miercuri, mai 18, 2022

Camera Deputaților hărnicește la legea lui Dragnea

După ce a trecut pâș-pâș de Senat, Legea privind promovarea demnității umane și a toleranței față de diferențele de grup, pe scurt ”Legea defăimării sociale”, inițiată de pesedistul Liviu Dragnea, a intrat la comisii în Camera Deputaților. Criticată de societatea civilă pentru concepția juridic ineptă, dar și pentru potențiale efecte negative asupra libertăților cetățenești, mai ales asupra libertății de exprimare, legea s-a dus înainte fără să bage de seamă mormăielile civice. Organizațiile media de notorietate au transmis parlamentarilor observații pertinente, arătând că legea conține prevederi deja existente în legislația românească, care au generat și instituții cum este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării sau Departamentul pentru egalitate de șanse din guvern. Noile coduri conțin articole detaliate pentru apărarea dreptului la demnitate, inclusiv după moarte. La ce i-ar mai trebui condamnatului penal Dragnea încă o lege, și încă împotriva ”defăimării sociale”? Juriștii ONG-urilor opinează că suplimentul de protecție vizează partidele sau asocierile de tip mafiot care nu mai pot fi criticate ca grup. Încă din definiția defăimării sociale extensia este vizibilă:”fapta sau afirmația prin care o persoană este pusă în situație de inferioritate pe temeiul apartenenței sale la un anumit grup social”, adică aceacategorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, limbă maternă, tradiții culturale, apartenență politică, orientare sexuală, origine socială, avere, dizabilități, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA”. De exemplu, afirmația difuzată în mass-media sau pe rețelele sociale că PSD ar reprezenta un ”partid al penalilor” sau exprimarea ”parlament al corupților” va fi considerată defăimare socială și ar putea fi sancționată cu amenzi penale de până la 60 000 lei. Este inadmisibil ca încă o lege, pe lângă atâtea altele, să arunce în spațiul justiției definiții neclare, formulări ambigue care permit abuzuri și protejează ”grupuri sociale” incerte. Legea lui Dragnea, cu atât mai perfidă, cu cât invocă modele europene, face parte din strategia de autoprotecție a parlamentarilor și politicienilor împotriva cărora au ieșit recent zeci de mii de oameni cerând integritate. Ca de obicei, modelului i se ia caracasa și se umple cu un conținut cu sens schimbat. Dintr-o lege care în alte democrații apără principiul nediscriminării și a bunei conviețuiri, varianta românească s-ar adăuga la șirul de privilegii pe care politicienii noștri și l-au fabricat. Convenția Organizațiilor de Media întrunită la Sinaia între 19 și 22 noiembrie 2015 a reflectat asupra consecințelor acestei legi și a decis să își trimită reprezentanții la lucrările din comisii pentru a reitera observațiile transmise deja, degeaba, Senatului. COM crede că o astfel de lege este redundantă și nu ar fi necesară, dar, dacă ea ar trece de camera decizională, ar trebui drastic amendată.

La întrunirea de la Sinaia, organizațiile de media din COM au elaborat, la inițiativa ActiveWatch și a CJI, o analiză a relatărilor din mass-media a cazului ”Colectiv”. Cele mai grave încălcări ale normelor etice au fost relevate, împreună cu unele recomandări care trimit la respectarea Codului Deontologic Unificat și la consultarea Ghidului de bune practici pentru mediatizarea situațiilor traumatice. Iată constatările: imagini cu puternic impact emoțional neblurate de la locul incendiului cu persoane afectate sau decedate; accentul pe elementele morbide, pe durerea rudelor, într-o notă lipsită de respect și de empatie față de suferințele celor implicați; verdicte și judecăți de valoare care au pus într-o lumină proastă fie victimele și apropiații acestora, fie persoane sau instituții care au contribuit la operațiunile de salvare, fără verificarea informației și consultarea părților implicate sau acuzate; prezentarea funeraliilor victimelor incendiului cu încălcarea recomandărilor CNA; promovarea în spațiul public a unor speculații morbide, fără bază factuală (de ex. Numărul morților este mult mai mare, dar e ascuns); exploatarea laturii senzaționale a tragediei. Conduita nedeontologică a mass-media lasă la rându-i răni adânci.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Pai cu legea asta primii sanctionati sunt cei de au dat jos guvernul din strada.
    Ce faceti mai baieti? nu de ziua nationala ci de azi tabarati pe parlament si pe toti ticalosii.

Dă-i un răspuns lui ion adrian Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro