vineri, mai 1, 2026

Când lucrurile bune stau în detalii

Mircea Jianu, personajul principal al filmului Tata mută munții, scris și regizat de Daniel Sandu și difuzat joia trecută de TVR Cultural, este astăzi la pensie. A fost cândva ofițer de informații, a deținut în SRI și, ținând cont de vârstă, probabil că și în vechea Securitate, o poziție cheie. Are acum gradul de general în rezervă. Și-a părăsit cu ceva vreme în urmă vechea familie, pe soția Paula și pe fiul Cosmin, acum student, s-a recăsătorit cu o femeie mult mai tânără pe care o cheamă Alina. Tocmai își pregătește mutarea într-o casă nouă. El și Alina așteaptă un copil. Pare-se chiar că generalul își vopsește părul. Trebuie să țină pasul. E condamnat să nu îmbătrânească. Să fie infailibil și în lupta cu anii. Sau, cel puțin, el crede asta.

Mircea Jianu primește pe neașteptate un telefon (e o veritabilă inflație de telefoane mobile în filmul lui Daniel Sandu) și o veste proastă. Fiul său din prima căsătorie și prietena acestuia s-au rătăcit în munții Bucegi. Pleacă acolo în mare grabă, caută echipa Salvamont și, precum odinioară, dă ordine. Salvatorilor care trebuie să facă totul și cărora nu le îngăduie nici măcar să spună că rătăciții ar avea vreo vină și mai apoi foștilor colegi. Care vin într-o misiune neautorizată, cu echipamentul din dotare, să ajute la localizarea rătăciților.

Pentru Mircea Jianu nu există nu se poate. Fostul ofițer nutrește credința că lui și alor săi li se cuvine absolut totul. Că deține prioritate zero. Că are și dreptul, și forța de a muta munții. Numai că, la un moment dat,  corpul lui cedează. Muntele e invincibil, e falnic, iar ultima secvență a filmului subliniază asta.

Aflu că Tata mută munții  ar avea punctul de plecare într-o întâmplare adevărată. Că personajele ar avea corespondenți în realitate. Posibil. Întâmplarea povestită e, dincolo de toate tragediile personale pe care le conține, una comună. Cosmin și iubita lui nu sunt singurii care au sfidat regulile, s-au rătăcit în munți și au sfârșit tragic. Generalul Jianu nu e nici primul, nici ultimul care-și supraevaluează forțele. Si care trebuie să suporte o tragică oră a decontului. În linii esențiale, nici filmul nu depășește cadrele anodinului. Al unui oarecare ce nu avea cum să contribuie la schimbarea percepției spectatorilor români asupra producției cinematografice autohtone. Așa cum și-a exprimat speranța într-un interviu acordat în 2021, anul premierei. Un anodin de care ține și insistența cu care regizorul revine asupra prezentării frumuseților turistice din zonă (excelent valorate de imaginea semnată de Tudor Vladimir Panduru) de parcă Tata mută munții ar fi o producție de comandă, făcută la solicitarea azi uitatului ONT Carpați.

Numai că- slavă Domnului!- nu numai Diavolul stă în detalii. Uneori și lucrurile bune. Care ar fi ele în cazul filmului lui Daniel Sandu? În primul rând, actorii. Fac, după părerea mea, roluri foarte bune și Adrian Titieni (Mircea Jianu), și Elena Purea (Paula), și Judith State (Alina), și Radu Botar (Doru), și Petronela Grigorescu (Valentina), și Virgil Aioanei (Laurențiu), și Tudor Smoleanu (Filip). Există apoi în film câteva secvențe cheie. Precum aceea în care Jianu se dovedește insensibil la rugămințile disperate ale personajului numit Mama turistei, în care are o apariție remarcabilă Natalia Călin. Bune sunt și momentul în care aparent recalcitrantul Lupu (Bogdan Nechifor) se alătură voluntar celor plătiți de fostul ofițer șă îi caute copilul, și cele în care Mircea Jianu pare că acceptă să renunțe la atitudinea egocentrică și face, în fine, un gest de umanitate, și acela al adunatului diplomelor, și firește, secvența neputinței fizice a omului Jianu.    

MOBRA FILMS cu sprijinul CENTRULUI NAȚIONAL AL CINEMATOGRAFIEI

TATA MUTĂ MUNȚII

Scenariul și regia: Daniel Sandu

Imaginea: Tudor Vladimir Panduru

Decoruri; Simona Pădurețu

Costume: Cireșica Cuciuc

Montajul: Mircea Olteanu și Costi Zaharia

Muzica originală: Petre Bog

Cu: Adrian Titieni (Mircea), Elena Purea (Paula), Judith State (Alina), Valeriu Andriuță (Cristian Nistor), Virgil Aioanei (Laurențiu), Radu Botar (Doru), Petronela Grigorescu (Valentina), Tudor Smoleanu (Filip), Bogdan Nechifor (Lupu), George Constantinescu (Operatorul misiunii), Natalia Călin (Mama turistei0, Marina Palii (Recepționera), Constantin Florescu (Managerul hotelului), Lucian Iftime (Ofițer de poliție),Adrian Păduraru (Stroe), Irina Ștefan (colega Denisei) Tiberiu Harsan (Colegul Danielei), Radu Mateucă (Reporterul), Alma Boiangiu (Reporterița), Vlad Jipa (Civil), Daniel Tudorică (Chelner), Ștefania Cîrcu, Ștefan Iancu, Vlad Ionuț Popescu, Olga Hosu (voci), Cosmin Fazakas (Fratele Danielei),

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. „valorate”?! „puse in valoare” ar trebui sau „valorizate”. Chiar nu stiti limba romana si nici franceza (pe care o predati – vezi „mettre en valeur” ori „valoriser”)?

  2. Inteleg ca filmul este pe ideea: Daca muntele nu vine la Securitate/Militie, atunci Securitatea/Militia vine la munte. Si la munte si la mare si in orice imprejurare. Dar fara Brigada Diverse si fara nimic umoristic.
    ;)

  3. Exact cum ati spus: anodin.
    In stilul filmelor romanesti, macar asta are un final clar fata de alte filme din noul val premiate si imposibil de urmarit de public.
    Cele premiate, la festivalurile de profil, sunt filme care pot fi urmarite doar de echipa care a participat la realizarea filmului si familiile acestora (4, 3,2 ,1 sau Pozitia copilului).
    Ultima ,,capodopera” vazuta este ,,Babardeala cu bucluc ….” o mizerie de la inceput pana la final cu o parte a 2 a pe care am sarit-o dupa primele 5 minute din cauza exagerarilor!

  4. Filmul pune intr-adevar pe ecran o intamplare reala ce a si fost mediatizata la vremea ei. Cred ca Daniel Sandu (autorul si al filmului Un pas in urma serafimilor) a aratat oarecum discret coruptia din structurile statului, inclussiv cea din serviciile secrete – fapt foarte grav dealtfel. Insa marea majoritate a celor ce au vazut filmul nici nu au bagat de seama acest lucru.

    • Nu este vorba de coruptie. Ei nu au luat bani. Orice prieteni sau colegi ar ajuta ( ar trebui sa ajute), pe cat e posibil, in momente disperate.
      Faptul ca tatal are un trecut militar faciliteaza actiunea de cautare dar ar putea fi orice persoana cu initiativa, determinare, capacitate de organizare si bani.
      Este vorba despre tragedia de a pierde un copil, decízia de a lupta pana la capat impotriva destinului, de a nu te resemna, inebunirea si despre dilemele morale pe drum.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro