miercuri, februarie 12, 2025

Busola predării istoriei

Constat că discuția despre predarea istoriei se face, din nou, haotic și fără nici un pic de discernământ. Intrarea României în epoca în care noi înșine ne considerăm „o țară mare, cu influență” are nevoie de o bază conceptuală solidă, nu de un spațiu deliberativ haotic, așa cum el se prefigurează azi. Iată, mai jos, o busolă a modului în care ar trebui să discutăm despre predarea istoriei. Cei incapabili să o facă vor, prin mediocritatea lor, să ducă România înapoi. Rolul meu este să nu îi las și, împreună cu cei care înțeleg importanța, să ducem discuția sus.

1) Istoria – Cultură generală:

Importantă pur și simplu pentru a ști pe ce lume trăiești, pentru a ști prin ce se caracterizează fiecare epocă istorică – , lucrurile esențiale. Adică să ai o idee -desigur, cu cât este mai precisă cu atât mai bine- despre parcursul care ne-a adus unde suntem azi și despre diferitele moduri de evoluție în diverse zone ale globului.

Această componentă a istoriei, istoria-cultură generală, este esențială și ar trebui să fie cunoscută la finalul gimnaziului de către toți copiii. Este și motivul pentru care în legea dată de mine această componentă s-ar fi evaluat la finalul gimnaziului, după principiul că o materie care nu e evaluată e o materie pe care copiii nu o învață.

2) Istoria – Narativ național:

„Povestea” națională are rolul de a crea o identitate națională, o poveste comună nouă, românilor. Această poveste este subiectul inevitabil al interpretărilor politice care nasc ideologii. Așa e în toate țările: în Franța revoluția de la 1789 este predată ca fiind un salt major, crimele și ororile ei fiind, mai mult sau mai puțin, trecute cu vederea în mentalul colectiv. În perioada de glorie a wokeismului, istoria în lumea occidentală conținea tot mai multă autoflagelare legată, de exemplu, de colonialism. În timpul regimului comunist, începând cu dacii și romani și terminând cu perioada modernă, noi, românii, eram descriși ca fiind cei mai cei. Pe scurt, „istoria-narație” citește acuratețea faptică prin prisma unor interese politice. Acest discurs este uneori util pentru că poate participa la consolidarea unei conștiințe naționale, iar uneori toxic și tragic, cum a fost de exemplu spălarea pe creier a germanilor în timpul regimului nazist. Consiliul Europei a pus pe picioare un observator al predării istoriei pe care cred că ar fi bine ca ministerul să-l consulte. Președintele acestei instituții este un om cu un volum intelectual impresionant, Alain Lamassoure, care și-a început cariera în anii ’70 alături de Maurice Druon, membru al Academiei Franceze și, pe atunci, ministrul culturii. Discuțiile cu el mi-au deschis ochii legat de domeniul predării istoriei, iar în contextul actual l-aș invita urgent în România în cadrul acestor dezbateri.

Este esențial ca această componentă a istoriei să fie consolidată printr-un număr semnificativ de ore începând cu finalul gimnaziului și pe toată perioada liceului.

3) Istoria – Responsabilitate:

Pe lângă importanța cunoașterii istoriei pentru cultura generală și cunoașterea ei cu utilitate patriotică în construirea unui „popor-narație”, mai există o componentă esențială a cunoașterii istoriei: responsabilitatea. Când cunoști ororile teocrațiilor din evul mediu sau din lumea de azi, când cunoști ororile războaielor, ororile înfăptuite de naziști, crimele puse în practică de comuniști (la noi acasă crimele legionarilor și ale regimului criminal comunist), când înțelegi mecanismele care au dus la regimurile care au pus aceste lucruri în practică, ești automat învestit cu RESPONSABILITATE. Responsabil pentru că nu mai poți spune „nu am știut”.

Pentru a fi cât se poate de concret, e limpede că modificările legate de materia istorie se discută azi prin lentila celui mai important exercițiu democratic -transformat în traumă națională-: alegerile prezidențiale. Context în care ar fi, de exemplu, util de cunoscut de către oamenii de bună-credință conceptul de „zaslannîi kazaciok” pentru a ști cum să te aperi de infiltrați care funcționează după principiul „cea mai mare șmecherie a diavolului e să te facă să crezi că el nu există”. Voi reveni asupra subiectului „zaslannîi kazaciok” în curând, și nu va fi comod pentru unii.

Această funcție a predării istoriei e obligatoriu de consolidat, acum mai mult ca niciodată, până la finalul liceului și, de ce nu, și la facultate. Pentru că, o spun din proprie experiență, îți dai seama de multe lucruri la vârsta adultă, la care înțelegi că a ști nu e doar despre „la ce-mi servește”.

În concluzie: aș vrea să văd la finalul acestor dezbateri (apropos, ele nu trebuie să fie dezbateri, adică șezători, ci deliberări – discuții urmate de decizii clare) cum anume studiul istoriei este astfel gândit încât să ne asigurăm că tinerii României au consolidate cele trei aspecte menționate mai sus. Imediat l-aș suna pe Alain Lamassoure și l-aș invita la minister pentru o discuție aprofundată pe această temă.

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Lipsa istoriei in invatamintul nostru, are efecte negative politice dintre cele mai grave.
    Dincolo de istoria ca stiinta a evolutiei/devenire a omenirii, trebuie sa recunoastem oficial ca in zona noastra, toti (TOTI) vecinii au istorii extremist nationaliste. Istorii care formeaza noi generatii de fanatici, care ravnesc la teritoriile noastre. Pacea in zona este grav periclitata, prin lipsa cunostintelor de istorie.
    In acest climat, tebuie ca fii si nepotii nostri sa inteleaga actul istoric.
    In acelasi timp, in tara, sunt tot felul de nebuni care proclama populatiile care au locuit aici, ca fiind buricu lumii. Aici s-a inventat apa calda si mersul pe jos. Din acest motiv, romanii trebuie sa ceara supradrepturi.
    Pentru a putea fi niste cetatei onesti, ai Romaniei si UE, istoria trebuie sa fie prezentata in programa scolara, cu un numar satisfacator de ore. Si cu teme de interes, care sa atraga.
    Daca insiruim ani de domnie si batalii, nu cred ca vom atrage copii. Daca venim cu istoria stiintei si tehnicii in Europa si Romania, cu evolutia limbajului si cu miscari de populatie in zona (din paleolitc pina in prezent), cu istoria comertului zonal, s-ar putea sa realizam mai mult. Inclusiv doctrine economice, aduse la nivel de liceu.(Origini, evolutie, manifestari.)
    Evident, trebuie sa se analizeze si greselile de mentalitate si practica politica din trecut. Care au fost greselile noastre si ale europenilor, in general. Care pot fi -din nou- greselile politicienilor contemporani. De ce sa nu ne solidarizam cu criminali de razboi (romani sau unguri, in egala masura); cine au fost acestia? Cand, cum?
    Fara istorie, cetateanul viitor al Romaniei va fi la cheremul extremistilor interni si externi!
    A studia doar istoria altora sau doar greselile facute, este iar nerecomandabil, caci se va interpreta ca nu studiem istoria noastra.
    Tineti scutul la mijloc, copii de ambe sexe!

  2. Ar fi interesant de relatat cum se studiaza istoria in Germania, tara cu o istorie extrem de complicata. Un raspuns simplu ar fi ca nu prea se studiaz, ci doar se puncteaza citeva aspecte.
    Stiu ca voi fi injurat dar cred ca nu trebuie in scoala pus prea mult accentul pe istorie, nu de putine ori istoria dezbina, copiii, cu creierasul in formare, afla ca ungurii l-au omorit pe bunica-su, sau ca strabunicul sau ar fi fost un criminal.
    De abia tirziu, mult mai tirziu cind tinerii incepe sa inteleaga cum e lumea ar trebui sa se vorbeasca despre istorie.

