joi, martie 28, 2024

Calculele Angelei Merkel după victorie. Implicații pentru viitorul UE și România

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, se pregătește de o nouă victorie în alegerile federale de astăzi, după cum o arată cele mai recente date ale caselor de sondare, singura necunoscută fiind numele partenerului de guvernare al dreptei germane. Adevărata știre nu este, însă, componența finală a coaliției de guvernare, ci faptul că, o dată cu încheierea scrutinului și realegerea Angelei Merkel, vom putea realiza progrese reale în negocierile europene privind viitorul Uniunii Europene (UE). Este un lucru deosebit de important și pentru România, ca stat care vrea să aibă un rol important în noile decizii privind reformarea UE.

Extrema dreaptă, în premieră în Bundestag, dar cu un scor mic. Revenire pentru liberali

Alegerile parlamentare federale din Germania care au loc astăzi nu ar trebui să aducă schimbări extraordinare pe scena politică germană dacă ne luăm după cele mai recente sondaje. Uniunea Creștin-Democrată (Christlich Demokratische Union  – CDU), partidul condus de cancelarul Angela Merkel, apare în sondaje la un scor solid, de 37,8% (în ușoară scădere față de 2013, când a obținut 41,5%), urmată de Partidul Social-Democrat (Sozialdemokratische Partei Deutschlands – SPD), cu un procent de 21,5% (în scădere față de 2013, de la 25,7%; este, de altfel, cel mai mic scor din istorie pentru SPD). Pe locurile următoare, la diferențe mici, apar Partidul Liberal (Freie Demokratische Partei – FDP) – 9%, (creștere importantă față de 2013, când a ratat intrarea în Bundestag după un rezultat de 4,8% în sondaje), partidul extremist Stânga (Die Linke), tot cu 9% (aproape de scorul din 2013, de 8,6%), partidul extremist de dreapta Alternativa pentru Germania (Alternative für Deutschland – AfD), cu 8,5% (în creștere față de 2013, când a obținut doar 4,7%) și, în cele din urmă, Verzii (Grüne), cu 7,8% (ușoară scădere față de 2013 – 8,4%). Avem, deci, în ceea ce privește posibilele schimbări, scăderi ușoare ale principalelor partide care au guvernat împreună Germania în ultimii 4 ani, o revenire a liberalilor în Bundestag, precum și o prezență în premieră în Legislativul german a partidului extremist de dreapta AfD. Totuși, AfD va intra cu un scor mult prea mic ca să conteze în Bundestag, sub scorul obținut, spre exemplu, de Frontul Național în Franța și mult sub succesul obținut de UKIP la referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Merkel, între socialiști și liberali

La aceste rezultate, calculele dreptei germane nu sunt nici cele mai ușoare – ușoare ar fi dacă ar obține cel puțin 50% din cele 631 de locuri din Parlament -, dar nici cele mai grele. Varianta cea mai simplă pentru CDU ar fi o coaliție cu liberalii dacă împreună vor obține mai mult de 50% din locurile din Parlament. Liberalii sunt partener natural al CDU, fiind tot un partid de dreapta, dar riscul formării unei coaliții cu liberalii este că Guvernul se va baza pe o majoritate mică, mult prea fragilă pentru deciziile importante pe care trebuie să le luăm în Europa în următorii 4 ani. Oaltă variantă ar fi o coaliție în trei, cu liberalii și cu Verzii. Această variantă este, însă, mai puțin probabilă deoarece Verzii susțin că participă la guvernare doar cu partide care acceptă eliminarea de pe piață a tuturor motoarelor cu combustie, lucru cu care nici liberalii, nici CDU nu sunt de acord. Or, în Germania, promisiunile din campanie se respectă, iar, dacă nu se găsesc soluții reale la divergențe de substanță între potențiali parteneri, acest lucru poate să impiedice o coaliție. De aceea, pentru ca varianta unei coaliții între cele trei partide să se materializeze, trebuie să se găsească o cale de mijloc, greu de îndeplinit. Spre exemplu, ar putea cădea de acord pentru eliminarea motoarelor cu combustie în următorii 50 de ani și investiții mai mari pentru cercetare și dezvoltarea de motoare electrice.

Orice coaliție cu unul dintre partidele extremiste este scoasă din calcul de cancelarul Angela Merkel, astfel că singura altă opțiune este o nouă mare coaliție între cele două partide principale, CDU și SPD. Ar însemna, în acest caz, continuarea colaborării dintre cele două partide care au guvernat împreună și în actualul mandat, 2013 – 2017. Această variantă se bucură, în prezent, de susținerea a peste 50% din populația germană deoarece s-ar păstra majoritatea stabilă pentru luarea deciziilor la scară largă. Totuși, riscul ca o astfel de coaliție să continue încă un mandat este ca cele două partide să se apropie și mai mult unul de celălalt în centrul spectrului politic și partidele antisistem de la extreme să crească. Un astfel de exemplu este Austria, condusă de o mare coaliție puternică începând cu anul 2008, lucru care a determinat ca Partidul Libertății din Austria (Freiheitliche Partei Österreichs – FPÖ), de extremă drepta, să crească de la 11% în 2006, la un scor estimat în acest moment de 25%. De altfel, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, a fost aproape să devină președintele federal al Austriei în decembrie 2016. Mai trebuie menționat și că, atât între 2005 și 2009, cât și între 2013 și 2017, marea coaliție între CDU și SPD s-a format doar pentru că nu au existat alternative.

Proeuropenii sunt deja câștigătorii alegerilor

Vestea bună este că, indiferent de componența finală a coaliției de guvernare, Germania va continua să aibă un guvern proeuropean deoarece toate cele 4 partide cu șanse să participe la guvernare, CDU, SPD, FDP și Verzii, sunt partide proeuropene. Cetățenii germani nu trebuie să aleagă astăzi între un proeuropean precum Emmanuel Macron și un extremist de dreapta eurosceptic precum Marine Le Pen, așa cum a fost cazul recentelor alegeri din Franța. Cetățenii Germaniei au de ales între doi lideri care adesea susțin lucruri asemănătoare în ceea ce privește politica externă și Uniunea Europeană. Ambii candidați au opinii similare cu privire la dezvoltarea Uniunii Economice și Monetare și respectarea normelor fiscale ale UE, precum Pactul de Stabilitate și Creștere sau cu privire la controlul granițelor și apărare. În plus, ambii au vorbit despre interzicerea vehiculelor cu motoare din orașe și au militat pentru salvgardarea locurilor de muncă din industrie. Diferențele dintre cei doi se regăsesc în detaliile acestor teme, precum și în politicile interne, cum ar fi justiția socială, salariile personalului din sistemul social, drepturile pensionarilor, educația și așa mai departe.

Cum vede Merkel viitorul UE

După alegeri, trebuie să ne așteptăm ca Angela Merkel, proaspăt alesă în funcția de cancelar federal pentru, cel mai probabil, încă 4 ani, își va păstra pozițiile privind principalele teme de reformă europeană, cum ar fi, spre exemplu, viitorul Uniunii Economice și Monetare. Documentul de reflecție al Comisiei Europene privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare publicat în mai 2017 a menționat posibilitatea introducerii unui fond monetar european, precum și a unui ministru al Finanțelor Europene. Până în prezent, Angela Merkel a semnalat dorința de a discuta aceste opțiuni. CDU consideră că, pentru ca un ministru european al Finanțelor să poată fi creat, este necesară o schimbare a Tratatului și, prin urmare, acest lucru nu este fezabil în viitorul apropiat. Partidul Angelei Merkei ar accepta un ministru european al Finanțelor doar în cazul în care sarcina lui principală ar consta în aplicarea automată a regulilor fiscale ale Uniunii Europene în toate statele membre. Un astfel de ministru al Finanțelor ar avea puterea de a sancționa în mod automat fiecare guvern național care cheltuiește discreționar banii publici, care reduce investițiile și creează o creștere economică nesustenabilă bazată doar pe consum, cum procedează, de exemplu, Guvernului PSD – ALDE în acest an. Consider că un astfel de ministru ar fi o veste bună pentru România deoarece ar exista un mecanism de protejare a stabilității noastre economice în situația în care Guvernul ia decizii inconștiente, ar cheltui iresponsabil banii publici și ar crește deficitul necontrolat.

Mai departe, transformarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) într-un Fond Monetar European (FME) a găsit un susținător puternic în ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schäuble, care pare să o fi convins pe Angela Merkel de nevoia de a susține această reformă. Un FME ar deveni entitatea care ar putea ajuta orice țară europeană aflată în dificultate economică, astfel încât implicarea Fondului Monetar Internațional (FMI) în Europa să nu mai fie necesară.

Start pentru negocierile privind viitorul Uniunii Europene

Am oferit doar câteva exemple de subiecte foarte importante privind reforma europeană și care sunt pe lista de negocieri privind viitorul Uniunii Europene, negocieri care au stagnat, însă, în ultimii doi ani. De ce au stagnat? în primul rând, din cauza lipsei de legitimitate a fostului președinte al Franței, care s-a decredibilizat în ultimii ani de mandat pe plan intern, din cauza riscului creșterii populismului în țări mai mici, precum Olanda și Austria, și, în ultimul an, din cauza iminenței alegerilor din Franța și Germania, cele mai mari două state ale Uniunii Europene. Din fericire, Europa este dominată acum de oameni politici legitimați prin victorii recente, proeuropeni care sunt capabili să continue procesul de integrare europeană. Acum, în sfârșit, vom putea avea progrese reale în dezvoltarea Uniunii Europene.

Implicații pentru România

Acest val de succese proeuropene în UE care vor culmina, mai mult decât probabil, cu victoria Angelei Merkel diseară, au puternice implicații pentru țara noastră, reprezintă o oportunitate, dar și un mare semnal de alarmă pentru guvernanții noștri actuali. Este o oportunitate deoarece, odată ce lucrurile s-au așezat, se vor vedea progrese reale în negocierile privind reformarea Uniunii Europene. Or, prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat să adere la moneda unică, dar și la spațiul Schengen, iar benefic pentru țara noastră ar fi să adere la orice proiect nou de reformă europeană, la fel cum am făcut-o și până acum semnând, spre exemplu, Pactul Fiscal European. România trebuie să fie pregătită să participe, deci, la toți pașii viitori de integrare. Însă, și aici este semnalul de alarmă, ca să fim pregătiți, trebuie, în primul rând, să ne facem temele acasă, să continuăm reformele structurale pe care Comisia Europeană ni le solicită anual în Recomandările specifice de țără (CSR), să ne consolidăm economia și să luăm acele măsuri care ne pregătesc de aderarea la moneda unică și pe care încă nu le-am adoptat.

În al doilea rând, trebuie să fim impecabili în afacerile europene, trebuie lăsați doar oamenii competenți să decidă pentru România și să negocieze în numele țării noastre. Cu atât mai mult cu cât vom deține președinția Consiliului în primul semestru din 2019, care va coincide cu ieșirea Marii Britanii din UE și cu primul summit despre viitorul UE post-Brexit. De aceea situația actuală reprezintă o mare șansă ca România să fie una dintre țările care vor decide viitorii pași de integrare europeană. Dacă suntem pregătiți, vom reuși acest lucru, dar, dacă ratăm această șansă și nu profităm de negocierile ce vor urma, România va rămâne și mai mult în urmă. În ce direcție se va îndrepta țara noastră după alegerile de astăzi din Germania ține, din nou, doar de factorii de decizie ai țării nostre și de ce fel de viitor doresc ei pentru România, o țară cu mare influență în structurile europene sau o țară periferică a Uniunii Europene.

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Democratia si capitalismul nu se pot impune din exterior, ci doar sprijini.

    Sigur ca pentru Romania un ministru European al finantelor ar fi o veste buna. Dar fara effort politic interior, tot socialisti am ramane,

    • Corect. Ghinionul nostru este ca ne-a lasat UE suveranitatea pe domeniile legilor electorale, administrarea teritoriului, sanatate, educatie. Amintesc o parte din cele importante.
      Aici avind libertatea asigurata de cei din vest au reusit ai nostri, inclusiv colegii de partid ai autorului articolului, sa creeze democratia originala romaneasca si sa faca din ROMANIA tara care ocupa ultimele pozitii intr-un clasament la libertatii politice, la educatie, sanatate, inovare, dar printre primele la coruptie si saracie.
      Cauza este LIPSA LIBERTATII POLITICE.
      Sa va dau exemplu comparativ cu Germani, tara despre care scrie europarlamentarul PMPist.

      Ieri au candidat in GERMANIA politicieni din 42 de partide politice pentru a ocupa un loc in bundestag.
      Cu 12 mai multe ca in 2013.
      De ce la ei pot sa concureze asa usor?

      Pentru partidele care nu au alesi in parlamentele landurilor si in BUdenstag legea germana impune un numar simbolic de semnaturi, adica 1 la mie sau maxim 2000 semnaturi per land, ceea ce inseamna aproximativ 28000 semnaturi de strins de la un total de 61,5 milioane alegatori.
      In Romania, pe linga alte aberatii din legile electorale, avem conditia de 1% semnaturi, adica un partid in ROMANIA ca sa poata concura are nevoie de 190.000 semnturi de la cei aproximativ 19 milioane de votanti.
      Din cauza acestor bariere, noi in ultimii zeci de ani am ales din aceeasi 2% tzepari, deoarece 98% dintre cetatenii ROMANIEI nu puteau forma echipa sa ii concureze.
      Sa mai amintim ca in GErmania la locale si la europarlamentare nu este pragul de 5% ca pentru alegerile pentru BUNDESTAG, ci de 100 % / numar de mandate.
      Asta asigura o alta fundatie pentru ca sus in Budestag sa ajunge altfel de alesi.

      Domnul Muresan si altii ca ei se ocupa de ce face MERKEL in GErmania,iar la urmatoarele alegeri, iarasi sa avem aceleasi partide expirate sau aschii mici gen PMP desprinse din partidele monopoliste, urmase ale PCR gen PSD, PNL, UDMR.

      • Libertatea politica este una din formele libertatii.

        Romania exceleaza in refuzul libertatii, in toate formele sale.

        Nu are cum sa fie altfel cand toate partidele noastre sunt de stanga. E ca si cum am fi impartit PCR in 3 fractiuni si am fi pus electoratul sa voteze una dintre ele.

        Sintagma „toate partidele aceeasi mizerie” ar trebui reformulata, pentru a fi corecta : „toate partidele noastre fiind de stanga, sunt toate aceeasi mizerie”.

  2. Remarcabila siguranță d-lui Siegfried în a da rezultate precise, cu virgula chiar, ale alegerilor de azi. Pe aceeași linie e și restul analizei, multe vorbe frumoase conform principiului o sa fie bine dacă n-o sa fie rău.
    PS o opoziție puternica în parlamentul german, așa cum se prefigurează, va limita extrem mișcările lui Mutti.
    PPS și dacă tot vorbim de previziuni Ro nu are nici o șansă să intre în Schenken și cu atât mai puțin sa adopte euroiul.

  3. UE nu se schimbă de azi pe mâine. Pentru o « altă UE » cum s-a cerut la Bratislava 2016, (un concept cu totul contrar celui francez), e nevoie de acordul tuturor celor 27 de parteneri. Conceptul francez din 2016 (F. Hollande, PS de fapt evaporat 2017) prevede o integrare mai puternică și imediată a celor 19 din ZE zona Euro. Nu e un concept favorabil României de azi și de mâine. Nu se schimbă practic nimic pentru UE cu alegerile azi pentru Bundestag și victoria cancelarei Angela Merkel. O coaliție CDU- Liberale-Lindner la Berlin crează eventual o distanță ceva mai mare față de conceptul francez al lui E. Macron de integrare 2017-2019 numai în ZE (și de Moscova). La Paris se cere azi un budget comun în ZE (Bruno le Maire va fi ministrul de finante francez al acestui budget). Succesul lui E. Macron depinde de rezolvarea rapidă a problemelor interne franceze. Sprijinul politic de la Berlin 2017- 2021 pentru E. Macron e garantat, va fi acordat, e sigur, e independent de noua coaliție CDU-Liberale sau CDU-SPD. Formal se poate obține în viitorul apropiat înscăunarea ministrului de finanțe francez cu un mini budget ZE (mult mai mic decât se cere azi la Paris). Nimic nou pentru România, nu va participa 2017- 2019 la ZE.

    Autorul e optimist :

    … „…Or, prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat să adere la moneda unică, dar și la spațiul Schengen, iar benefic pentru țara noastră ar fi să adere la orice proiect nou de reformă europeană, la fel cum am făcut-o și până acum semnând, spre exemplu, Pactul Fiscal European. România trebuie să fie pregătită să participe, deci, la toți pașii viitori de integrare…. „….

    Leaderul UE e E. Macron, la Paris se decide 2017- 2022 noua structură UE. Toate deciziile importante în UE se iau în consiliul (deficitul democratic al UE/ Bruesselului) șefilor de guverne. Îmi doresc mai multă comunicare și dezbatere în spațiul public românesc în relațiile cu UE. Autorul e un izvor de speranță pentru acest dialog public intern atât de necesar. Numai o prezență permanentă a dezbaterilor europene în societatea civică românească, cunoaștere și participarea la alternativele în UE duce la decizii și tratate favorabile României. Văd aici un deficit major în societatea civică românească în secolul 21. În 27 de ani de libertate, în 27 de ani democrație nu s-au folosit toate posibilitățile, toate șansele oferite de integrarea europeană. La București se decide poziția și viitorul României în UE. Viitorul țării nu se decide la Bruessel, Paris, etc. Cele mai bune condiții externe ale țării din ultimii 100 de ani s-au obținut în cei 10 ani ca partener în UE. Autorulului îi doresc sprijin cât mai mare în țară. O singură voce se aude? Da. E amplificată în publicația contributors. Un cor românesc puternic pro UE (Ode an die Freude… Alle Menschen werden Brüder..) în țară e necesar azi și 2019. Anii viitori nu aduc schimbări mari în UE. Sunt mai pesimist pentru președinția 2019 UE. Nu cred că se poate vorbi de” influență mare” a gazdelor de la București la președinția UE 2019:

    … „..Cu atât mai mult cu cât vom deține președinția Consiliului în primul semestru din 2019, care va coincide cu ieșirea Marii Britanii din UE și cu primul summit despre viitorul UE post-Brexit. De aceea situația actuală reprezintă o mare șansă ca România să fie una dintre țările care vor decide viitorii pași de integrare europeană…. „…

    Cred că modelul UE.27 fără „cercuri concentrice” (F. Hollande Paris 2016: conceptul UE cu două viteze, preluat de E. Macron 2017) e mai favorabil României. O coaliție CDU-Liberale la Berlin înclină probabil mai mult în direcția:o participare a tuturor partenerilor în toate structurile UE.27, cu respectarea criterilor de apartenență. O coaliție CDU-SPD la Berlin 2017- 2021 va sprijini „politic” în spațiul public german și european ceva mai mult cerințele de la Paris 2017- 2022.
    Financiar?

    Să se schimbe totul în principiu, suntem pentru, doar ici colo în părțile esențiale să NU se schimbe nimic …. … Contribuția Bucureștiului 2019 la președinția UE?

    Dezbaterii vii controverse în România, participare mai intensivă în societatea civică românească 2017- 2019 la dezbaterile UE.27 ar putea înlesni dorințele și țelurile autorului.

    Sperăm în mai bine pentru cei mulți în țară.
    Cu stimă.

  4. O sa ratam tot, uitati cine e la putere si ce au facut anul asta. Si ce continua sa distruga prin tara.

    Chiar credeti ca o sa „fim impecabili”? Hahahahaha, ce vis!

  5. Lozinci! Merkel a pus prima bomba la temelia UE marind sansele euroscepticismului prin invitarea in Germania a tuturor imigrantilor musulmani. Repet:imigranti, mai ales economici. Apoi a obligat toate tarile sa ia si ele imigranti. Cu asta a rupt orice urma de coeziune in UE. Schengen si Euro au fost de la inceput un instrument politic in mana vestului, pentru ca asa-zisa noastra integrare s-a vrut a fi doar un mijloc de expansiune economica si nimic mai mult. Ue e marcata de ipocrizie si colonialism economic de cea mai joasa speta. Si acum nu aveti decat sa ma cenzurati.

  6. Ma folosesc de articolul dvs. pentru a va scrie despre un subiect european care ma deranjează de mult timp. Oare in Parlamentul European nu se poate cere ca macar la obiectivele turistice importante din țările uniunii, sa fie traduse si in romana ghidurile, broșurile etc.? Ma refer strict acolo unde le gasesc si in poloneză, slovena, cehă, chineză.. …. Au cotizat si romanii, slava domnului, si la Luvru, si la Versailles , Vatican, Sagrada etc., etc., etc.. Nu mai vorbesc de marfurile pe care le cumpara si romanii, din Germania de exemplu, si pe care le gasesc de asemenea traduse si in ungureste, si in pasareste, numai in romana nu. Parca si acolo am incapea si noi. Oare nu le-a atras nimeni atenția? Poate nu ma pricep eu, dar parca m-as simti un pic mai european decat sunt, fiindcă până la urmă macar atat ni s-ar cuveni, si asta n-are nicio legatura cu MCV-ul, sau cu Schengen. Credeti ca puteti face ceva in acest sens?
    Ps: nu va supărați că n-am comentat exact la subiect.

  7. În plus, ambii au vorbit despre interzicerea vehiculelor cu motoare din orașe și au militat pentru salvgardarea locurilor de muncă din industrie.
    …************
    Am urmait cu atentie campania e!ectorala si nu am auzit de asa ceva! Alternativa la vehicule cu motoare sunt cele cu cai! Desigur e extrem de surprinzator ca ambii vor salvarea locurilor de munca din industrie in detrimentul celor din agricultura si cultura!

    • Nu imi dau seama in ce masura locurile de munca sunt o tema relevanta ideologic in Germania.

      Din afara mi se pare ca nu (somaj foartre mic, welfare state functional, piata libera functionala -desi sub influenta reglatoare a statului dar asta e alta discutie) etc.

      ===

      Sigur, traditional si prin toata lumea verzii merg spre stanga, poate si din cauza faptului ca pentru ecologisiti perceptia capitalismului este de spoliere a resurselor naturale (nu vreau sa spun ca e bine sau ca e rau, aici doar vorbesc despre fundamental aliantelor).

      Poate insa ca vopseaua de stanga de pe ideologia CDU ar face mariajul cu verzii suportabil. Poate. Nu am cuostinta de vreo situatie de alianta de acest tip pe undeva prin lume, mai ales ca se prefigureaza si liberalii in simpatica idee de coalitie Jamaica (:-)).

      ===

      Am urmarit alegereile si situatia din Germania pentru potentialul lor de „lectie” politica. Sigura insa ca e posibil ca populatia sa gandeasca in alt mod decat cel expus in mass-media. Nu ar fi prima data. Ar fi interesant de stiut ce gandesc de fapt germanii.

      • Locurile de munca sunt o tema extrem de relevanta, mai ales dacă ne gindim în perspectiva demografica. În ind auto sunt 800000 de locuri de munca directe, dacă se adaugă și cele indirecte se ajunge la 2-3 milioane.
        Ca peste tot mass-media a încercat sa manipuleze, încercare care s-a dovedit autogol, i-a enervat pe votanți.
        Oricum situația politica a Germaniei e altfel decit o prezintă europarlamentar ul, e extrem de complicata și instabila.

  8. Indiferent daca va castiga sau nu , indiferent de ceace a realizat pana acum pentru Germania sau Europa Merkel va ramane in istorie ca distrugatoarea civilizatiei europene . Asta in cazul in care se se va mai discuta in viitor despre istorie si despre Europa ……….

  9. Nu as vrea sa compar datele din seara ăsta cu cele lansate de d-l europarlamentar (de la pmp, ha, ha, ha), nu de alta dar nu vreau sa arat în ce lume paralela se mișcă acești mîndrii reprezentanți.
    Reforma EU ar însemna, în primul rind, micșorarea drastica a taietorilor de frunze, tăietori care visează cai verzi pe pereți, trăiesc ca-n bazme, pe banii nostri, vișind scenarii din care sa iasă ei și mai tari.

    • Va radicalizati. Curaj, AfD ia cam 15 % , e un simbol extraordinar de puternic , inseamna ca 50 de ani de cenzura n-au reusit sa-i dreseze pe nemti. Prezenta lor in Parlament va accelera schimbarea paradigmei. Speranta e sa dezamorseze tensiunile , teama e nu cumva sa le stimuleze. Ciudat cum dispare un tabu simultan cu desacralizarea unui totem.

      • Cred ca domnul Neamtu tiganu se referea la functionarii europeni care intr-adevar au salarii indecente fata de cei din privat. Din pacate, acestia chiar cred ca fac parte din elita UE. Cred ca o reforma solida ar trebui sa inceapa cu ei, cu institutiile UE, cu reducerea birocratiei infernale, cu directivele si legile stupide. Dorinta oricarei fiinte umane este de a avea o viata dulce fara sa faca nimic. Iata ca UE a reusit performanta de-a implementa un astfel de sistem in instituiile sale. Daca vom mai avea si un ministru al finantelor UE, debitul de lapte si miere va creste constant.

  10. Ceea ce nu inteleg e logica stalinista de tipul: Daca nu esti crestin-democrat ( crestin-social ) atunci esti nazist ( AfD ) sau comunist ( Die Linke ) !.
    NB Am omis SPD pt ca ei nici nu mai conteaza ( aripa Putin ).

    • Mai degraba verzii germani sunt una dintre sub-aripile rosii. Caci, finatati de Moscova sunt inca de la infiintare. Sigura neintelegere, daca o pot numi asa, abatere, e legata de impunerea pedofiliei drept „altfel de iubire pt. copii”, cu care Putin, oricit de maleabil ar fi in sprijinul pt. creatia de suflet a sovietelor in inima capitalismului decadent, nu-l va accepta. A trecut si peste homosexualitate, si peste liberalizarea drogurilor, dar nu va trece peste mizeria mutilarii unor suflete nevinovate. Probabil, e singura „concesie”, pe care n-o va face.
      Mi-as fi dorit ca acest Pedo-partid sa nu mai intre in Bundestag. Daca nu s-a putut, e, macar, imbucurator, ca nu mai prostesc o categorie de alegatori, care parea intepenita, etern, in alegerea lor.

  11. Tot aud pseudo specialiștii repetand mimetic AFD partid extremist. Când spui extremist te gândești la ceva violent, extrem. Oricine e familiarizat cât de cât cu pozițiile dar și istoria partidului știe că e o exagerare. Dacă aveți prieteni prin Germania va vor confirma. Plus că la dreapta lor exista un partid mai radical NPD, aceluia cum sa-i spunem? Daca acceptam ca si corect apelativul atunci am avea în Germania moderna 13% din populație extremiști periculoși nu ? E absurd și evident neadevărat. Acest reflex preluat din mediile progresiste de sorginte marxistă care domina cultura și societatea occidentală de a categorisi orice pozitie opusa ideologiei egalitaristo-relativiste ca extremistă pentru a o compromite și evacua perfid, a fost preluat cu orgoliu mărunt și de asa-zisii noștri specialiști și comentatori. Ei neavand de altfel nicio orientare, dar de dragul staifului adaugă zorzoane folosite de alții. Acel partid domnilor exprima idei și preocupări firești inttr-o societate care devine pe zi ce trece un depozit de suflete desperecheata, o adunătură care odată deposedată de tot ce-i tine pe indivizi împreună sa devina o masa numai buna de modelat de catre elitele ideologice, așa cum se pusese la cale undeva pe la sfârșitul anilor 20 la Frankfurt. Daca a fi extremist înseamnă cineva care lucid refuza să devină Omul Nou, fără identitate, fără tara, fără religie, fără sex, fără conștiință atunci mă autodenunț și eu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Siegfried Muresan
Siegfried Muresan
Siegfried Mureșan este un economist și om politic român, deputat european din partea Partidului Național Liberal. Născut la Hunedoara, Siegfried Mureșan a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice din București și programul de Master în Științe Economice și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. Siegfried Mureșan se află la al doilea mandat de europarlamentar. Este vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova și membru în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Siegfried Mureșan este, totodată, vicepreședinte al Partidului Popular European.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro