marți, decembrie 7, 2021

Brandul nostru este criza

“Brandul nostru este criza” e titlul unui film lansat în SUA la sfârșitul lui 2015 a cărei acțiune se desfășoară într-o țară din America de Sud si e legată de viața politică tumultoasă a acesteia. Titlul s-ar potrivi ca o mănușă în România având în vedere modul în care se desfășoară viața politică, economică și socială de la noi: se prăbușește un avion, iar autoritățile sunt depășite de situație în căutarea supravietuițorilor, are loc un incendiu la o clinică și mor bebelușii internați, se întâmplă un accident rutier și în urma lui pică un guvern, avem de-a face cu un viscol mai serios și este paralizată circulația zile întregi – crize după crize după crize care par că nu se mai sfârșesc. Crizele sunt foarte folositoare televiziunilor de știri întrucât le oferă subiecte ‘arzătoare’ ce se concretizează în audiență, publicitate și în final în bani, în timp ce pentru cetățeanul simplu acționează ca o ghilotină, autoritățile concentrându-se să rezolve mai curând criza decât problemele de zi cu zi. Motivele principale ale reacției necorespunzătoare în cazul unor crize sunt planificarea inadecvată, comunicarea deficitară și nu în ultimul rând resursele alocate insuficiente. Dar să le luăm pe rând:

Planificarea inadecvată

Stephen Covey spunea că întotdeauna când te apuci de un proiect trebuie “să începi cu obiectivul final în minte” (engl. “Always begin with an end in mind”). La noi când se începe planificarea pentru orice potențială criză de cele mai multe ori se fixează obiective “vagi”. Ele trebuie însă să fie SMART (Specifice, Măsurabile, Accesibile, Realiste si încadrate in Timp). Spre exemplu, în loc să ne propunem să fim pregătiți să “deszăpezim orașul cât mai curând posibil” să ne propunem ca obiectiv “să deszăpezim șoselele principale în 48 de ore și străzile secundare în 7 zile de la încetarea furtunii de zăpadă”. În al doilea rând întotdeauna ne trezim că nu suntem suficient pregătiți. Motivul? Pentru că nu ne gândim la cel “mai sumbru scenariu”, ci doar că se poate întâmpla “ceva rău”. Gândiți-vă la recentul eveniment tragic de la clubul “Colectiv”: au fost aproximativ 60 de ambulanțe care au acordat ajutorul și au fost spitalizate 140 de persoane în cca o oră și jumătate de la eveniment, în condițiile în care evenimentul tragic a avut loc într-un singur loc. Cât de bine ar fi pregătite autoritățile în cazul unui cutremur major de mărimea celui din 1977? Să nu uităm că Bucureștiul este între primele 5 capitale la nivel mondial cu risc seismic și că în 1977 au fost aproximativ1400 de morți și 1500 de victime numai în București. Să nu mai vorbim de faptul că s-au prăbușit 33 de clădiri, multe altele au fost avariate și ca atare la un astfel de eveniment ar trebui intervenit în foarte multe locuri. Oare serviciile de urgență, spitalele ar face față unui cutremur major? Nu am răspunsul la această întrebare, dar ideea e că pentru orice fel de criză trebuie pornit de la cel mai sumbru scenariu și stabilit un termen până la care situația să revină la normal. Iar acest lucru trebuie asumat public și de către toate autoritățile, nu numai de serviciile de urgență. În SUA, Marea Britanie, Australia, spre exemplu toate serviciile de utilitate publică au un așa numit Plan de Continuitate ce este testat și conține toate măsurile necesare pentru a se acționa și care se activează în cazul unei crize. Iar acest lucru ar trebui să fie obligatoriu (impus prin lege) pentru orice serviciu public, fie că vorbim de primării, guvern, servicii publice de stat sau private etc. Există un standard internațional , ISO 22301, de planificare în caz de dezastre, care a apărut ca o necesitate de a se aplica cele mai bune practici la nivel global oriunde în lume și care poate fi folosit de autorități pentru a se inspira cum trebuie să planifice pentru a acționa eficient și eficace. Și nu în ultimul rând un astfel de plan ar trebui testat pentru ca toți cei ce trebuie să îl aplice să știe ce au de făcut. Nu este îndeajuns să creezi un document care să se numească “Plan de intervenție în caz de necesitate”, să îl ții într-un sertar și în cazul în care apare o criză să cauți “ce scria la pagina X că trebuie făcut în situația Y”. Intervenția de urgență salveaza vieți și protejează proprietatea și mediul și orice întârziere costă! Trebuie să știi aproape instinctiv ce ai de făcut, documentul să fie doar ca un ghid. În acest mod acționează pompierii SMURD, spre exemplu – ei cunosc ceea ce au de făcut datorită exersării de nenumărate ori a scenariilor de criză pentru a nu fi luați pe nepregătite. Există o vorbă în business care se potrivește foarte bine cu acest subiect: “a nu planifica echivalează cu a planifica eșecul” (engl. “fail to plan is plan to fail”).

Comunicarea deficitară

Trebuie doar sa rememorăm 2 evenimente pentru a ne da seama ce înseamnă o astfel de comunicare și cât de important este să comunici adecvat.

Primul: aduceți-vă aminte de accidentul rutier care a condus la demisia guvernului Ponta. Au trecut aproape 6 zile până când a avut loc o reacție oficială, ceea ce s-a dovedit în final a fi fatală pentru guvern. În mod normal, comunicarea începe din momentul “zero” al producerii crizei. Al doilea eveniment, mai recent, este cel al declarațiilor președintelui Johannis referitor la evacuarea televiziunilor grupului Intact de către ANAF. Nu putem ști exact ce a intenționat să spună sau să comunice președintele, dar cert este că a reușit să își pună în cap foarte mulți dintre susținători. Ca atare apare al doilea principal aspect al comunicării în cazul unei crize: trebuie să știi ceea ce poți și ceea ce nu poți spune și cum să comunici cu toate părțile implicate într-o criză: public, colegi, angajați, mass media, etc. Nu trebuie să fii un expert, doar trebuie să ceri ajutorul profesioniștilor în comunicare și PR pentru a învăța și a comunica adecvat în cazul unei crize. Warren Buffet spunea că „este nevoie de 20 de ani pentru construirea unei reputații și de 5 minute pentru a o pierde”, iar adevărul spuselor sale se poate vedea în cotidianul românesc.

Resursele insuficiente alocate

Gândiți-vă la următoarea varianta ipotetică și oarecum ilară: are loc un incendiu la o clădire. Proprietarul clădirii sună la 112 pentru a cere ajutorul pompierilor. Pompierul de serviciu, deși cunoaște foarte bine cum se acționează (a planificat acest lucru de nenumărate ori) are mașina de intervenție stricată (“nu a putut să o repare din lipsă de fonduri”) și atunci trebuie să ia transportul în comun și să folosească o tehnică “foarte modernă” de stingere a incendiului: “găleata cu apa”! Vi se pare cunoscut probabil acest scenariu? De fiecare dată când apare o criză iese la iveală o resursă care nu a fost la îndemana celui ce trebuia să salveze vieți și proprietăți: lipsa finanțării, a legislației, a instruirii personalului, a echipamentelor, etc. Partea interesantă este că problema resurselor apare doar dupa ce s-a produs criza și nu înainte. Din păcate nu este ca la fotbal, un fotbalist se ia cu mâinile de cap dupa ce ratează’, “să ne luăm cu mâinile de cap” dupa ce au murit oameni, a fost afectat mediul sau au fost distruse proprietăți….Este prea târziu! Resursele trebuie alocate ca urmare a necesităților ce reies în urma planificării și acest lucru trebuie înțeles de politicieni și factorii decidenți – nu trebuie să aștepte următoarea criză pentru a-și construi imaginea sau pentru a lovi în adversarul politic.

O scurtă concluzie

Acum câțiva ani se căuta un atribut pentru brandul de țară al României. Fără să vrem, se poate spune că acesta a devenit “criza”, iar dacă politicienii și toți cei ce pot sa decidă în aceasta țară nu vor fi în stare să ia măsurile necesare, respectiv cele de mai sus, “normalitatea” va rămâne pentru români doar un cuvânt din dicționar.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Legat de comunicare, o declaratie sau un discurs public nu e doar un act de PR, daca omul care o face citeste de pe foaie, si foaia nu e scrisa de el sau daca e scrisa de el si e doar teoretica si nu reflecta o intelegere proprie, lucrul acesta se vede. Cam asa e in cazul lui Klaus Iohannis. Adica se vede ca exista o decuplare intre ceea ce omul poate efectiv sa faca si ceea ce spune.
    Comunicarea eficienta se intampla atunci cand exista o aliniere intre ceea ce spui si ceea ce stii sa faci.