    • Copiii au nevoie de istorii/povești adevărate pe care le pot afla din afara familiei – adică la școală, sub forma unor prezentări individuale în cadrul unui grup. Ideile apar mai ușor în timpul unor discuții între parteneri egali de vârstă și cu preocupări similare, iar înțelegerea concluziilor este ușurată prin dezbaterile conduse de un pedagog real, care ține cont de vârsta copiilor și de nivelul lor de înțelegere.
      Procesul de învățare a istoriei este sau ar trebui să fie modular. Pentru cei cu o vârstă fragedă, lecțiile de istorie trebuie să fie simple și să nu se bazeze doar pe memorare cronologică. În cel de-al doilea modul (la liceu) se pot relua elemente din primul modul, trecându-se prin toate perioadele istorice. În cadrul acestor lecții trebuie expuse și anumite controverse care nu pot fi înțelese de copii în timpul gimnaziului sau care pot să le creeze probleme de comportament social deoarece nu au atins în gimnaziu vârsta biologică necesară înțelegerii unor noțiuni și formării de deprinderi.
      Exclusivismul istoric propus prin lege este dăunător deoarece impune aprofundarea analizării unor evenimente din trecutul recent în dauna unor evenimente care au avut loc în antichitate sau în evul mediu, de exemplu, și care ne pot oferi concluzii asemănătoare cu cele din trecutul recent. Consider că istoricii care studiază trecutul recent (și eu mă aflu printre aceștia, deci nu ar trebui să fiu deranjat de legea respectivă) vor fi poziționați mai sus decât este cazul în ierarhia neoficială a importanței sociale a activităților lor. Diferențierea care se naște printr-o lege care impune studierea unei anumite perioade istorice timp de doi ani poate afecta pregătirea tinerilor care vor trebui să predea istorie generală în gimnaziu. Ei vor dori să se specializeze în studierea istoriei recente și vor neglija celelalte perioade istorice.

  3. Uite ca acum mi-am adus aminte de o idee mai veche, de-a mea:

    De ce distinsii nostri europarlamentari, nu propun elaborarea unui volum de istorie a Europei, pentru elevii de clasele a X-a si a XI-a? Suficient de mari sa inteleaga, dar nu in an final, cand sunt aglomerati cu tot soiul de examene. Si hormoni……
    O istorie care trateaza istoria europeana unitar, pe toata suprafata, aratind ce si cum s-a intimplat in fiecare zona/tara.
    Istoricii vor trebui sa se puna de acord si sa lase extremismele , pentru a elabora o carte comuna…..

    In felul asta, de la Atlantic la Caucaz si de la cercul polar la Mediterana, se va face aceeasi istorie, ca o platforma comuna pentru viitorii cetateni europeni.
    La care se poate adauga in clasa a IX-a, istoria natioanala…

      • ma bucur; dar istoria Europei este o chestie mai ampla; in viziunea mea…..
        si trebuie pornita din clasa a IX-a;
        clasa a XII-a trebuie eliberata de materii care nu sunt necesare la Bacalaureat si facultatile de profil; e vorba de eficienta si interesul elevului

  4. Eu as include in procesul de predare documentare istorice (existente chiar pe retelele de streaming). „Hitler and the Nazis: Evil on Trial” este, in opinia mea, unul dintre aceste filme in care este prezentata adolescenta si apoi ascensiunea politica a lui Hitler. Veti observa o retorica de o asemenare izbitoare cu cea a extremistilor de astazi, inclusiv unul care a a fost votat de romani intens acum cateva luni. Doar asa vom putea observa si intelege ce se intampla astazi.

    • De ce nu și Stalin și comunismul -Evil – never on Trial ? Sau comunismul, care a “produs” mai multe asasinate și distrugeri este protejat și nu poate să fie analizat, judecat și condamnat ! Mai mare scârbă ! Și o spun cu toată experiența celor 45 de ani trăiți în comunism !

      • Eee…aici este poveste mai lunga. Dupa WWII americanii si aliatii lor s-au asigurat ca nu mai exista urma de nazist sau ideologie nazista prin Europa, ignorand in acelasi timp pericolul marxist/comunist care atunci lua avant. Nu sunt sigur daca Churchill a intuit pericolul comunist si noua era a razboiului rece care avea sa urmeze. La Yalta, el si Stalin au impartit lumea pe un servetel, preferand mai degaraba sa sprijine noii dictatori comunisti care castigau puterea in Europa (Franco, Tito, Stalin, etc.), decat sa le taie orice sprijin. Atata timp cat comunismul nu este si nu a fost inca condamnat de la Bruxelles, vom fi intr-un pericol permanent de recadere in sfera de influenta rusa. Da, Netflix si alte retele de streaming ar trebui sa difuzeze la fel de multe documentare si filme despre ororile comunismului, insa atata timp cat liderilor europeni le este inca teama de comunism sau chiar simpatizeaza cu ideile marxiste, nu vom avea parte de astfel de filme. Plus ca, exista milioane de europeni care pot sa vorbeasca despre acele vremuri, asadar exista „material” enorm de mult pentru realizarea unor documentare sau filme de exceptie.

  5. Alain Lamassoure are 81 de ani, nu cred că mai are chef să consilieze la București niște indivizi neconciliabili prin structura lor. Mai este un fost politician care a trecut prin tot felul de funcții înalte. Puteați găsi pe cineva mai „istoric” (poate la Babeș-Bolyai, poate la Academie …).
    Mi-ar fi plăcut ca să aveți aceeași poțiție și prin 2002, când un tip pe nume Traian Băsescu afirma că „se predă în continuare istoria antică sau istoria păpădiei pentru a umple orele copiilor. Acest învăţământ trebuie să aibă capacitatea să înarmeze copilul cu minimul necesar pentru viaţă. Cine vrea să înveţe cum a apărut păpădia şi ce s-a întâmplat cu dinozaurul, cum a ajuns crocodil poate să ia ore private”.
    Sau în 2005, când afirma că: „De aceea, este nevoie de o reformă curriculară, prin care să se selecteze foarte bine ce învăţăm. Acest tip de discuţie l-am avut şi cu actualul ministru al educaţiei. Sigur că este foarte important să ştii şi despre păpădie şi despre salată, să ştii geografia fizică a lumii, să ştii ce-i în subsolul Argentinei sau al Canadei. Aceste lucruri sunt importante pentru cultura generală, nu pentru şansa în viaţă. Şansa în viaţă se materializează dacă ai o calificare.” (Dar pe-atunci nu aveați încă permis de condus ministerul.)
    Alta, din 2015: „Fondul problemei în educaţie nu este neapărat modul de organizare. Fondul problemei este cât de cinstiţi sunt cei care fac curricula. Dacă te uiţi – ca să dau un exemplu – dacă te uiţi că ai 50 de mii de profesori de biologie şi spui – a, trebuie să le dau ore la toţi, şi-atunci bagi mai multă biologie în curriculă decât trebuie. A, am 80 de mii de profesori de istorie, păi bag atâta istorie în curriculă cât să-i angajez pe toţi cei 80 de mii de profesori. De unde tai? Tai de la sport, de la orele de IT, de la orele de matematică… de ce? Ca să-i mulţumesc pe toţi. Noua lege a educaţiei, cea promovată şi la care profesorul Miclea a muncit enorm şi-a fost promovată de Funeriu, dar meritul fundamental al fost al profesorului Miclea, noua lege a educaţiei a creat toate condiţiile pentru un învăţământ performant, mai rămâne un singur lucru – ca şi cei din Ministerul Educaţiei să se dedice elevilor şi nu lor.”
    (De la același personaj, emanația.) Între timp, butoaiele de Chivas Royal au împlinit frumoasa vârstă de 2 decenii, iar unele vorbe spuse public intră în … istorie. Ca și unele angajamente luate public.

    • De ce nu amintiți și de celebrul “ingineraș de trei parale”, devenit “mare istoric” la ordinul Moscovei și care a scos manualul de istoria României în viziunea comunista denigratoare ! Chiar nimeni nu-și mai amintește de canalia comunista Roler ? Și criminala încercare moscovita de anularea istoriei naționale ?

    • Ce reamintire domnule. Amintirile sunt sau ar tebui sa fie complete si nu selective. Invatamantul a fost distrus in proportie de 1% de Basescu dar restul apartine altora. As aminti aici doar pe Ecaterina Andronescu.

  6. Problema este a modului cum sunt create manualele. Fiecare profesor crede ca materia lui este cea mai grozava. Dar cheia de acum in Ro este ca manualele sunt prea stufoase, prea multe detalii inutile. Ca exemplu cl 5 -8, la geografie trebui la cl 5 date generale despre planeta Terra si invelisurile ei ( atmosfera, hidrosfera, biosfera etc.) Iar cl. 6-7 doar date esentiale despre continente si fara detalii tari. Cl. 8 date de astronomie, misc de rotatie, revolutie, ciclurile solare si schimbari climatice, poluare mediu. La liceu, probleme globale actuale desprea resursele Terrei (energetice, forestiere, agricole, etc.), demografie si asezari, (urbanism si arhitectura) date esentiale si cl.12 geografia Romaniei. Am predat in anii trecuti dupa manuale prea stufoase axate pe toceala si nu pe logica. Trebuiesc schimbate din temelii structura si continutul manualelor.

    • Lipsește corelația între diferitele materii și cea între nivelele de aprofundare. Degeaba rezolvi integrale dacă nu știi la ce folosesc. Degeaba spui că Eminescu e un poet genial dacă nu faci comparații cu alți mari poeți contemporani din Europa sau America,etc. Înțelegerea este esențială. Abilitatea de asociere a unor cunoștințe și rațiunea de a le folosi în contexte date este baza educației.

    • @agora. Invatamantul trebuie sa contina si o parte de invatare, memorare, pe langa cea de logica. Nu prea se poate preda geografia doar cu logica, numele de orase, munti, etc trebuie memorate. La fel si in alte domenii. Memorarea e o activitate utila pt invatare. In ultima vreme se pune accent pe „logica” de oameni care nu prea au tangenta cu logica. Asa incat elevii si studentii au motive ca sa nu invete nimic, ca ei nu „tocesc”…
      Oricine a ajuns la un stadiu superior de invatare/cultura stie ca e important si sa tocesti, sa memorezi, altfel nu ai elemente pe care sa aplici logica. Evident o gandire sanatoasa, critica, logica e primordiala, dar daca nu inveti nimic, vei face tot felul de „legaturi” care numai logice nu sunt.

      • Geografia se poate invata si dupa logica. Astfel relieful determina prin tipurile si caracteristicile sale, asezarile, agricultura, reteaua transporturi, subtipuri de climate, soluri. Hidrografia are iarasi legaturi cu clima si reliefull, asezari, etc. Apoi denumirile se invata cu harta si atlas, mici documentare film despre continente, nu numai cu toceala pe dinafara.

        • @agora. Stiu, nu trebuie sa imi spuneti mie astea. Evident ca exista si unele corelatii logice si trebuie folosite. DAR peste 75% din geografie nu are legatura cu logica. Nume de orase, rauri, munti, paduri, tari, etc. Inaltimi de munti, adancimile oceanelor, unde se afla ce resurse minerale, populatia (aproximativa) a unor orase/tari, tipuri de paduri sau desert, etc. De exp asezarile sau hidrografia au legaturi doar partiale cu relieful, mai sunt si multi alti factori, de exp istorici, economici la asezari, sau de clima la hidrografie.
          E imposibil a sti geografie fara memorare, si de fapt in orice domeniu memorarea este importanta, alaturi de intelegere. Incercarea de a o elimina cu totul e gresita si sortita esecului. Chiar si in matematica, fizica sunt unele lucruri care trebuie memorate plus intelese, altfel nu le vei sti.

    • „Cl. 8 date de astronomie, misc de rotatie, revolutie, ciclurile solare si schimbari climatice, poluare mediu.” Da, dar aceasta este stiinta, iar schimbarile climatice trebuie explicate prin prisma stiintifica, ca fiind niste fenomene naturale si normale in evolutia Terrei. Apoi, poluarea mediului trebuie explicata, pe de o parte dpdv legislativ (poluatorul plateste, etc.), iar pe de alta parte stiintific (biologic, chimic, hidraulic) pentru a intelege ce se intampla cu poluantii atunci cand ajung in soluri sau ape. Apoi, mai trebuie spus ca temperatura (cresterea ei in faza intergalciara in care ne aflam) duce la cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera si nu invers. Directivele UE de la Bruxelles, spun ca omul este vinovat pentru „halul” in care a ajuns planeta si pentru apocalipsa climatica ce va sa vina. Sunt curios, cum veti preda elevilor schimbarile climatice sau ecologia avand in vedere politicile progresisto-stangiste promovate intens de stanga radicala europeana?

      • Politica europeana nu are ce cauta in scoala si manuale. Inseamna manipulare. Explicatiile date elevilor trebuie date dupa cele mai relevante cercetari si nu dupa ce vor politicienii. Terra traverseaza cicluri mari de evolutie, cu aspecte negative ori pozitive. Doar lacomia extrema si goana maxima dupa profit duc la degradarea ireversibila a naturii.

    • Am predat in anii trecuti dupa manuale prea stufoase axate pe toceala si nu pe logica. Trebuiesc schimbate din temelii structura si continutul manualelor.

      Din pacate, Agora
      asta ar insemna/necesita si resurse adecvate/competente…
      De unde crezi ca vor fi disponibile astfel de resurse (umane indeosebi)?
      [deoarece „invatamantul” romanesc „produce” pe banda-rulanta
      bipe(zi/ede) conform „filosofiei” stocare/reproducere]

      • Resurse sunt dar nu este vointa politica. Am fost autor de manual. Trebuie respectata programa propusa de minister. Pot face f. mici variatii, dar atat. In 2 ani de munca, daca se vrea si se munceste se pot schimba toate manualele de la cls 1-12. Am trait dupa 1990, tot ceea ce inseamna asa zisele licitatii pe bani multi pentru manuale, axate pe pile si relatii.

  7. Istoria unui popor, națiuni, stat nu este o „poveste” cum cred unii progresiști. Limba, Religia, Cultură și Istoria sunt elementele constitutive ale Identității naționale, o matrice identitară care definește un popor de alt popor. Fiindcă, unii s-au săturat să fie români și vor să fie altceva, europeni, ruși,etc. Discuția trebuie avută mai ales acum când, după peste 15 ani de europenizare românii nu mai știu cine sunt. A fost o acțiune concertată a Statului român de transformare a identității naționale într-o altă identitate botezată identitate europeană. Dar, la ultimele alegeri românii au dat un semnal: SUNTEM ROMÂNI și punct.
    Deci ne trebuie mai multă istorie românească și mai puțin istoria altora. Punct.

  8. “The most effective way to destroy people is to deny and obliterate their own understanding of their history.” (Cea mai eficienta metoda de a distruge un popor este sa il impiedici sa isi cunoasca propria istorie.) — George Orwell.

    Cunoasterea istoriei ADEVARATE e vitala. Nu cred ca exista materie de studiu in scoli mai importanta. Dar marea problema e cine stabileste ce/cit/cum anume li se spune elevilor despre trecut si, mai ales, ce li se ascunde. Aici e aici.

    Citeam undeva ca exista peste o suta de autori care ar fi publicat cite o carte cu titlul „Istoria Frantei”. Evident, cei mai multi sint francezi, dar autorul despre care vorbesc, francez si el, era de parere ca cea mai buna istorie a Frantei a scris-o un englez. Pe care o recomanzi elevilor ca bibliografie obligatorie?

    Atita timp cit despre anumite lucruri din trecut nu se poate scrie decit intr-un anume fel, studiul istoriei e doar indoctrinare. Istoria corecta politic nu merita fortata pe gitul elevilor. Mai bine scoasa din programa scolara de tot. Sau lasata de izbeliste, ca in Romania. Internetul e o imensa biblioteca si poate compensa aceasta lipsa. Despre orice eveniment istoric poti citi o multime de autori, iar cu timpul ajungi sa-i recunosti pe autorii onesti si sa intelegi cine au fost cei buni si cine cei rai in istorie. Si cit de multe minciuni ti s-au bagat sub nas in manualele scolare de istorie.

    Noi nu stim ce/cum/de ce s-a intimplat in decembrie 1989, dar tiparim manuale scolare in care copiilor nu li se lasa nici un dubiu despre ce/cum/de ce s-a intimplat in Franta anului 1789.

    The Cambridge Medieval History, by J. B. Bury, este o istorie a Europei medievale in opt volume publicate de Cambridge University Press și Macmillan intre 1911 si 1936.

    In Capitolul XIV, ITALY AND THE WEST, 410-476, puteti citi despre Volkerwanderung, sau „migratiunea popoarelor” si consecintele sale teribile pentru Imperiul Roman de Apus si cetatenii sai. E o lectie de istorie care, daca ar fi fost cunoscuta, poate ca secolul 21 nu ar fi inceput cu o alta masiva Volkerwanderung. Oameni din lumea a treia au invadat in masa toate tarile occidentale, cu consecintele inevitabile, binecunoscute din istorie, pentru nativi si economie. Intre timp, tot din motive de ignoranta, principala preocupare a partidelor traditionale este interzicerea unor partide ca AfD in loc de repatrierea tuturor migrantilor.

    Cunoasterea istoriei ADEVARATE e vitala.

    • Corect de la început până la sfârșit. Cu amendamentul că „istoria adevărată” este cam imprecisă și interpretabilă, dar asta nu înseamnă că trebuie să le prezentăm copiilor o istorie ideologizată în sens comunist, nazist, progresist, naționalist,etc. Trebuie o istorie sinceră, nu una ideologizată.

  9. Chiar și atunci când un articol punctează bine pe teme de interes ca cea de față, ar trebui evitată îngroșarea argumentației prin exemple greșit date. „Teocrațiile medievale” ale domnului Daniel Funeriu se referă, probabil, la primele experimente totalitare din Europa, create de Jean Calvin și de Thomas Munzer în secolul XVI, când evul mediu se cam încheiase. De altfel, se bazau pe un element tipic modern (puterea coercitivă și centralizată, plus o raționalizare a vieții), nu medieval, deși împrumutau de la medievali religia – asta pentru că „religiile politice” (E. Voegelin) moderne – milenarism, marxism, fascism – nu apăruseră.

    • Foarte-foarte bune precizări. Și nu e singurul exemplu greșit în text.
      Astfel de abordări trădează intenția instrumentalizării istoriei și trebuie combătute.

  10. Cu personaje precum Johannis, Deca, Campeanu nu poti face ceva decent si consistent in invatamant! Vom vedea ce poate si Daniel David, dar am rezerve serioase!

    Cu permisiunea domnului Daniel Funeriu, al carui aport in incercarea de schimbare in bine a invatamantului romanesc este indiscutabil, imi permit sa reiau un text al unui comentariu precedent relativ la „noile planuri cadru pentru liceu” :

    Toata aceasta poveste privind „planurile cadru pentru liceu” nu reprezinta nimic altceva decat o alta coafare aplicata unui sistem care, in mare, cu toata coafarea, va ramane la fel de inert, inept, inadecvat. Sa lasam timpul sa decida…..si va garantez ca timpul ne va arata ca toata povestea va fi un esec….mai mult, un esec de mare amplitudine!

    Era suficient sa adaptam un model deja existent, care functioneaza sub diverse forme foarte bine in multe tari din lumea civilizata. Ne incapatanam sa construim fel si fel de „scheme” de asa zisa reformare a invatamantului, care, din nefericire, nu reusesc sa scape din paradigma populista.

    Pentru ca adoptarea unui sistem preluat impune asumari la toate nivelurile, la nivel de minister al educatiei, la nivel de scoli si licee, la nivel de corp didactic, la nivel de elevi si studenti, la nivel de parinti, la nivelul intregii societati. Orice sistem care functioneaza bine in afara exclude de la bun inceput populismul, la care noi nu vrem cu niciun chip sa renuntam, cu consecinte dramatice relativ la ceea ce inseamna educatie, rezultand consecinte si mai dramatice privind economia tarii, viata sociala, nivelul de trai, nivelul de civilizatie.

    Un prim impediment in realizarea unei schimbari de fond este lipsa de vointa de a ne rupe de comportamente populiste relativ la problematicile educatiei si invatamantului.

    Un al doilea impediment este reprezentat de lipsa infrastructurii scolare necesare pentru a demara astfel de schimbari. O schimbare de fond necesita ca un liceu( o scoala) sa aiba un numar de sali cel putin dublu fata de numarul efectiv de sali in care ar incapea toti elevii lucrandu-se evident intr-un singur schimb. Nu intru in amanunte de ce, cei care stiu ce inseamna invatamant in Olanda, Finlanda, Germania realizeaza de ce sunt necesare.

    Un al treilea impediment este reprezentat de numarul de oameni care reprezinta personalul scolii ! La noi un liceu mediu ca marime are in jur de 40-45 profesori, 1 administrator, 2-3 secretare, 2-3 muncitori de intretinere. Un astfel de liceu, ar necesita un personal de peste 120 de oameni. Sunt necesari psihologi, profesori de supraveghere, de teme …. pentru ca elevul petrece 8-9 ore la scoala.

    Poate ca sunt si unii in minister care stiu ce trebuie facut, care stiu ce inseamna reforme profunde, dar avand in vedere impedimentele 2 si 3 care la acest moment sunt insurmontabile, prefera sa demareze fel si fel de sferturi sau jumatati de masura.

    Invatamantul diferentiat trebuie sa inceapa mai devreme, nu la liceu, ci pe la 12 ani. Nu toata lumea merge la liceu si asta e o problema ce tine strict de performante scolare….scoala indruma si nimeni nu se opune…..nici elevi, nici parinti……se merge catre invatarea unei meserii…..daca evoluezi in timp poti merge la liceu mai tarziu, daca treci niste teste.

    Nu exista note decat cele obtinute la teste( 1-2 pe semestru sau 1-2 pe modul…..nu am nimic impotriva impartirii pe module, doar ca nu se prea practica in afara, datorita fragmentarii) unde fenomenul numit copiat( adica furt intelectual) este exclus…..deci notele puse aiurea si ocupand timp degeaba dispar.

    Exista un anume numar de discipline obligatorii, dar la fiecare exista 2 sau 3 nivele de programa. Deci, sa zicem, poti parcurge Mate 1 sau Mate 2 sau Mate 3. Poti parcurge Mate 3, dar poti promova Mate 1, daca vrei si daca esti in stare de asta. Exista o arie foarte larga de discipline optionale, dar este obligatoriu sa iti alegi cel putin un anume numar dintre acestea.

    Exista mai multe nivele de bacalaureat, cel putin doua.

    Universitatile tari nu te primesc fara Bac-ul cel mai tare. Nu e nevoie de nicio clasificare de universitati, totul se stie, e transparent, totul se bazeaza pe bun simt social, bun simt academic….daca esti mai nedotat nu te duci la Oxford, Cambridge sau Imperial College !

    Niciun sistem nu e perfect, dar ceea ce facem noi in invatamant de vreo 10-15 ani este o aruncare de bani pe fereastra.

    • Foarte bine si clar prezentat. In Ro dupa 1990 nu a existat o reforma adevarata a invatamantului. Inca se merge pe linia dinainte de 1990. Baza este numarul prea mare de elevi la clasa si dorinta de ai face pe toti cu liceu si bac. Acestia sunt baza unitatilor comerciale de diplome, unde multi politicieni si neaveniti au devenit profesori universitari. De aceia taiem din discipline si ore ca sa ii facem pe toti cu facultati de doi lei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Daniel Funeriu
Daniel Funeriuhttp://contributors
Ministru al învățământului din 2009 până în februarie 2012. În anul 1999 a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, sub coordonarea laureatului Nobel în chimie, profesorul Jean Marie Lehn. Între 1999 și 2006 a activat ca cercetător științific la The Scripps Research Institute, La Jolla, California și la AIST, Amagasaki, Japonia. În anul 2006 a obținut un grant de cercetare oferit de Uniunea Europeană (UE), de 2 milioane de euro (Marie Curie Excellence Grant). Tot în 2006, a fondat o echipă de cercetare în cadrul Universității Tehnice München.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro