joi, martie 28, 2024

Bumerangul prostiei. Cazul Patapievici

Mă întreb, din nou, dacă sfătuitorii lui Victor Ponta, domnul Diaconu, un ministru fără pată, exemplu al principialității și neprihănirii, cu acuzații penale pentru abuz în funcție, domnul Marga, filorus și ”expert” în politică externă, domnul care se ocupă de românii de pretutindeni –ne întrebăm dacă nu este același fascinant senator fost PDL, actual PNL, repejor, înainte de alegeri, mare expert în diaspora, oportunist de carieră -, s-au gândit vreo secundă la avalanșa de proteste pe care le-a declanșat ordonanța de urgență, o ”urgență” păguboasă și nejustificată de nimic altceva decât de ură, impostură și invidie revanșardă. Mă întreb dacă au idee cât de mulți oameni vor ieși în stradă mâine, poimâine și în zilele care urmează.

E un exercițiu necesar în democrație să te pui în pantofii celuilalt, dacă ești o persoană inteligentă, să imaginezi ce gândește, cum, ce mecanisme interne îl animă. Iarăși, presupoziția ridicolă că toată lumea îl urăște pe Horia-Roman Patapievici, doar pentru că se găsește câte un mitocan să îl scuipe pe stradă, instigat fiind de neprihăniții cu ochii coborâți sfios în podea prin studiourile lui Dan Voiculescu – un excepțional monument de demnitate al nației române, așteptăm cu interes viitorul soclu în parcul Izvor! -, la fel de eronată ca și asumpția că toți românii îl urăsc pe președinte, doar pentru că domnul Crin Antonescu se visează președinte înainte de termen ne confirmă, o dată în plus, că prostia, nu deșteptăciunea, limita, nu deschiderea, gândirea pe termen scurt, nu viziunea, invidia combinată cu ură și ignoranță domină creierele înfierbântate de victoria antenelor asupra poporului român.

Mă gândesc să îi ajutăm puțin pe acești trei domni, căci îmi doresc sincer să îl exclud pe Victor Ponta dintr-un batalion al lipsei de gândire și de viziune, e un tip inteligent și e totuși primul ministru al României, să îi mai dăm o șansă, poate ticăloșia absolută nu îi va anihila complet exercițiul gândirii. Așadar, imaginați-vă, domnilor, articole despre dumneavoastră în presa internațională, mișcări de stradă, zeci de articole în presa noastră, un atac și o rezistență neîncetată a intelectualilor, artiștilor și a societății civile – cât a mai rămas nealiată cu puterea – în fiecare zi, până în noiembrie și în anii care vor veni, dacă vor (mai) urma pentru voi, poate apare un lider providențial până atunci și vă suflă festinul, ceva/cineva imprevizibil, la care nu vă gândiți acum. Vă sugerez încă un mic efort de imaginație – știu că e foarte dificil – pentru scenariul în care Crin Antonescu nu va fi președinte (căci intuiția îmi spune că nu va fi) și că situația ICR și a lui Horia-Roman Patapievici va deveni scandal internațional. Știu, intuiția e ceva irațional, dar am convingerea că funcționați deseori irațional, deci veți înțelege.

Să mai facem un pas și să ne gândim puțin la reputația guvernului Ponta în acest context: revanșard, retrograd, acționând în disprețul legii, prieten și salvator al corupției, un guvern care distruge cultura, justiția și care întoarce procesul democratic cu 22 de ani în urmă, lipsit de intelectuali autentici, infestat cu hiene, baroni, securiști și impostori.

Sunt convinsă că veți gândi că și ”foștii” au fost la fel, însă aici vă înșelați; în afara unor lideri PDL fără o carieră solidă în spate, corupți, lipsiți de imaginație la rândul lor, pentru care obediența era o valoare sacră, iar tupeul ținea loc de inteligență, PDL-ul a avut – și încă are! – în rândurile lui intelectuali de excepție și oameni cu o carieră excepțională în spate, ceea ce nu vedem prea des în USL. Mai mult decât atât a avut intelectuali care l-au creditat, toți formatorii de opinie relevanți în țara asta, și care au asigurat – vă rog, din nou, să gândiți, înainte de a acționa! – opt ani de guvernare! Nu este puțin, dimpotrivă, e enorm! Știu că vor sări mulți (s-au exprimat deja câțiva intelectuali simpatizanți ai USL sau de stânga) să spună că aceasta este marea vină a intelectualilor mai sus-amintiți, că s-au compromis, că nu este rolul intelectualului să se implice activ în viața publică, că trebuie să stea pe margine și să analizeze și mediteze contemplativ la treburile cetății, etc. De acord, așa ar trebui, într-o altă țară, într-o altă epocă, nu în România. La noi, cât timp oamenii tineri nu știu că a existat o mineriadă, urmăresc cancan-ul, și click-ul, iar ceilalți pe Dan Diaconescu și pe alții care au ca discurs discurs constant înjurătura, deriziunea, defăimarea și votează infractori cu lejeritate, intelectualii –de stânga, dreapta, centru – au obligația să se implice, să se exprime și să direcționeze România către un liman al democrației liberale, în care opinii divergente să fie auzite, afirmate și dezbătute liber, în care valoarea și competența să fie recunoscută de toți, oriunde, oricând. Dacă intelectualii tac atunci când impostorii domină, fură meritele și munca altora, atunci ne vom întoarce în beznă.

Într-o țară normală aș fi militat pentru rezerva intelectualilor, privirea de sus, nepartinică, neafilierea lor cu politica și/sau cu puterea, însă în România actuală ar fi un lux costisitor. Înainte de a-i judeca pe Pleșu, Patapievici, Tismăneanu, Cărtărescu, Alina Mungiu-Pippidi (o voce de cealaltă parte a baricadei, cu atât mai mult importantă) și alții care s-au implicat decis și deschis în viața publică și politică, prin opiniile lor sau munca lor, să ne uităm puțin și la evoluția noastră și a spațiului public din 2004 până acum, care a evoluat enorm la nivel de discurs și comportament public, în primul rând datorită lor.

Distribuie acest articol

33 COMENTARII

  1. In general a schimba lucruri prea mari poate cauza prea mult efort, prea obositor ,rezultatul fiind destinat esecului de cele mai multe ori.
    Insa asta-i adevarul si trebuie sa -l acceptam, motiv pentru care nu ai de la cine sa ai asteptari uneori…

  2. Exceptional! Îmi era teama ca in urma tuturor derapajelor celor noi la guvernare va fi tăcere. Si mă tot gândeam ca va trebui sa plecam din România, deși am rezistat ispitei 22 de ani pentru ca aveam speranța. Nu mi se părea acceptabil sa trăiesc simtindu-mă singur in tara mea. Dacă ar fi așa măcar sa trăiesc undeva unde valorile nu sunt așa bulversate. E foarte greu sa dai tot ce ai mai bun dacă nu ai speranța.

  3. Excelent articol, doamna! Si trebuie cu toti sa recunoastem ca actualii rinoceri guvernanti au avut si un efect pozitiv tropaind peste iarba firava a democratiei: s-a trezit societatea civila! Daca tot suntem orfani de opozitie, nu ne ramane deca sa protestam noi, la firul ierbii! Eu imi caut deja un papion pentru mitingul de luni..

  4. ‘Într-o țară normală aș fi militat pentru rezerva intelectualilor.’
    Nu doresc sa stric tonul moral si serios al articolului, dar militatul pentru rezerva este o contradictie in termeni. Posibil ca scandalul iscat de atacul partizan asupra ICR sa sfarseasca prin a defini locul intelectualului in spatiul public in Romania. Pana una-alta, mi se pare important sa intelegem miza acestui scandal.
    Nu vad nici o diferenta fundamentala intre politica romaneasca si politica intr-o tara normala; nici intre intelectualii romani si intelectualii dintr-o tara normala. In masura in care un intelectual roman prefera Romania unei tari normale, singura solutie este implicarea in politica. Cei care se adreseaza publicului deci trebuie sa faca reputatiile oamenilor care servesc publicul; sau macar sa le apere.
    Nu trebuie Romaniei, acum sau mai incolo, ‘militantism pentru rezerva,’ adica pentru spiritul privat, ci militantism pentru spiritul public. Mi se pare plauzibil ca neglijarea treburilor private de dragul treburilor publice implica nobilitate, un fel de sacrificiu. Cred deci ca spiritul public trebuie aparat – si nu pentru ca treburile publice merge prost, anormal, ci pentru ca spiritul public este nobil, pentru ca intotdeauna sunt necesari oameni care pun treburile publice mai presus de treburile private.

    • Domnule Techera, de acord 100% cu ceea ce ati spus; termenul pe care il cautam era ”pleda”, aș fi pledat pentru rezerva intelectualilor. L-am găsit însă după ce am trimis articolul :-). Dincolo de asta, mă refeream implicit la cei care îi acuză pe intelectuali că s-au poziționat de partea puterii, sau a opoziției, actuală putere.

      • Intr-adevar, totul este in aceasta diferenta de ton. Mi se pare ca pledoaria este cea mai onorabila dintre posibilitatile intelectualului roman. Din nefericire, asemeni exhortatiei, este insuficienta-

      • „…că nu este rolul intelectualului să se implice activ în viața publică, că trebuie să stea pe margine și să analizeze și mediteze contemplativ la treburile cetății, etc. De acord, așa ar trebui, într-o altă țară, într-o altă epocă…”
        Nu doar ca intelectualul TREBUIE sa se implice in viata publica (mai ales dat fiind presupusul nivel superior de intelegere si actiune specifica acestuia) ci orice CETATEAN (de la vladica pana la opinca) trebuie sa se implice in mersul cetatii, fiecare fiind dator a furniza publicului propria perspectiva si de a actiona in consecinta. Aceasta este esenta democratiei reprezentative, sistem care oricat de prost ar fi ramane cel mai bun pe care il putem avea.
        Din pacate societatea romaneasca, mai ales asa cum o vad reflectata pe forumuri sufera de un caz grav de neincredere combinat cu o „miopie temporala”. Nu mai aud pe nimeni care sa scoata in evidenta valentele autoregulatoare ale unui sistem democratic, in parte si datorita faptului ca putin mai sunt dispusi sa pretuiasca un efect ce va fi vizibil dupa o generatie (30-40 ani) atunci cand e mult mai usor sa obtii respectivele beneficii (din pacate cu dezavantajele asociate care par a fi insa acceptabile) la distanta unei emigrari. Acest efect nu poate fi insa luat de sigur, el trebuie creat prin actiune sociala a fiecarui individ.
        Exista intr-adevar multe capcane si obstacole, rezultatul insa merita lupta!
        Eu imi voi cumpara papion!

  5. In tara in care traiesc ar fi fost acum cel putin 10000 de oameni in fata guvernului revoltati impotriva restaurarii comunismului.

    • Sunt ironic cu amaraciune. Imi cer, asadar, scuze! Acum pot sa va intreb: Pe ce planeta spuneti ca este tara in care traiti?

  6. Da, excelent articol, subscriu cu o singura obiectie: speranta dvs. ca Ponta va avea o minima decenta este complet lipsita de fundament. Regimul voiculescu l-a numit prim ministru deci a intrunit nivelul necesar de ticalosie, impostura si lichelism. Mai mult, probabil ca Ponta este santajabil, are un schelet ascuns in dulap si presupun lucrul asta nu pentru ca as avea vreo informatie ci pentru ca asa functioneaza sistemul lor, al securistilor mizerabili care s-au cocotat in spinarea noastra inca din decembrie ’89. Aleg un om slab, mediocru dar arivist, fara repere morale si fara coloana vertebrala. in plus, „sistemul” se asigura ca individul are un trecut dubios pe care ar vrea sa-l pastreze confidential. Astfel, daca marioneta plasata in functie are vreun puseu de independenta i se arata pisica.

  7. Daca intelectualii nu reactioneza la valul de masuri de reforma antidemocratica la care sa dedat interimarul guvern Ponta,ma tem ca atat soarta lor cat si a poporului roman se va readuce la experientele bolsevice ale anilor 50 cand au participat cu mandrie la reeducare in puscariile si lagarele comuniste.Corifeii acestor masuri reformatoare Marga,Mang,Pop,Diaconu ,Sova etc.manuiti cu ardoare de papusarul sef Voiculescu si cu girul pervers(una spune,alta face) al lui Ponta,vor realiza ce si-au propus,atata timp cat noi toti stam culcati „pe o ureche” si nu intreprindem nimic ,pentru ai contracara pe acesti nemernici.Faptul ca prin actiunile lor,tradeaza atat tara,cat si poporul roman,ar trebui sa ne mobilizeze si sa incercam sa stavilim acest avant de reforma negativa si sa salvam adevarata democratie si drepturi ale omului.Exemplul ICR,este o picatura in oceanul de restauratie in care sa implicat guvernul interimar Ponta.

  8. Nu inteleg cautionarea d-lui V. Ponta. El este cel care gireaza (si) moral documentele. La ce (ne) foloseste un IQ ridicat, daca este un individ fragil moral??
    Reamintesc citeva ispravi marca Ponta:
    – cazul C. Dumitrescu;
    – cazul Mang;
    – cazul ISC+Grajdan;
    – cazul IICMER;
    – cazul CNEAA;
    – cazul ICR;
    – cazul Arhivele Nationale.

    Indraznesc sa va propun un alt titlu, mai apropiat de realitate, pt articolul dv:

    „Bumerangul Prostiei. Cazul Ponta.”

    • @ Triciupa: Mă tem că aveți dreptate, dar mizez aici pe orgoliul lui Ponta de a părea atât de vizibil marioneta celor care l-au pus acolo.

      @ Petrică Iftimie: Bumerangul a fost lansat de Ponta, ținta a fost Patapievici. Unde se întoarce bumerangul când nu lovește ținta?!

      • Daca tinta lui Ponta ar fi fost DOAR d-l Patapievici, ar fi fost relativ bine pt Romania. D-l Patapievici s-ar fi (lasat) sacrificat cu eleganta pt. ca CEILALTI oameni de calitate sa fie lasati sa mearga inainte. Dar nu e asa..
        Bumerangul a fost lansat de Stalin, si inca bintuie prin mintile oamenilor. Ponta este un individ care s-a interpus pe traiectorie ca asa au vrut neuronii lui.
        Cand va reveni bumerangul la expeditor? Atunci cind simplu cetatean se va increde sincer in Dumnezeu si nu in fiinte umane. Pina la momentul cind vom realiza acest fapt, Cel de Sus ne lasa sa orbecaim cu mintile noastre (i-)”luminate” pe la antene.

  9. Ma uimeste permanenta acordare a prezumtiei de nevinovatie (in cazul de fata lui Ponta – atributul Domn este superfluu) la diversi aparatcici mai vechi sau mai noi. Se pare ca este un ecou al paguboasei lozinci „fara violenta” din ’89. Nu stiu cum o gramada de oameni inteligenti si onesti nu au tras concluzia deja perfect exprimata de Machiavelli: „In politica principiul crestin de a intoarce si celalt obraz este inoperant DEOARECE ASTFEL II VEI PERMITE CELUI CE FACE RAU SA FACA SI MAI MULT RAU”. Regret si acum ca la Revolutie, in loc sa stau in genunchi invocind mila adversarului, nu am caftit zdravan vreun militian sau activist (cunosteam precis o gramada). Si daca ar fi fost complet nevinovat (caz aproape imposibil) tot s-ar fi obtinut ceva daca la nivel national se adunau vreo citeva sute: legea lustratiei trecea rapid.

    Nota bene, blandutilor actuali !

    • Victor Ponta e jurist, ca și mine; în afara unor principii machiavelice, acum mai funcționează și niște principii juridice. Unul dintre ele ar fi prezumția de nevinovăție. Cum spuneam mai sus, încerc să instig orgoliul de politician și de jurist de ”nouă generație” a lui Ponta, deși știu că arhitectul carierei lui a fost Adrian Năstase, unul dintre profesorii noștri care alegeau studenți care i se păreau mai străluciți pentru o carieră politică. Unii au spus da, alții nu.

        • Naivitatea Dvs. ma induioseaza (fara nici un fel de ironie). Tentativa de a a instiga orgoliul de jurist al lui Ponta va avea acelasi efect precum niste acorduri in Fa major asupra unui crocodil. Pastrati-va ingenuitatea, avem nevoie de ea.

  10. „Mă întreb dacă au idee cât de mulți oameni vor ieși în stradă mâine, poimâine și în zilele care urmează.”

    Bine-nţeles că au idee: nu va ieşi nimeni, de aceea îşi şi permit toate măgăriile astea. A venit vara, lumea e preocupată de vacanţe, nu de „mofturi” civice! Mişcările din ianuarie au fost o situaţie izolată, n-o văd repetându-se. Oamenii sunt dispuşi în cel mai bun caz să protesteze pentru salarii, nu pentru principii şi institute de cultură.

    Că oamenii nu sunt deranjaţi de mânăriile USL-iste s-a văzut şi la alegerile locale, nu? Aceste alegeri au venit după chestiunea ISC, după chestiunea Mang, după chestiunea Marga, după chestiunea Alistar, după chestiunile Diaconu. Aşa, şi? Vi s-a părut că au influenţat votul cumva?

  11. eu sper ca o sa fie cazul „nu mor caii cand vor hienele”, dar probabilitatea e mica (sunt prea putini cai in tara asta :)) ). hienele astea sunt asa fomiste dupa atatia ani lipsa la guvernare, cu procese, cu afaceri in nevoie de contracte cu statul, incat nu vor auzi caii (cred ca nici macar nu cunosc ‘limba lor’). ma indoiesc ca pensionarii si toti care asteapta pomeni de la stat vor vota altfel decat la locale si usl va avea un ~60% cu care or sa faca tot ce vor.. eu astept cu speranta alegerile din 2016 :( . in +, e normal ca pe vremuri de criza economica puterea sa fie preluata de hiene. am vazut in istorie destule cazuri.

  12. Apreciez intelectualii- tot mai putini – care promoveaza cultura ,modestia dar excud pupincurismul ,lacheii , frustatii sexuali si tot ce tine de non cultura . Acesti pseudo intelectali , de fapt agenti electorali – laudatorii lui Basescu – platiti regeste sunt intr-o opozitie continua cu tinerii intelectali supercalificati care bat in zadar la portiile afirmarii , porti mereu ocupate de acesti asazisi intelecualii de profesie Ma gandesc ca dupa ce ,,sursa de bani publi..i la care sunt abonati inceteaza ,, parerile acestor ,,intelectuali ,, vor fi cu totul altele ,incusiv al acestei ziariste .

    • Supercalificatii intelectuali:
      PSD:
      Mang,
      Marga,
      Androneascu,
      Vanghele,
      Maghiar,
      Paunescu (sper sa aiba parte de un cazan mai rece),
      Vadim,
      Mitzura Arghezi,
      Razvan Teodorescu,
      Mircea Badea,
      Gadea (nepotul matusii Suzana – alt intelectual de marca),
      Daba Grecu,
      si hai si de la PNL:
      Adomnitei,
      Lazarescu,
      Mircea Diaconu,

      si ultimul dar nu cel din urma supercalificat si neafiliat: Dan Diaconescu.
      Mai doriti exemple?
      Ce au in comun acestia?
      Un singur lucru: Injura la Basescu.
      Cine nu injura, nu scuipa, nu uraste, este sclav pupinbasist, etc…

    • Gicule tata, cum naiba te-ai ratacit tu pe aici? Se vede de la o posta ca esti un baiat citit care, mai ales, nu se uita deloc la televizor. Cred ca ai aflat ca, daca in loc sa deschizi o carte pui automat mana pe telecomanda cand ajungi acasa, si faci asta zi de zi, mult timp, ajungi ca catelul lui Pavlov; adica devi un conditionat. Se vede clar la tine ca nu te afli in aceasta neplacuta situatie. De ce? Pentru ca daca te-ai fi aflat, stereotipurile mentale induse( de aici si vorba „gandesti din cutie”) s-ar fi transformat in stereotipuri verbale. Si astea, dupa cum stim, sunt vizibile rau, ca sa zic asa :) Nu este insa cazul tau. Norocosule!

  13. Este scris din suflet cu suflet, si ai un suflet frumos. Felicitari!

    @Vasiliu Mircea Paul. Vad ca am avut aceleasi experiente si, acum, avem aceleasi regrete. Sunt sigur ca nu suntem singurii. Din nefericire experienta nu se poate preda ca o stafeta, urmatoarei generatii. Daca ar fi altfel istoria nu s-ar mai repeta.

  14. Iata un stralucit exemplu de text care este incompatibil cu cultura romana, in viziunea USL. Eu unul i-am savurat ironia suculenta. Sper ca pana la urma sa nu raman doar cu atat.

    PS: astept de la cineva, nu spui cine, un text intitulat „Baloane!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Claudia Postelnicescu
Claudia Postelnicescu
Avocată, publicistă. Absolventă a Facultății de Drept, Universitatea București, cu un master în relații internaționale la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București și un master în studii europene și globalizare la Universitatea din Birmingham, UK. Activează ca avocat independent, specializat în litigii de drept privat, consultanta si drept european/drepturile omului (www.cpacj.ro). Doctorand al Universitatii din Tübingen, Institutul de Stiinte Politice, pe tema constructiei identitatii Uniunii Europene. A colaborat de-a lungul timpului cu Observator Cultural, România Liberă, Vivid, Money Channel, La Punkt.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro