joi, iulie 18, 2024

Cacofonia vocilor publice

Pe scena politică, socială, morală și mediatică a României din ultimii ani se joacă non-stop spectacolul ”D-ale carnavalului”: o comedie cu măști, qui-pro-quo-uri, cadril și vitriol din care rămâne confuzia, păcăleala și zâmbetul amar. Nicio șansă pentru cetățeanul inocent să priceapă ceva. Și nu e vorba de ideologie, în care nici partidele nu mai cred, ci de o minimă coerență, de câteva repere, de un principiu-două respectate consecvent. Pe B1 TV Monica Tatoiu lăcrimează pe bune fiindcă poporul român n-a fost capabil să înțeleagă cât bine i-a făcut Ion Iliescu, în vreme ce, la aceeași masă de ”dezbatere” Miron Cosma, liderul mineriadei în marș cu tov. Iliescu, îl dă acum de toți pereții numindu-l criminal. Pentru a spori nelămuririle, Cristoiu s-a supărat pe sat și a părăsit postul B1 TV dezavuat ca biserica ”Martorii lui Băsescu”. Roluri inversate, frustrări și oportunisme de moment, revanșe tardive?

Pe postul turnătorului ”Felix”, Antena 3, să vezi și să nu crezi: imagini de arhivă cu Corneliu Coposu ridicat în slăvi ca mare patriot, ca model, ca erou. Să ne amintim că patriotul făcea 14 ani de pușcărie în izolare, în vreme ce Voiculescu făcea avere cu firmele Securității și își turna verișoara. La finalul emisiunii vine apoteotic anunțul pesedistei Gabriela Vrînceanu-Firea că, în sfârșit, Comisia de Cultură a Senatului, din care onor face parte, a aprobat ziua de 10 Mai a Regalității ca sărbătoare națională. Fiindcă, nu-i așa, PSD-ul a luptat pentru a atinge acest nobil țel, fugărindu-l pe Rege la prima sa tentativă de a veni în țară. În aceeași emisiune (parcă ”Panarama”se cheamă), Mircea Diaconu vorbea despre ”țopenie”, ”tupeu” și ”lipsă de bun-simț” care întunecă orizontul patriotismului românesc. Parcă mai ieri actorul se ținea cu tupeu de scaunul senatorial în ciuda sentinței de incompatibilitate, primită fiindcă își privilegiase soția ca director al teatrului Nottara, cu maxim bun-simț. Pe Realitatea TV curge în șuvoaie discursul anti-USL, adică invers decât acum un an, când curgea propaganda pro-USL. Repliere sau trezire la jurnalismul critic și deontologic? Vedem după ce postul trece înapoi Vântu, conform unei sentințe recente.

Alte consternări produce lumea liberă a online-ului, bloggerilor și facebook-ului. Trecută invariabil la colțul penitenților băsiști de actuala putere, jurnalista Sabina Fati e luată în răspăr de lamura politicienilor intelectuali de dreapta, băsiși asumați, fiindcă a cutezat să îl critice într-un editorial pe președinte. Adrian Papahagi îi zvârle câteva epitete sexiste care îi dau în vileag prejudecățile, la pachet cu Alina Mungiu-Pippidi. Nici dl.Baconschi, distins diplomat, nu se abține să le ardă celor două analiste două metaforice palme peste fund. Mai sunt însă și inconsecvențe de analiză. Alina Mungiu-Pippidi îi dădea nu de mult note maxime plagiatorului Ponta considerând că acesta ”devine dintr-un talent, o forță”. Azi nu mai crede. Dar analiștii au dreptul să se răsucească, după cum se răzgândesc și politicienii. Ei, politicienii, din cinci în cinci minute…

Nu mai intrăm cu exemplele în carnavalul politic, unde Antonescu tocmai i-a arătat pisica frățânelui Ponta fiindcă ”noi l-am pus prim-ministru”, unde Ponta servește neamului confuz minciuna de toate zilele, iar purtătorul de cuvânt al guvernului se poartă ca la birt, unde liberalii din inexpugnabila coaliție uselistă atrag atenția că Ponta tropăie spre dictatura de clan (aici ar trebui ciulite urechile!), unde traseismul e virtute, șmecherismele lui Dan Diaconescu sau parvenitismul trufaș al lui Becali sunt modele, impostura e regulă iar incompatibilitatea eroism, unde pedeliștii se au ca frații cu puterea, iar opoziție mai face câte un autist din presă care crede în democrație. Și Monica Macovei.

Reușim să aruncăm în confuzie și Europa, de la modul original în care tratăm democrația, regulile, legile și instituțiile justiției, până la exportul răfuielilor interne pe scena europeană. Ce să înțeleagă francezii, irlandezii, grecii sau austriecii colegi cu noi în Asociația Jurnaliștilor Europeni, organizație care apără libertatea și drepturile jurnaliștilor, când iese la rampă o româncă pentru a-l susține pătimaș în abuzurile sale pe președintele-director general al Radioului public din România, agent cu nume de cod al fostei Securități? Episodul penibil s-a întâmplat la finele lunii noiembrie la Bruxelles, la Congresul AEJ.

O veselie isterică înlocuiește obligația de a fi onest, corect, sincer, consecvent, loial, decent, integru, echilibrat, competent, respectuos, aruncând scena publică și mediatică într-un vârtej etic greu de înțeles și condamnând oamenii/publicul/electoratul să joace la infinit rolul ”cetățeanului turmentat”. Dar asta e altă piesă, alt spectacol, pentru anul viitor.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Dan Cristea Contributors 6 Decembrie 2012

    Românii nu au structură. La noi lucrurile nu au început, cuprins și sfârșit. Discursurile publice sunt alunecări continue de teren, din care, în final, rămâne doar un vast și nedefinit moloz. În el, pe undeva, zac (probabil) îngropate idei…. Când colo, discursurile lor sunt o eternă transhumanță de la un gând neterminat la altul, dublată de magia râzgândirii și de cea revenirii ciclice la lucruri deja spuse.

    Dar România în sine, însăși țara nu are structură. Dezvoltarea urbanistică a orașelor românești este definiția haosului. E aproape amuzant când cineva mai pretinde acum că o anume construcție “nu se încadrează în peisajul urbanistic al zonei”. Care peisaj? Amalgamul de case aruncate peste blocuri aruncate peste buticuri a devenit, dintr-o dată, un “peisaj”?

    Marile noastre proiecte par gândite la o beție de week-end.

    Ca să nu mai vorbim de legislație. … O suită neverosimilă de inovații ciudate și răzgândiri amețitoare, dezarmante chiar pentru un jurist, darămite pentru un justițiabil.

    dr. Vlad Stroescu hotnews 06.10.2012

    Informația pe care o încasăm zilnic are un grad foarte mic de profunzime logică. De la știrile TV la informațiile medicale „de pe forumuri”, culorile peisajului urban care ni se impun conștiinței în fiecare minut, toate acestea sunt, cel puțin astfel prezentate, mult mai aproape de aleator decât de structura logică. Nu există nici timpul necesar înțelegerii profunde a tot ceea ce procesăm.
    RĂSPUNSUL NATURAL AL MINȚII ȘI AL CORPULUI LA HAZARD ESTE ANXIETATEA, ADICĂ PREGĂTIREA PENTRU CELE MAI PROASTE SCENARII.

    În completare poate nu ar strica citită scrisoarea lui Caragiale despre vizita „maestrului-academician” Delavrancea la Berlin în 1905 (http://www.contributors.ro/global-europa/mai-lasa-ma-domne-cu-europa/) ca să vedem mai limpede „de unde ni se trage”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro