joi, mai 19, 2022

Calea Dorobanți sau Bulevardul Infractorilor?

Am mai avut ocazia să îmi exprim părerea despre emisiunea “România 9” de la TVR 1. Realizată de Ionuț Cristache care își datorează formarea etică și profesională echipei de pseudo-jurnaliști de la “Antenele” voiculesciene . Respectivul le aplică acum exemplar lecțiile în studiourile Televiziunii publice. Adus acolo, pare-se din înalt ordin, de Irina Radu (fie și numai pentru această decizie sus-numita și-a meritat cu vârf și îndesat demiterea!) și păstrat pe mai departe de succesoarea ei, Doina Gradea. Probabil pentru a fi probat adevărul zicerii că “ce e rău nu piere”.
Mai mult. Doamna Gradea socotește respectivul produs editorial vizibil încatenat politic “o emisiune premium”. Aceasta, în pofida faptului că, din cauza, hai să fim blânzi și să zicem nepriceperii moderatorului, “România 9” se transformă cel mai adesea în harababură, este neinteresantă, fără idee, având, în consecință, o audiență mai mult decât modestă. În cel mai bun caz și în zile fericite 1 punct de rating. Dar, mă rog, unde e ordin politic, cu plăcere, mai ales că doamna Gradea se dă de ceasul morții să se vadă definitivată ca șef cu acte în regulă al SRTV.
Încă de pe vremea conducerii catastrofale a Irinei Radu, lista de colaboratori permanenți ai emisiunii (unii dintre ei plătiți) conținea destule nume mai mult decât dubioase. Alături de inșii de la “Cațavencii”, de tot mai dezamăgitorul Mircea Dinescu, de veșnic îmbufnatul Ion Cristoiu, nemulțumit că nu i se recunoaște destul unicitatea, caracterul mesianic, caracterul de Mare Guru, de geniu al presei române, apărând Sorin Roșca Stănescu, Bogdan Chirieac, Mirel Curea, Dan Andronic, Răzvan Savaliuc. Adică familiarii, stâlpii “Antenei 3” și ai Televiziunii lui Ghiță, unii dintre ei cu condicuță, cu probleme penale sau chiar cu stagii pe la “Mititica”. E drept, modificările legilor justiției pe care le ticluiesc acum sponsorii lor politici îi spală mai abitir decât ar face-o curățătoria “Nufărul”, Respectivii sunt cu toții aduși cu rol de “întăriri” pentru slabele puteri profesionale ale lui Ionuț Cristache și în vederea îndeplinirii misiunii de a fi cât mai eficient contracarați reprezentanții Opoziției. Sigur, se mai întâmplă ca, din când în când, să se mai rătăcească și câte un ziarist sau analist de altă părere (Ion M.Ioniță sau Ion Bogdan Lefter), dar are el Ionuț Cristache grijă să îi taie când ți-e lumea mai dragă cuvântul.
Este jalnic să vezi că în studiourile Televiziunii Române și-au găsit adăpost, sunt bine primiți inși care au furat, au făcut afaceri veroase, sunt infractori dovediți, unii chiar ieșiți din închisoare. Că sunt considerați formatori de opinie. Fapt simptomatic pentru deriva profesională din TVR. Jalnic și explicabil totuși de vreme ce directorul general interimar al TVR, ilustrissima doamnă Gradea, și-a început activitatea cu un interviu în care îi aducea un elogiu cuiva care a păgubit zdravăn bugetul României.. Nimeni altul decât Adrian Sârbu. Să ne mai mire atunci că în emisiunea “România 9” fostul pușcăriaș Sorin Roșca –Stănescu îi dă lecții de morală d-lui Gabriel Liiceanu? Mai mult, în aceeași ediție dl. Dan Radu Rușanu a scăpat pe gură enormitatea “dacă infractorii nu ar avea dreptul să scrie cărți, Soljenițin nu ar fi scris Arhipelagul Gulag”. Nimeni, nici Cristache, nici Cristoiu, nici Sorin Roșca Stănescu, nici Savaliuc nu au avut doza minimă de bun simț de a corecta enormitatea. Ce părere aveți despre asta, distinsă doamnă Gradea aflată pe față în solda lui Dragnea?
Având în vedere că strada pe care se află TVR este tot mai frecvent străbătută de oameni din categoria lui SRS i-aș propune d-nei Gabriela Firea să ceară cu maximă promptitudine Consiliului General al Capitalei rebotezarea Căii Dorobanți în “Bulevardul Infractorilor”.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Cristoiu a pus bazele presei de cancan si este un ziarist medicoru. Mircea Dinesdcu a dezamagit chiar din 1990, cand l-a servit pe Ion Iliescu. „Catavencii” este o foaie de spalat prin gargara politicienii si guvernantii. Sorin Rosca Stanescu ca fost om al Securitatii nu putea fi altceva decat este. Bogdan Chireac este un belfer nomenclaturist al presei libere de constiinta si asa mai departe, si asa mai departe. Culegem ce ni s-a semanat.

  2. Interesantă ideea dvs dle Morariu.
    Sincer, mă speriasem puțin atunci când ați renunțat la colaborarea cu Adevărul, dar vă regăsesc la fel de incisiv în textele din Contributors. Și mă bucur sincer. Textele dvs de educație civică – îmi cer scuze dar nu găsesc un termen mai potrivit – sunt excelente.
    Mult succes pe mai departe.
    By the way, se mai uită cineva la programele TVR ?

    • Da, se mai uita la TVR oamenii care locuiesc prin catunuri, si multi romani din diaspora care sunt „comozi” si nu fac apel la internet, ca sa urmareasca si alte posturi, mai ales cand diferenta de calitate sau deontologie nu e chiar asa de mare (cu exceptia, desigur, a Antenei3, care nu are egal :) ).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro