luni, octombrie 25, 2021

Cacofonia vocilor publice

Pe scena politică, socială, morală și mediatică a României din ultimii ani se joacă non-stop spectacolul ”D-ale carnavalului”: o comedie cu măști, qui-pro-quo-uri, cadril și vitriol din care rămâne confuzia, păcăleala și zâmbetul amar. Nicio șansă pentru cetățeanul inocent să priceapă ceva. Și nu e vorba de ideologie, în care nici partidele nu mai cred, ci de o minimă coerență, de câteva repere, de un principiu-două respectate consecvent. Pe B1 TV Monica Tatoiu lăcrimează pe bune fiindcă poporul român n-a fost capabil să înțeleagă cât bine i-a făcut Ion Iliescu, în vreme ce, la aceeași masă de ”dezbatere” Miron Cosma, liderul mineriadei în marș cu tov. Iliescu, îl dă acum de toți pereții numindu-l criminal. Pentru a spori nelămuririle, Cristoiu s-a supărat pe sat și a părăsit postul B1 TV dezavuat ca biserica ”Martorii lui Băsescu”. Roluri inversate, frustrări și oportunisme de moment, revanșe tardive?

Pe postul turnătorului ”Felix”, Antena 3, să vezi și să nu crezi: imagini de arhivă cu Corneliu Coposu ridicat în slăvi ca mare patriot, ca model, ca erou. Să ne amintim că patriotul făcea 14 ani de pușcărie în izolare, în vreme ce Voiculescu făcea avere cu firmele Securității și își turna verișoara. La finalul emisiunii vine apoteotic anunțul pesedistei Gabriela Vrînceanu-Firea că, în sfârșit, Comisia de Cultură a Senatului, din care onor face parte, a aprobat ziua de 10 Mai a Regalității ca sărbătoare națională. Fiindcă, nu-i așa, PSD-ul a luptat pentru a atinge acest nobil țel, fugărindu-l pe Rege la prima sa tentativă de a veni în țară. În aceeași emisiune (parcă ”Panarama”se cheamă), Mircea Diaconu vorbea despre ”țopenie”, ”tupeu” și ”lipsă de bun-simț” care întunecă orizontul patriotismului românesc. Parcă mai ieri actorul se ținea cu tupeu de scaunul senatorial în ciuda sentinței de incompatibilitate, primită fiindcă își privilegiase soția ca director al teatrului Nottara, cu maxim bun-simț. Pe Realitatea TV curge în șuvoaie discursul anti-USL, adică invers decât acum un an, când curgea propaganda pro-USL. Repliere sau trezire la jurnalismul critic și deontologic? Vedem după ce postul trece înapoi Vântu, conform unei sentințe recente.

Alte consternări produce lumea liberă a online-ului, bloggerilor și facebook-ului. Trecută invariabil la colțul penitenților băsiști de actuala putere, jurnalista Sabina Fati e luată în răspăr de lamura politicienilor intelectuali de dreapta, băsiși asumați, fiindcă a cutezat să îl critice într-un editorial pe președinte. Adrian Papahagi îi zvârle câteva epitete sexiste care îi dau în vileag prejudecățile, la pachet cu Alina Mungiu-Pippidi. Nici dl.Baconschi, distins diplomat, nu se abține să le ardă celor două analiste două metaforice palme peste fund. Mai sunt însă și inconsecvențe de analiză. Alina Mungiu-Pippidi îi dădea nu de mult note maxime plagiatorului Ponta considerând că acesta ”devine dintr-un talent, o forță”. Azi nu mai crede. Dar analiștii au dreptul să se răsucească, după cum se răzgândesc și politicienii. Ei, politicienii, din cinci în cinci minute…

Nu mai intrăm cu exemplele în carnavalul politic, unde Antonescu tocmai i-a arătat pisica frățânelui Ponta fiindcă ”noi l-am pus prim-ministru”, unde Ponta servește neamului confuz minciuna de toate zilele, iar purtătorul de cuvânt al guvernului se poartă ca la birt, unde liberalii din inexpugnabila coaliție uselistă atrag atenția că Ponta tropăie spre dictatura de clan (aici ar trebui ciulite urechile!), unde traseismul e virtute, șmecherismele lui Dan Diaconescu sau parvenitismul trufaș al lui Becali sunt modele, impostura e regulă iar incompatibilitatea eroism, unde pedeliștii se au ca frații cu puterea, iar opoziție mai face câte un autist din presă care crede în democrație. Și Monica Macovei.

Reușim să aruncăm în confuzie și Europa, de la modul original în care tratăm democrația, regulile, legile și instituțiile justiției, până la exportul răfuielilor interne pe scena europeană. Ce să înțeleagă francezii, irlandezii, grecii sau austriecii colegi cu noi în Asociația Jurnaliștilor Europeni, organizație care apără libertatea și drepturile jurnaliștilor, când iese la rampă o româncă pentru a-l susține pătimaș în abuzurile sale pe președintele-director general al Radioului public din România, agent cu nume de cod al fostei Securități? Episodul penibil s-a întâmplat la finele lunii noiembrie la Bruxelles, la Congresul AEJ.

O veselie isterică înlocuiește obligația de a fi onest, corect, sincer, consecvent, loial, decent, integru, echilibrat, competent, respectuos, aruncând scena publică și mediatică într-un vârtej etic greu de înțeles și condamnând oamenii/publicul/electoratul să joace la infinit rolul ”cetățeanului turmentat”. Dar asta e altă piesă, alt spectacol, pentru anul viitor.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Dan Cristea Contributors 6 Decembrie 2012

    Românii nu au structură. La noi lucrurile nu au început, cuprins și sfârșit. Discursurile publice sunt alunecări continue de teren, din care, în final, rămâne doar un vast și nedefinit moloz. În el, pe undeva, zac (probabil) îngropate idei…. Când colo, discursurile lor sunt o eternă transhumanță de la un gând neterminat la altul, dublată de magia râzgândirii și de cea revenirii ciclice la lucruri deja spuse.

    Dar România în sine, însăși țara nu are structură. Dezvoltarea urbanistică a orașelor românești este definiția haosului. E aproape amuzant când cineva mai pretinde acum că o anume construcție “nu se încadrează în peisajul urbanistic al zonei”. Care peisaj? Amalgamul de case aruncate peste blocuri aruncate peste buticuri a devenit, dintr-o dată, un “peisaj”?

    Marile noastre proiecte par gândite la o beție de week-end.

    Ca să nu mai vorbim de legislație. … O suită neverosimilă de inovații ciudate și răzgândiri amețitoare, dezarmante chiar pentru un jurist, darămite pentru un justițiabil.

    dr. Vlad Stroescu hotnews 06.10.2012

    Informația pe care o încasăm zilnic are un grad foarte mic de profunzime logică. De la știrile TV la informațiile medicale „de pe forumuri”, culorile peisajului urban care ni se impun conștiinței în fiecare minut, toate acestea sunt, cel puțin astfel prezentate, mult mai aproape de aleator decât de structura logică. Nu există nici timpul necesar înțelegerii profunde a tot ceea ce procesăm.
    RĂSPUNSUL NATURAL AL MINȚII ȘI AL CORPULUI LA HAZARD ESTE ANXIETATEA, ADICĂ PREGĂTIREA PENTRU CELE MAI PROASTE SCENARII.

    În completare poate nu ar strica citită scrisoarea lui Caragiale despre vizita „maestrului-academician” Delavrancea la Berlin în 1905 (http://www.contributors.ro/global-europa/mai-lasa-ma-domne-cu-europa/) ca să vedem mai limpede „de unde ni se trage”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de...

Criza de carburanţi din S.U.A. şi România din anul 1979 şi limuzinele utilizate de politicienii comunişti de la Bucureşti în perioada 1957-1979

În cursul şedinţei din 25 iulie 1979, Nicolae Ceauşescu a propus şi membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat majorarea...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Preşedintele unui stat eşuat

Preşedintele Iohannis a trecut de la plimbările cu bicicleta şi recomandările practicării terapeutice a golfului la gestionarea crizei sanitare. Ca de atâtea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.