    Legat de aspectul crizei nu cred ca isi face cineva iluzii ca s-ar putea rezolva ceva … oamenii cred ca vor nitel mai multa libertate decizionala, de exemplu in educatie, adica cam ce a mai ramas cat de cat functional din stat si care are totusi un aport relativ benefic in viata oamenilor.

    • După teoria asta, Iohannis nu avea deloc ce căuta la Cotroceni :)
      Omul e complet paralel cu realitatea exercitării unei asemenea funcții.

    • Pai,cu asa mentalitate defetista,chiar ca nimic nu se va rezolva vreodata,aveti dreptate!
      Nicio batalie,nici cea mai simpla,nu se castiga cu negativisti de profesie,cu vesnic nemultumiti care stiu ca pleaca degeaba la razboi,oricum vor fi invinsi,si au dreptate:nu castiga niciodata!
      Toata lumea are dreptate,si toata lumea e frustrata,iar criza netratata se acutizeaza,si devine o catastrofa nationala!
      Articolul este remarcabil,pacat ca nu se transmite prin capilaritate creierelor sclerozate romanesti!!!!!!!

  2. Deci va ramine o enigma formularea „un banal act administrativ”?
    Chiar ” Nu putem ști exact ce a intenționat să spună sau să comunice președintele” ?
    Sa o rugam pe dna Rodica Zahiu sa dezlege „pacatele limbii”.
    Desi nu mai este un secret: presedintele are un caz similar cu al trustului Intact. Un imobil, dovedit a fi fost insusit ilegal, trebuie confiscat. Si atunci ce nu intelegem?
    Daca ne prefacem ca nu intelegem, de unde pretentii de comunicare buna?
    Ca sa nu mai spunem ca presedintele a terfelit o decizie definitiva si irevocabila a Justitiei.
    Dupa titlul unui articol vecin: in tara lui Iosefini, il votezi pe Iohannis si iasa Voiculescu :P
    Nu stim? sa nu ne mai prefacem ca vrem sa aflam, si sa nu ne mai miram ca brandul nostru e criza.

  3. Va dau dreptate. As adauga un punct:

    PREVENTIA

    In cazul unui cutremur este mai probabil sa fiu salvat de o cladire bine construita decat de un echpaj SMURD. Ca sa nu mai vorbesc de bunurile mele.

    In cazul unei inundatii, este mai probabil sa fiu salvat de faptul ca am construit intr-o o locatie in afara zonei de risc, sau de un sistem de regularizare bine proiectat decat de interventii disperate ale unor eroici salvatori si barcile lor de cauciuc.

    In cazul unui incendiu, prefer sa am o usa pe care sa ies inainte sa ajunga pompierii sa stinga incendiul, si as prefera sa fie niste sisteme de stingere automata si niste sisteme de ventilare care sa ma protejeze intre timp. N-au decat sa stinga focul cu pahare unica folosinta dupa ce toata lumea a iesit nevatamata din cladire.

    • Adevarat, preventia este esentiala, dar nu in confruntarea directa cu situatiile de criza, ci pentru evitarea lor…
      Or, acest excelent articol, are calitatea de a trata situatia concreta a Ro de azi, nu una ipotetica…
      Desigur, intre crize este indicat sa se actioneze in amonte, sa se ia toate masurile de preventie posibile, in paralel insa cu perfectionarea metodelor de interventie existente, nu in loc de!

      • Am inceput cu: „Va dau dreptate” si in mod intentionat nu am continuat cu „dar”.

        Vedeti dvs, daca un caz gen Colectiv ar aparea la Vatra Dornei, sau la Negresti Oas, sau in cele mai multe orase de marime medie sau mica, cazul Colectiv ar parea un caz fericit. Ce s-a intamplat acolo este o situatie de urgenta intr-o zona de concentratie maxima de resurse.60 de ambulante intr-o ora inseamna o ambulanta pe minut, incarcata si plecata spre un spital, 150 de pacienti internati cu un pachet similar de probleme inseamna 150 de paturi de spital disponibile cu echipamnte de ATI cu personal medical, etc.
        Haideti sa luam ca scenariu un incendiu la o nunta cu 300 de participanti intr-o localitate ca Sovata, la distanta de 60 km de Targu Mures.
        Pentru a se mobiliza 60 de echipaje ar trebui probabil mobilizate din Mures, Reghin, Sighisoara, Odorhei, Gheorgheni, si localitatile din imprejurimi, care ar putea ajunge la locul evenimentului dupa minim o ora. Cluj, Brasov, mai mult de doua ore. Transportul la cel mai apropiat spital ar insemna 60 de km la Targu Mures, dar nu cred ca cele doua spitale clinice au capacitatea de a trata simultan 150 de pacienti cu leziuni similare (arsuri, intoxicatii, etc) deci probabil o parte din pacienti ar fi dusi la Cluj, Brasov si Bucuresti cu mijloace auto si aero disponibile. Sau, cel mai probabil s-ar instala in Sovata o unitate de urgenta mobila ATI care sa stabilizeze bolnavii care ulterior ar fi transportati in toate spitalele cu sectii de specialitate. Toate echipamentele exista, toate echipajele exista, toate planurile exista. Numarul de victime ar fi minim dublu fata de cazul de la Colectiv, pentru ca resursele de interventie prim-ajutor in primele 15-30 minute are fi probabil doua echipaje de prim ajutor, si eventual doi medici, plus medici aflati intamplator prin hotelurile din jur.
        O usa de evacuare in plus si o trapa speciala de evacuare a fumului ar salva mai multe vieti decat intraga armata de oameni si echipamente de care vorbesc.

        Calculati dumneavoastra ce inseamna o concentratie de 60 de echipaje de prim ajutor la 30 de minute distanta de orice punct de pe teritoriul Romaniei, la un cost de 100.000 EUR/echipaj sub forma de echipamente (mijloc de transport+defibrilator automat+oxigen+echipamente de protectie+etc). Calculati ce inseamna sub aspect financiar sa existe 180 de persoane active in fiecare moment, adica, la trei schimburi, 540 de persoane, care sa opereze echipamentele respective. Daca faceti un calcul concret o sa vedeti ca bugetul Romaniei este insuficent pentru a acoperi un astfel de sistem de urgenta.

        Preventia este mult mai ieftina si mai eficienta, si de asta rolul inspectorilor ISU si al primariilor este atat de important, si de asta lipsa lor de seriozitate sau coruptia in aceste cazuri este atat de grava, mai exact este criminala.

        • Corect!
          Analiza dvs este perfecta,din p.d.v. al celui care sustine ca putea fi mai rau!
          Autorul vorbeste din p.d.v. al celui care sustine ca putea fi mai bine!
          Dvs imaginati situatia Colectiv intr-un orice alt colt al tarii,cu consecinte definitiv mai grave,ceea ce este absolut posibil sa se intample! Preventia apare ca unica solutie rezonabila,si este partial adevarat!Doar partial,pentru ca fiecare viata conteaza,si daca,dintr-un prost management al crizei,fie ea redusa ca amploare prin preventie,moare 1 om,si acesta este din familia dvs,e gravisim!!!

    • Intradevar preventia ajuta la reducerea frecventei riscului sau a impactului potential, insa managementul crizei se aplica dupa producerea riscului. De aceea in cazul unei crize trebuie luat in considerare cel mai sumbru scenariu pentru alocarea resurselor (ca si cum nicio metoda de preventie nu ar functiona) . Managementul riscului spune ca daca un risc exista, nu se pune intrebarea „daca” se va produce ci „cand”. Un exemplu foarte bun este Titanicul care se spunea ca nu se poate scufunda si de aceea nu avea pe punte suficiente barci de salvare…

  4. Presedintele nu are spontanietate. In momente delicate, sub presiune a spus ce gindea si il ardea la buzunar (casa nerecuperata). Daca aveti pretentia ca Mihalache sa-l traga de mineca, gresiti. El doarme in bocanci.

Dă-i un răspuns lui Falstaff Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Paul Dumitru
Paul Dumitru are un doctorat in Marea Britanie in chimie, un MBA obtinut de la Universtity of Ottawa si este membru candidat al American Institute for Chartered Property and Casualty Underwriters, SUA. Este expert in managementul riscului si asigurari, domeniu in care lucreaza de aproximativ 10 ani.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro