luni, mai 27, 2024

Când lucrurile bune stau în detalii

Mircea Jianu, personajul principal al filmului Tata mută munții, scris și regizat de Daniel Sandu și difuzat joia trecută de TVR Cultural, este astăzi la pensie. A fost cândva ofițer de informații, a deținut în SRI și, ținând cont de vârstă, probabil că și în vechea Securitate, o poziție cheie. Are acum gradul de general în rezervă. Și-a părăsit cu ceva vreme în urmă vechea familie, pe soția Paula și pe fiul Cosmin, acum student, s-a recăsătorit cu o femeie mult mai tânără pe care o cheamă Alina. Tocmai își pregătește mutarea într-o casă nouă. El și Alina așteaptă un copil. Pare-se chiar că generalul își vopsește părul. Trebuie să țină pasul. E condamnat să nu îmbătrânească. Să fie infailibil și în lupta cu anii. Sau, cel puțin, el crede asta.

Mircea Jianu primește pe neașteptate un telefon (e o veritabilă inflație de telefoane mobile în filmul lui Daniel Sandu) și o veste proastă. Fiul său din prima căsătorie și prietena acestuia s-au rătăcit în munții Bucegi. Pleacă acolo în mare grabă, caută echipa Salvamont și, precum odinioară, dă ordine. Salvatorilor care trebuie să facă totul și cărora nu le îngăduie nici măcar să spună că rătăciții ar avea vreo vină și mai apoi foștilor colegi. Care vin într-o misiune neautorizată, cu echipamentul din dotare, să ajute la localizarea rătăciților.

Pentru Mircea Jianu nu există nu se poate. Fostul ofițer nutrește credința că lui și alor săi li se cuvine absolut totul. Că deține prioritate zero. Că are și dreptul, și forța de a muta munții. Numai că, la un moment dat,  corpul lui cedează. Muntele e invincibil, e falnic, iar ultima secvență a filmului subliniază asta.

Aflu că Tata mută munții  ar avea punctul de plecare într-o întâmplare adevărată. Că personajele ar avea corespondenți în realitate. Posibil. Întâmplarea povestită e, dincolo de toate tragediile personale pe care le conține, una comună. Cosmin și iubita lui nu sunt singurii care au sfidat regulile, s-au rătăcit în munți și au sfârșit tragic. Generalul Jianu nu e nici primul, nici ultimul care-și supraevaluează forțele. Si care trebuie să suporte o tragică oră a decontului. În linii esențiale, nici filmul nu depășește cadrele anodinului. Al unui oarecare ce nu avea cum să contribuie la schimbarea percepției spectatorilor români asupra producției cinematografice autohtone. Așa cum și-a exprimat speranța într-un interviu acordat în 2021, anul premierei. Un anodin de care ține și insistența cu care regizorul revine asupra prezentării frumuseților turistice din zonă (excelent valorate de imaginea semnată de Tudor Vladimir Panduru) de parcă Tata mută munții ar fi o producție de comandă, făcută la solicitarea azi uitatului ONT Carpați.

Numai că- slavă Domnului!- nu numai Diavolul stă în detalii. Uneori și lucrurile bune. Care ar fi ele în cazul filmului lui Daniel Sandu? În primul rând, actorii. Fac, după părerea mea, roluri foarte bune și Adrian Titieni (Mircea Jianu), și Elena Purea (Paula), și Judith State (Alina), și Radu Botar (Doru), și Petronela Grigorescu (Valentina), și Virgil Aioanei (Laurențiu), și Tudor Smoleanu (Filip). Există apoi în film câteva secvențe cheie. Precum aceea în care Jianu se dovedește insensibil la rugămințile disperate ale personajului numit Mama turistei, în care are o apariție remarcabilă Natalia Călin. Bune sunt și momentul în care aparent recalcitrantul Lupu (Bogdan Nechifor) se alătură voluntar celor plătiți de fostul ofițer șă îi caute copilul, și cele în care Mircea Jianu pare că acceptă să renunțe la atitudinea egocentrică și face, în fine, un gest de umanitate, și acela al adunatului diplomelor, și firește, secvența neputinței fizice a omului Jianu.    

MOBRA FILMS cu sprijinul CENTRULUI NAȚIONAL AL CINEMATOGRAFIEI

TATA MUTĂ MUNȚII

Scenariul și regia: Daniel Sandu

Imaginea: Tudor Vladimir Panduru

Decoruri; Simona Pădurețu

Costume: Cireșica Cuciuc

Montajul: Mircea Olteanu și Costi Zaharia

Muzica originală: Petre Bog

Cu: Adrian Titieni (Mircea), Elena Purea (Paula), Judith State (Alina), Valeriu Andriuță (Cristian Nistor), Virgil Aioanei (Laurențiu), Radu Botar (Doru), Petronela Grigorescu (Valentina), Tudor Smoleanu (Filip), Bogdan Nechifor (Lupu), George Constantinescu (Operatorul misiunii), Natalia Călin (Mama turistei0, Marina Palii (Recepționera), Constantin Florescu (Managerul hotelului), Lucian Iftime (Ofițer de poliție),Adrian Păduraru (Stroe), Irina Ștefan (colega Denisei) Tiberiu Harsan (Colegul Danielei), Radu Mateucă (Reporterul), Alma Boiangiu (Reporterița), Vlad Jipa (Civil), Daniel Tudorică (Chelner), Ștefania Cîrcu, Ștefan Iancu, Vlad Ionuț Popescu, Olga Hosu (voci), Cosmin Fazakas (Fratele Danielei),

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. „valorate”?! „puse in valoare” ar trebui sau „valorizate”. Chiar nu stiti limba romana si nici franceza (pe care o predati – vezi „mettre en valeur” ori „valoriser”)?

  2. Inteleg ca filmul este pe ideea: Daca muntele nu vine la Securitate/Militie, atunci Securitatea/Militia vine la munte. Si la munte si la mare si in orice imprejurare. Dar fara Brigada Diverse si fara nimic umoristic.
    ;)

  3. Exact cum ati spus: anodin.
    In stilul filmelor romanesti, macar asta are un final clar fata de alte filme din noul val premiate si imposibil de urmarit de public.
    Cele premiate, la festivalurile de profil, sunt filme care pot fi urmarite doar de echipa care a participat la realizarea filmului si familiile acestora (4, 3,2 ,1 sau Pozitia copilului).
    Ultima ,,capodopera” vazuta este ,,Babardeala cu bucluc ….” o mizerie de la inceput pana la final cu o parte a 2 a pe care am sarit-o dupa primele 5 minute din cauza exagerarilor!

  4. Filmul pune intr-adevar pe ecran o intamplare reala ce a si fost mediatizata la vremea ei. Cred ca Daniel Sandu (autorul si al filmului Un pas in urma serafimilor) a aratat oarecum discret coruptia din structurile statului, inclussiv cea din serviciile secrete – fapt foarte grav dealtfel. Insa marea majoritate a celor ce au vazut filmul nici nu au bagat de seama acest lucru.

    • Nu este vorba de coruptie. Ei nu au luat bani. Orice prieteni sau colegi ar ajuta ( ar trebui sa ajute), pe cat e posibil, in momente disperate.
      Faptul ca tatal are un trecut militar faciliteaza actiunea de cautare dar ar putea fi orice persoana cu initiativa, determinare, capacitate de organizare si bani.
      Este vorba despre tragedia de a pierde un copil, decízia de a lupta pana la capat impotriva destinului, de a nu te resemna, inebunirea si despre dilemele morale pe drum.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Cumpara cartea de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro