orice regulă elementară de bună conduită politică și i-au atacat în ultimele trei zile cât mai mișelește și mai josnic posibil pe candidații PNL la fotoliile de miniștri. Clovnerii de cel mai desăvârșit prost gust, dar și ticăloșii în lege au produs în văzul lumii domnii Mihai Goțiu (acesta a înregistrat și performanța de a nu fi adormit în sală, așa cum știm că îi este obiceiul), Cristian Zainea, Claudiu Năsui, Allen Coliban . Fără însă ca nici unul dintre acești imberbi politic să poată să o egaleze la capitol spectacol de prost gust și tupeu de țață pe doamna Cosette Chichirău. Prin comparație cu care doamnele Lia Olguța Vasilescu, Gabriela Zoană, Lavinia Craioveanu sau Claudia Țapardel (aseară, la Digi 24, aceasta din urmă a fost în mare formă) sunt adevărate domnișoare de pension. Până și Ana-Maria Prodan are motive să o invidieze pe noua Chirițoaică.
Să fiu bine înțeles. Nu îmi este defel pe plac circul politic la care se dedă PNL de dragul unor ipotetice anticipate și al unor prezumate astronomice scoruri electorale ce i-ar permite să guverneze preț de patru ani în pace. Nu-mi place deloc nici setea de putere absolută a liberalilor. Dar de aici până a accepta că USR-PLUS este în stare să urce de dragul unor ieftine succese de etapă în barca pesediștilor, să facă blat cu aceștia, să ignore dorința acelor români care mai speră că ar mai fi posibilă o unitate măcar de acțiune a partidelor care până mai deunăzi se pronunțau a fi anti-PSD este cale lungă. Alianța USR- PLUS dă regretabile semne a fi parcurs-o aproape în totalitate. Sunt chiar indicii că mai are foarte puțin până la linia de finish.
Tare mi-e teamă însă că acest finișh coincide cu spațiul unui exitus politic.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro