luni, iunie 17, 2024

Bugetul cercetării în cădere liberă vs. promisiunile programului de guvernare

Programul de guvernare actual, la fel ca toate cele de după guvernarea tehnocrată, prevede „Creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual”.

Vă explicăm mai jos cum este de fapt vorba de o „creștere negativă” (că tot e asta formula preferată): -20%, -25% și -23% (după principiul matematic „Liviu Pop”) pentru cei 3 ani de guvernare (2017-2019).

Când actuala putere politică a preluat conducerea Guvernului tehnocrații alocaseră prin Legea Bugetului 2,17 miliarde lei cercetării și cheltuiseră efectiv la final de an 1,77 miliarde lei. Dacă vorbim de alocări bugetare, așa cum se vorbește în programul de guvernare, 30% creștere ar fi însemnat pentru 2017 un buget de 2,82 miliarde lei. În realitate în 2017 au fost alocați prin legea bugetului 1,72 miliarde, adică -20% față de alocarea din 2016. Cifra de 2,21 miliarde lei din grafic include și creditele de angajament de care a dispus Ministerul Cercetării prin legea bugetului (adică 487 milioane lei). Creditele de angajament reprezintă bani pe care Guvernul nu-i are dar le promite instituțiilor cu care are contract să-i dea înapoi din bugetul anului următor (2018). Cu toate acestea, execuția bugetară pe 2017 (i.e., cheltuieli la final de an), a fost mai mică decât banii alocați prin legea bugetului. Altfel spus, s-au utilizat credite de angajament, în timp ce banii lichizi nu au fost cheltuiți, întorcându-se la Ministerul Finanțelor. Folosirea acestor credite de angajament înseamnă că, spre exemplu, Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare s-au dus la bănci și au făcut împrumuturi, cu promisiunea că Guvernul le va da banii în 2018. Evident că dobânzile percepute de bănci nu au mai putut fi deduse din sumele primite în 2018 de la Guvern, constituind găuri în bugetul Institutelor.

Prin legea bugetului de stat pe 2018 s-au alocat cercetării 1,64 miliarde lei, adică -25% față de alocările din timpul tehnocraților și chiar mai puțin decât se alocase în 2017 (nu uitați, programul de guvernare prevede o creștere anuală cu 30% a alocărilor spre cercetare. Din cei 1,64 miliarde lei alocați, doar 1,4 miliarde lei au fost și cheltuiți anul trecut, aici fiind inclusă și plata creditelor de angajament din anul precedent (aproximativ 165 milioane lei). Deci bugetul efectiv cheltuit pentru activități de cercetare în 2018 a fost de 1,235 miliarde lei.

În proiectul de lege a bugetului de stat pe anul curent se prevede un buget pentru cercetare de 1,79 miliarde lei, adică -23% față de alocările din timpul tehnocraților.

De remarcat și faptul că execuțiile bugetare din 2017 și 2018 au fost identice, cu toate că pentru anul 2018 s-au cheltuit în realitate mai puțini bani (vedeți paragraful de mai sus), în timp ce PIB-ul a urcat constant – deci scăderea alocărilor bugetare pentru cercetare este și mai drastică în realitate.

Am stat totuși și ne-am gândit, poate găsim o logică pentru creșterile acestea negative. Și am găsit una, conformă cu principiul „Liviu Pop” din matematică: scade, dar de fapt crește –> Alocările bugetare pe 2019 sunt de fapt cu 27% mai mari decât execuția aia amărâtă de 1,4 miliarde lei de anul trecut

În concluzie, cercetarea primește din ce în ce mai puțin de la bugetul de stat, prin alocările din lege, pierdere potențată de creșterea PIB-ului. Dacă mai încercă să vă vândă cineva gogoși cum că este respectat programul de guvernare, arătați-le graficul de mai sus și procentele roșii din el.

PS: Atunci când ieși dintr-o groapă adâncă, fiecare pas mic în sus pare ceva excepțional, însă uitându-te la imaginea de ansamblu uneori realitatea e că te deplasezi ca melcul: un an un pas în sus, după ce anul trecut ai alunecat doi pași în jos.

  • Autori: Octavian Micu, Mihai Miclăuș si Lucian Ancu
  • Distribuie acest articol

    10 COMENTARII

    1. Cred ca e o scapare: „la fel ca toate cele de după guvernarea tehnocrată”
      Mai cuprinzator „la fel ca bugetul din guvernarea tehnocrata”

      • Toate programele de guvernare post-tehnocrați (și au fost deja câteva…) au această prevedere de creștere anuală cu 30% a bugetului alocat cercetării.

    2. Cum răspundeți dvs. logicii de tip Dragnea-Vâlcov-Teodorovici-Dăncilă care spune: am dat cercetării mai mulți bani (lei, adică) decât orice altă guvernare anterioară, respectând astfel angajamentele din programul de guvernare?
      Și, dacă îi enervați, o să vă și prezinte cifrele.
      Logica dvs. pretinde creșterea alocării în procente din PIB, logica lor zice le-am dat oricum mai mult, ce mai vor? Avem probleme mai importante decât cercetarea.
      Și cred că sub 10% din electoratul PSD i-ar contrazice.
      Așadar, ca să revin, cum se poate răspunde acestui tip de raționament?
      Pentru că eu cred că până nu găsim soluția de a face alegătorii să înțeleagă cum anume trebuie să gândească politicianul pe care îl votează când ajunge la butoane, nu vom avea șansa unei clase politice vizionară și benefică pentru națiune.

      • 1. Procentele roșii cu minus ni se par greu de combătut.
        2. Oricum ar întoarce-o, leii dați de ei pe 2017, 2018, 2019 sunt mai puțini decât leii dați de tehnocrați. Cei din urmă îi bat atât la alocări bugetare la început de an, cât și la execuție bugetară. Cei care spun că actuala putere a dat cercetării mai mulți bani decât tehnocrații mint. Scurt.
        3. Chiar dorim să-i enervăm și să scoată cifrele (altele decât cele publice), ca să le explicăm și mai bine publicului larg. Și eventual să le explicăm și lor ce bani au avut și pe ce i-au cheltuit.

        • @doi mici si un anc I-ati trimis acest grafic si ministrului cercetarii?
          Presupunand ca nu este la curent la realitatea…
          Totusi nu exista nici un comentariu/anunt oficial al ministrului/ ministerului fata de aceste cifre?
          Pe de alta parte este clar ca trebuie facuta curatenie serioasa in lumea universitara: citeam articolul lui Liviu Ornea de pe Observator Cultural si m-a apucat un ras-plans….totusi la Universitatea Bucuresti sa se acorde cu atata usurinta titlul de doctor pentru blablabla si batut apa in piua, este prea de tot.
          Asemenea fapte ( chiar daca punctuale) nu sunt decat un argument pentru minister: „ce va trebuie atatia bani de cercetare”? Si e pacat sa li se dea apa la moara pentru ca cei care sufera si vor suferi sunt exact universitarii seriosi.

          • Atâta timp cât ne sunt cenzurate comentariile pe pagina de Facebook a Ministerului Cercetării și Inovării nu este loc de dialog. După ce ridică cenzura și ne prezintă motivele care au dus la asta le trimitem graficul de mai sus, alături de alte analize și propuneri.

            • Nu am stiut de cenzura comentariilor „pe pagina de Facebook a Ministerului Cercetării și Inovării”. Oricum, nu mi-am facut nici o iluzie in privinta noului ministru al cercetarii: nici o persoana decenta nu accepta sa fie garantata ” „veorica de Videle”.
              Cenzura mi se pare o mizerie si cei care o practica niste gunoaie, asa ca multumesc pentru mesajul trunchiat.

              Din fericire mai exista persoane care nu fac pe ele de frica in fata impostorilor.

    3. Se pare ca sunt probleme serioase cu laserul de la Magurele. Daca povestea asta se termina rau, Romania o sa aiba o imagine foarte proasta in lumea academica, pentru ca se va considera ( si pe buna dreptate) ca nu este capabila sa duca la capat nici un proiect serios.

      hotnews.ro/stiri-educatie-22953434-laserul-magurele-impas-contractul-italienii-care-trebuiau-aduca-sistemul-fascicul-luminos-gamma-fost-reziliat-ministrul-cercetarii-situatia-este-destul-complicata.htm

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Autor

    Doi Mici si un Anc
    Doi Mici si un Anc
    Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai). Publicăm, de asemenea, articole pe teme de actualitate din spațiul public, în măsura în care acestea se suprapun sau au tangență cu ariile noastre de expertiză. Articolele sunt însușite de toți cei trei autori sau sunt publicate sub semnătură proprie. O a treia categorie de articole sunt articolele invitate.

    Sprijiniți proiectul Contributors.ro

    Carti

    „Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

     

     

    Carti noi

    Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

    Carti noi

     

    „Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

     

    Pagini

    Esential HotNews

    contributors.ro

    Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
    Contact: editor[at]contributors.ro