joi, martie 4, 2021

Bune practici în achizițiile publice de produse din domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor

În contextul aprobării prin hotărâre a Guvernului a Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020[1], în data de 19 mai 2015, s-a readus în prim-plan dezbaterea despre obiectivele privind introducerea și utilizarea standardelor în achiziționarea tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC).

În ultimii ani, în contextul demersurilor efectuate în scopul tehnologizării și informatizării sectorului public la nivel european, inclusiv din perspectiva interoperabilității serviciilor publice europene, volumul fondurilor publice angrenate în proceduri de achiziții publice pentru achiziționarea de servicii informatice a crescut în mod semnificativ, România nefăcând excepție. Spre exemplu, statisticile pentru anul 2014 arată că fondurile publice alocate în România unor astfel de contracte sunt de aproximativ 70 de milioane de Euro, doar prin raportare la valoarea totală a primelor zece contracte atribuite anul trecut pentru achiziționarea de produse TIC.

Această tendință, în continuă creștere și dezvoltare, a atras, însă, și nevoia de a monitoriza și analiza îndeaproape modalitățile de alocare a fondurilor publice în TIC, pentru a asigura o utilizare cât mai bună a TIC la nivel european. Comisia Europeană a identificat[2] că principala problemă a procedurilor de achiziții publice din domeniul TIC constă în existența blocajelor („lock-in“) la nivelul autorităților publice care sunt obligate să apeleze la serviciile unui unic furnizor pentru achiziționarea de produse legate de un sistem TIC existent deoarece informațiile esențiale cu privire la acest sistem sunt cunoscute, de multe ori, doar de către acesta. De cele mai multe ori, blocajele conduc la includerea unor trimiteri la marca sistemului TIC existent în documentațiile de atribuire aferente contractelor subsecvente pentru achiziționarea de licențe și componente noi legate de sistemul TIC respectiv.

Soluția care s-a conturat în timp pentru reducerea situațiilor de blocaj o constituie asigurarea și promovarea utilizării corespunzătoare a standardelor, în locul tehnologiilor brevetate, în achizițiile publice de TIC. În acest sens, Comisia Europeană a elaborat un ghid practic[3] menit să diminueze riscul apariției acestor blocaje, prin recomandări de bune practici în achiziționarea de produse TIC și prin oferirea unor exemple de instrumente care să conducă la o mai bună utilizare a standardelor în achiziționarea TIC.

În elaborarea acestui ghid, Comisia a pornit de la efectele negative produse de situațiile de blocaj. În afara efectelor evidente constând în (i) restrângerea concurenței între furnizori care conduce, în mod indirect, și la o inflexibilitate a prețului și (ii) probleme de continuitate a activității, în contextul în care se creează o dependență față de furnizor, Comisia a subliniat și faptul că blocajele pot conduce la pierderea unor oportunități de inovare și de creștere a eficienței și, de cele mai multe ori, afectează interoperabilitatea serviciilor publice.

Utilizarea standardelor în achizițiile TIC poate reduce aceste efecte negative întrucât permite ca achizițiile de produse legate de un sistem TIC bazat pe standarde să poată fi efectuate de la mai mulți furnizori, și nu doar de la furnizorul inițial al sistemului TIC. Evaluarea standardelor, dezvoltarea unei strategii TIC, identificarea nevoilor TIC ale autorităților publice, implicarea actorilor privați, sunt doar câteva dintre recomandările Comisiei Europene pentru o utilizare mai eficientă a standardelor în achizițiile TIC.

Pentru atingerea obiectivelor privind introducerea și utilizarea standardelor în achiziționarea TIC, România va trebui să adopte măsuri practice menite să evite blocajele în procedurile de achiziții TIC, știut fiind că, în prezent, schimbarea furnizorului de produse TIC se poate dovedi fie dificilă din cauza nivelului tehnicii, fie mult prea costisitoare, antrenând atât schimbări ale unor sisteme existente cât și timp și costuri generate de instruirea personalului. În acest sens, elaborarea unui ghid de bune practici în achizițiile publice de produse TIC, pornind de la versiunea ghidului Comisiei Europene, se poate dovedi nu numai utilă, dar și necesară.

Experiența altor state membre în implementarea de măsuri și programe similare în scopul promovării utilizării standardelor în domeniul achizițiilor publice de TIC, ar putea fi folosită în elaborarea și implementarea cu succes a acestui ghid, adaptat pieței din România și strategiei României în domeniul TIC.

Practica acestor state arată că un element esențial al implementării oricărei astfel de măsuri îl constituie implicarea actorilor privați din domeniul TIC, în special în ceea ce privește dezvoltarea și adoptarea standardelor prin utilizarea unor specificații neutre din punct de vedere tehnologic, dar și cu scopul identificării de către autoritățile publice a produselor și soluțiilor disponibile pe piață, inclusiv din perspectiva posibilității dezvoltării unor soluții alternative. Rezultatele acestor state arată și că elaborarea unor modele de clauze care ar trebui incluse în documentațiile de atribuire cu scopul evitării blocajelor, instruirea personalului implicat în procesul de achiziții publice din perspectiva necesității de a identifica și de a înțelege riscurile și dezavantajele create de situațiile de blocaj, precum și monitorizarea procedurilor cu scopul identificării problemelor recurente în această materie, sunt esențiale pentru a asigura succesul măsurilor adoptate în domeniul achizițiilor publice de TIC.

În contextul în care România se află în plin proces de reformare a legislației achizițiilor publice, având obligația ca până în luna aprilie a anului 2016 să asigure transpunerea noului pachet legislativ de modernizare a normelor europene privind achizițiile publice[4], unele dintre măsurile amintite ar putea fi incluse chiar în noua legislație. Suntem de părere, însă, că ar fi preferabil ca multe dintre aceste măsuri să fie mai degrabă incluse într-un set de orientări practice elaborate de autoritățile cu competențe în domeniile achiziții publice și TIC împreună cu actorii privați din domeniul TIC, având în vedere specificitatea și ritmul accelerat de dezvoltare a acestui sector. Implicarea actorilor privați este esențială întrucât aceștia dispun de cunoștințele tehnice și au experiența necesară pentru a identifica dificultățile practice și riscurile asociate situațiilor de lock-in, fiind totodată direct interesați de reducerea acestor situații.

N O T E


[1] Versiunea finală a Strategiei a fost publicată în data de 26 februarie 2015, la adresa: www.mcsi.ro.

[2] Agenda Digitală pentru Europa, Acțiunea 23.

[3] Comunicarea Comisiei COM(2013) 455 final: Împotriva blocajelor: construirea de sisteme TIC deschise printr-o utilizare mai eficientă a standardelor în achizițiile publice, Ghidul Comisiei SWD(2013) 224 final: Ghid pentru achiziționarea de produse TIC bazate pe standarde – Elemente de bună practică.

[4] Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CE.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Sunteti putin vaga in formulare si anume nu se intelege daca e vorba de vendor lock-in atunci cand vorbiti de lock-in. Oricum sa stiti ca standardele nu rezolva problema vendor lock-inului si nici alegerea preferentiala a unui producator in cadrul licitatiilor. Aceste standarde de multe ori se fac in asa fel incat specificatiile generice limiteaza paleta alegerilor la un anume producator de pe piata chiar daca producatorul nu este mentionat cu numele in specificatii.

    Oricum problema vendor lock-inului nu poate fi rezolvata atata timp cat nu se vorbeste de specificatiile efective ale solutiei software. Daca in urma achizitiei nu se primesc sursele si specificatiile tehnologiei practic dependenta de producator si vendor lock-inul creste.

    Problema lock-inului intr-o anumita tehnologie e mai ampla decat speificatiile propriu-zise si e intretinuta mai mult sau mai putin voit de marea majoritate a producatorilor de tehnologie. Un exemplu simplu este schimbarea continua a formatului in care se salveaza si se editeaza un document. La un document primul lucru care conteaza este continutul lui si capacitatea de a-l edita si mai putin aspectul grafic. Unde e portabilitatea cand constati ca documentul tau facut in ultima versiune nu se deschide cu programe facute cu cativa ani in urma sau ca programele vechi nu reusesc sa deschida documentul nou. Ori genul acesta de practici cauzeaza dependenta de producator si de ciclul de actualizare al programelor impus de acesta pierzand din vedere aspectul cel mai important si anume utilitatea programelor.

  2. Afirmati:

    `principala problemă a procedurilor de achiziții publice din domeniul TIC constă în existența blocajelor („lock-in“) la nivelul autorităților publice care sunt obligate să apeleze la serviciile unui unic furnizor pentru achiziționarea de produse legate de un sistem TIC existent deoarece informațiile esențiale cu privire la acest sistem sunt cunoscute, de multe ori, doar de către acesta. De cele mai multe ori, blocajele conduc la includerea unor trimiteri la marca sistemului TIC existent în documentațiile de atribuire aferente contractelor subsecvente pentru achiziționarea de licențe și componente noi legate de sistemul TIC respectiv.`

    Cred ca principala problemă în cazul României este de fapt scrierea specificațiilor prin copy-paste după specificațiile unui singur furnizor, indiferent că este vorba de hardware sau software! Și dacă este să fim corecți, specificațiile sînt scrise de furnizor și preluate de client. Pentru că în puține cazuri obiectivul achiziției va fi „proiectul„….în sine.

    Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România – 2020, este o simplă însăilare de afirmații, așa cum sînt toate celelalte strategii.

    1. e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing şi Social Media – domeniu prin care se vizează creşterea eficienţei şi reducerea costurilor din sectorul public din România prin modernizarea administraţiei;

    2. TIC în educaţie, cultură şi sănătate – domeniu prin care se vizează sprijinul acestor tehnologii la nivel sectorial;

    3. TIC în e-comerţ, precum şi cercetarea, dezvoltarea şi inovarea în TIC – domeniu ce vizează avantajele comparative regionale ale României şi sprijină creşterea economică în domeniul privat;

    4. Broadband şi servicii de infrastructură digitală – domeniu ce vizează asigurarea incluziunii sociale.

    Necesarul total de investiţii pentru implementarea completă a viziunii strategiei este de 3,9 miliarde euro. Impactul direct şi indirect asupra economiei poate fi tradus într-o creştere a PIB de 13%, creşterea numărului de locuri de muncă cu 11% şi reducerea costurilor administraţiei cu 12% în perioada 2014-2020.„

    În ultimii 10 ani cheltuielile cu achizțiile IT în sectorul public au depășit 6.5 miliarde euro! De acești bani se vede undeva „utilitate„?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Andreea Carare
Andreea Cararehttp://contributors.ro
Andreea Cărare este avocat în cadrul societății bpv Grigorescu Ștefănică și acordă consultanță juridică pentru probleme din domeniul TMT (tehnologie, media și telecomunicații). Andreea oferă asistență și reprezintă societăți naționale și internaționale cu privire la aspecte de drept societar, transferuri de afaceri și reorganizări, contracte civile și comerciale, precum și referitor la aspecte de dreptul proprietății intelectuale.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

De la Imperiul Akkadian la America vremurilor moderne, Marire si decadere cartografiaza istoria lumii prin zece imperii majore. Prin prisma lor este sondata aspiratia omenirii pentru putere si este urmarita evolutia impulsului imperial de la directa agresiune militara a imperiilor antice la subtila, dar ampla influenta culturala a superputerilor de azi.

Paul Strathern este autorul a numeroase lucrari de stiinta, istorie, filosofie si literatura, inclusiv al colectiilor Philosophers in 90 Minutes si The Big Idea: Scientists Who Changed the World.

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Societățile și conectorii

Este evident că populația multor țări a devenit din ce în ce mai fragmentată, inclusiv din punct de vedere politic, social și...

Aterizarea forţată a unui avion de pasageri Il-18 în Cipru şi fenomenul globalizării (24 februarie 1962)

Când se mai întâmplă să citesc studii privind globalizarea şi despre zgomotoşii critici ai acestui fenomen, gândul îmi zboară către un incident...

Lumea, America, Waze și BigTech

Nu doar comportamentul agresiv și arogant al oligopolurilor digitale, impactul lor politic și social ci și atmosfera generală din interiorul acestora marcată...

Suveranitatea economică: între sloganuri și realități

În discursurile unor politicieni și în scrierile unor jurnaliști și economiști români, este prezent adesea sloganul suveranității economice. Concepția economică exprimată de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.