luni, aprilie 28, 2025

Când ne paște pana națională de curent?

O imagine – cât 1000 de cuvinte!

Fig. 1: Dispunerea capacităților de producție de energie electrică securitară

Să dau câteva explicații: am evidențiat doar capacitățile securitare de peste 50 MW (cărbune, gaz, nuclear) deoarece numai acestea ne feresc de un black-out.

Pentru a vedea riscurile de intrare în imposibilitatea de furnizare de energie electrică către industrie și populație avem în vedere numai energia securitară. Cunoaștem că în caz de condiții meteorologice nefavorabile (secetă, temperaturi scăzute, lipsa vântului, variația diurn – nocturn) nu există posibilitatea de a produce energie electrică.

Capacitatea de import până în ianuarie 2021 a fost 2300 MWh. Astăzi este 3000 MWh. Nu întotdeauna este posibil ca SEN (sistemul energetic național) să importe o așa mare cantitate de energie pentru că nu întotdeauna aceasta este disponibilă. Transelectrica face mari eforturi pentru a asigura transportul energiei electrice necesare în zonele sărace din punct de vedere energetic.

Numai cei care cunosc istoria sistemului energetic național vor observa că doar două capacități importante s-au realizat în ultimii 30 de ani: centrala nucleară de la Cernavodă și centrala pe gaze în ciclu combinat de la Brazi, adică 1400 MW pe nuclear și 860 MW pe gaz, și ultimii sunt investiția privată a Petrom.

Observăm la prima vedere că avem o neuniformitate a dispunerii producției securitate de energie electrică: o aglomerare în Oltenia – Muntenia și o sărăcie lucie în Moldova, Transilvania – Crișana – Maramureș.

Știm că transportul de cărbune costă, deci este cumva de înțeles de ce majoritatea capacităților din aceasta sursă se află în bazinele miniere Oltenia și Valea Jiului.

Cu gazul este însă altceva, din moment ce multe țări vestice importă prin conducte gaz rusesc de la mii de km depărtare inclusiv pentru producția de energie electrică. Deci există o rentabilitate mai mare pentru câteva sute de kilometri de conducta în cazul României. Problema este dacă există conducte. Transgazul le cam ține secrete, cu toate că nu sunt. Dispunerea din Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport de Gaze Naturale 2017 – 2026 al Transgaz este edificator.

Fig. 2: Dispunerea conductelor de transport de gaz natural

Observăm că în principiu ar putea exista capacități de producție pe gaz cam pe tot teritoriul dimensionate în functie de debitele conductelor. Să nu uităm totuși că rețeaua de transport al gazelor este cea mai veche din Europa, cu diferite niveluri de tehnologie, cu o acoperire geografică de 33% și a populatiei cu puțin peste 60%, cu peste 50% din conducte cu durata de viață depășită. Această rețea nu poate asigura în toate zonele țării un debit corespunzator pentru instalații de generare a energiei electrice pe gaz.

Sa revenim la prima figură, cea a dispunerii capacităților de producție.

Regiunea cu cea mai mare capacitate de producție este Muntenia, cu centralele de lângă Ploiești: la Brazi (860 MW), Petrotel (50 MW – furnizează pentru instalațiile proprii) și Veolia (290 MW – cogenerare).

Dobrogea are Nuclearelectrica (aproximativ 1400 MW injectați în SEN) și Constanța (100 MW pe gaze în cogenerare).

Se observă că cele mai văduvite regiuni sunt Banatul fără nici o capacitate de producție (dar destul de apropiat de capacitățile CEO) și Moldova care dispune doar de o capaciate de 100 MW la Iași (pe cărbune – ce trebuie închisă în următorii ani), capacitate în cogenerare care depinde de energia termică comandată de sistemul de distribuție a agentului termic.

A doua regiune văduvita de capacități de producție de energie electrică este Transilvalia – Crișana – Maramureș care nu dispune decat de 300 MW la Iernut (instalație veche, pe gaz, cu randament slab iar despre cea nouă, ce trebuia să fie pusă în funcțiune de ceva timp, Transelectrica ne sugerează că va funcționa la Sfantul Așteaptă) și la Oradea cu același tip de probleme ca Iașiul, adică vara nu poate produce la capacitatea de 100 MW din cauza faptului că nu are unde sa disipe energia termică rezultată. Idem la Adad (50 MW).

Capacitățile de producție ale CEH (în faliment) de la Mintia Deva și Paroșeni (360 MW) nu au posibilitatea de a se aproviziona cu cărbune din cele două mine din Valea Jiului deoarece acestea nu mai pot produce necesarul. De asemenea prețul de producție al energiei este mult mai mare decât prețul de vânzare. Apreciem că într-un viitor apropiat cele două capacități se vor închide dacă nu se investește în schimbarea tehnologiei.

În aceeași situație se vor afla și toate termocentralele CEO care au o capacitate instalata de 3240 MW (pe datele ANRE din ianuarie 2021). Se cunosc: incapacitatea de extracție al necesarului de cărbune, prețurile mari de producție, puterea calorifică slabă a cărbunelui, randamentele slabe ale termocentralelor. 

Cunoaștem că producția de energie din cărbune este în scădere, că prețurile de producție sunt peste cele de vânzare și că UE prin Green Deal impune închiderea acestor capacități, România va avea o primă pierdere de capacități pe cărbune până în 2025 de aprope 4000 MW, dacă se ajunge la un compromis cu CE sau mult mai devreme dacă nu se ajunge.

Reiau un grafic cu producția de energie securitară din ultimii 10 ani:

Fig. 3: Producția de energie securitară

Incapacitatea de extracție a cărbunelui, de plată a certificatelor de CO2 și randamentul scăzut al instalațiilor au făcut ca termocentralele pe cărbune să stea. Va reamintesc că avem indicatorul “factorul de capacitate” care arată acest lucru și care a fost 23% în 2020 pentru toate termocentralele pe cărbune.

Fig. 4: Factorul de capacitate pe tipuri de producție

Evoluțiile pentru un viitor apropiat sunt previzibile:

  • în 2026 producția din nuclear va scadea pentru doi ani când Reactorul 1 (720 MW) va intra în RK și retehnologizare după 30 de ani de funcționare
  • după 2022 producția din gaze va scadea deoarece multe instalații vor ieși din funcțiune nemaiavând avizele de funcționare ANRE, ISCIR și de mediu. Probabil 1000 MW vor fi retrași până în 2025.
  • producția din cărbune va ajunge la câteva sute MW deoarece minele (și carierele) se vor închide, instalațiile de producție de energie sunt depășite fizic și moral și datorită prevederilor Green Deal
  • importurile vor crește până la capacitatea maximă (3000 MW/h)
  • vor exista restricții de consum în industrie
  • există pericolul de black-out regional și național

De asemenea în ultimii doi ani importurile de energie electrică au crescut iar capacitatea de import existentă nu poate prelua necesitatea de consum. De asemenea importurile dezechilibrează balanța de plăți a României.

Fig. 5: Evoluția importurilor de energie electrică

Energia regenerabilă

Energia produsă de regenerabile nu este stabilă. Regenerabilele trebuie să le diferențiem pentru că fiecare are dependența sa. Prima clasificare ar fi energia hidro și restul.

Pe capacitățile de producție hidro se bazeaza cel mai mult SEN. Este mai predictibilă prin cunoașterea capacităților de apă acumulate în lacurile de acumulare. Nu uit că de fiecare dată cand scriu despre hidro trebuie tras un semnal de alarmă: lacurile nu sunt decolmatate de 30 de ani.

Fig. 6: Evoluția producției de energie regenerabilă

Energia solară este predictibilă. Energia eoliana este cea mai impredictibilă. Timpul de funcționare și randamentul acestora se vede mai sus, în figura 4 unde am calculat factorul de capacitate.

Concluzii

Un black-out național poate aparea dar probabilitatea este mai mică. Black-out–ul regional poate aparea mult mai des. Regiunile predispuse sunt Moldova și Transilvania – Crișana – Maramureș. Dar pot aparea pene de curent și în zonele cu multe capacități securitare prin crearea de suprasarcină și imposibilitatea sistemului (Transelectrica) de a reacționa.

Suntem în pericol până cand nu avem acoperită Romania cu capacități noi, mici și medii, de producție de energie securitară, până cand nu avem o reorganizare a pieței cu introducerea unei “piețe de capacități” securitare, până cand nu vor conduce energia niște specialiști cu viziune, care să realizeze în sfărșit STRATEGIA ENERGETICĂ pe care România nu o are de 14 ani, până când nu se vor mai face numiri în consiliile de administrație, consiliile de supravegere și directoratele companiilor energetice importante cu sinecuriști diletanți.

Later edit: Domnul ministru Virgil Popescu probabil că știe ce va urma de își dorește cu ardoare o centrală pe gaze în locurile sale de baștină. Nu se gândește totuși că Severinul nu are atâta aport la PIB cât are (de exemplu) Clujul, Bihorul, Timișul sau Iașiul.

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. ce se poate face in 2021-2026:
    – dublarea capacitatii de regenerabile (inca 4,5 GW instalati pe eoliana+foto) cu cresterea simultana a factorului de capacitate de la actualul 0,2 la 0,4 (adica peste gaz, carbune si hidro) prin instalarea de solutii de stocare (baterii, celule flow, etc); costul este de circa 5 miliarde pentru turbine+FV si inca 1 miliard pentru stocare; productie circa 9 TWh/an, avantaj echilibrare sistem transport energie prin distribuire productie si stocare in diverse regiuni; cost energie produsa aprox 70 euro/MWh, care insa scade sub 10 euro/MWh daca se folosesc fonduri UE (se pot cumpara echipamente din SUA – ex turbine de la GE, FV si baterii de la alti, care ulterior sunt rambursate din fonduri UE)
    – construirea reactorului 3 Cernavoda – ar fi un mare noroc sa fie terminat pana in 2026; cost tot circa 6 miliarde; productie 6 TWh/an, cost energie produsa 150 euro/MWh, nu se pot folosi fonduri UE;
    – construire a 30-50 instalatii noi de cogenerare pe gaz cu capacitati intre 50-100 MW electric (se pot asocia prefecturi la nivel national, astfel incat sa fie un plan national de 5-6 miliarde euro), fie in apropiere cartiere rezidentiale fie mari consumatori industriali, fie pe traseu conducte gaz, care sa aibe in plus instalatii de reformare catalitica a gazului natural in hidrogen pentru perioadele de vara; capacitate circa 3,5 GW, productie circa 6-7 TWh/an, la cost de 70 euro/MWh, care insa scade sub 20 euro/MWh daca sunt rambursate UE
    Suplimentar se pot construi statii de incarcare electrica care sunt si sisteme de stocare a energiei electrice pe traseul autostrazilor (o noua autostrada/drum expres Craiova-Caransebes ar fi justificata)
    Este o sansa unica pentru Romania de a recupera un decalaj major de infrastructura.

    • Atentie !

      Centralele / Instalatiile de cogenerare pe gaz amplasate langa cartiere rezidentiale sunt o sursa cunoscuta de poluare a aerului.
      Acestea utilizeaza bio-gaz, rezultat al fermentarii deseurilor organice depozitate la gropile de gunoi de langa orase. Acest bio-gaz este de o calitate semnificativ inferioara gazului natural si contine cantitati importante de hidrogen sulfurat.
      Hidrogenul sulfurat este un gaz toxic pentru oameni si coroziv pentru instalatiile de cogenerare, mai precis pentru motoarele cu ardere interna care ard acest gaz si de al caror ax de rotatie este cuplat generatorul electric. Coroziunea motorului cu ardere interna conduce la ardere incompleta a gazului si eliberarea in atmosfera a gazelor si particulelor poluante ce afecteaza sanatatea oamenilor pe termen lung (PM10, PM2.5)

      • tehnologia a mai evoluat … un ciclu combinat cu filtrele necesare (sunt multe tehnologii de filtrare care fac fata) la o distanta de cateva sute de metrii polueaza doar sonor … chetia cu biogazul cred ca perimata, dar cea cu syngas pare a fi ok! si motoarele de cativa MW cu cogenerare pot fi o solutie (gaz sau syngas) pentru ca axista tehnologia de filtrare ok.

      • arderea gazului natural produce cantitati neglijabile de particulate si sulfati/sulfuri/nitrati in comparatie cu arderea carbunilor sau motorinei/pacurii; pur si simplu nu se compara
        bio-gazul nu este necesar pentru cogenerare (care inseamna producerea simultana de energie electrica si termica)

    • Cu fondurile europene se pot achizitiona turbine eolienne de la producatori care investesc in unitati de productie pe teritoriul UE (participand astfel la relansarea economiei si la cresterea bugetului UE). Sau credeti ca turbinele produse in SUA, China, India sunt superioare turbinelor produse in UE (Siemens, Vestas, Nordex, Acciona, etc?)

      • E doar un considerent practic; SUA a oferit o linie de creditare de 8 miliarde din care se pot cumpara eolienele de 25 MW de la GE, turbine de 50 si 100 MW si reformatoare catalitice pt hidrogen si baterii din Polonia/Slovacia, apoi cu rambursarile UE se poate face si reactorul 3;
        Bineinteles cel mai bine ar fi de cumparat doar licentele si ceva echipamente si produs in Romania. Altfel Vesta cred ca are experienta mai mare, iar Germania de ex produce deja mai multa electricitate din eoliene decat din gaz

    • Ce utopie cea cu 30-50 de centrale.
      Pentru a derula aceste proiecte in paralel trebuie sa importam vreo 5.000 de sudori si vro 20.000 de electricieni.
      Firmele romanesti de abia au, cele mai maricele, 50 de sudori de aliat si cu astia nu poti sa duci un proiect de 100 MW daramite 50. Cat despre electricieni pt tras cabluri aoleu!

      • Foarte multi tineri fara locuri de munca emigreaza in alte tari (din lipsa de perspective). Multi dintre ei ei ar fi bucurosi sa invete sa sudeze si sa lucreze in Romania.

      • Asta de fapt e o veste buna; un sudor se poate face in circa 1 an de cursuri si practica intensiva; un electrician in maxim 2 ani (este nevoie de slujbe si reconversie profesionala in Valea Jiului, si nu toti o sa mearga sa construiasca autostrade). Partea buna este ca toate astea sunt slujbe sustenabile, cu contracte solide in special la electricieni (mentenanta), care o sa fie in mare cerere (spre deosebire de slujbele sezoniere din turism sau cules sparanghel).
        Suplimentar o sa fie nevoie de ingineri de profil si cercetare adevarata pe productie si stocare electric.

        • Un sudor bun e produce bani dupa cativa ani de munca. In plus munca e f. grea sa stai 10 ore cu masca si echipament de protectie fie soare fie vant. Bani buni dar spaga de ospatar e la fel de buna si faci munca curata. Nu mai avem oameni pt asta, proiectarea si executia sunt la pamanat vedeti marile firme din energie care au disparut sau s-au impartit in zeci de succeori mici (SAEM, Energoconstructia sau Electromontaj)

        • Dumneavoastră visați.
          Un electrician bun pe înaltă tensiune e format in mai mult de 2 ani.
          Că la înalta tensiune se greșește o singura data. Ultima .
          Sa tragi cabluri pe linie aeriana nu e chiar nevoie de ” electrician”. Cel mult șeful de echipă e necesar sa fie calificat. Meseriașul intervine doar la legături , cuplări cabluri cu statia de transformare. Sub control , verificare ierarhică.
          Se vede clar că mulți care nu au pus veci piciorul în o statie de transformare 200.000 Volti / 10.000 volti , bat câmpii in o veselie.
          La fel cu sudorii. Avea RSR niste sudori categoria 5- 6. Nu pricepeau de ce nu se puteau suda doua placi de textolit. 😃😃
          Sau de ce ” aia bătrâni” încălzeau pina la roșu doua bucăți de fonta înaintea sudarii.
          Teoria că teoria. Practica ne omoară.

          In rest , sistemul energetic național se tine în viață exclusiv datorita unor tehnici chiar experți.
          Cînd vor dispare/ pensiona , atunci vor începe problemele care deja exista dar politica habarniștilor a fost ,este și va fi mai presus de analizele și soluțile experților ( tot mai puțini). Și sunt necesari ani buni , bani multi și personal calificat sa întreții , modernizezi sau sa realizezi noi centrale.
          Pentru a pricepe SEN , trebuie vizitate centrale electrice. Ca să se priceapă cum se produce energia și cu ce eforturi.
          In rest succes cu turbinele pe vant și panourile solare. Nicăieri nu pot fi sursa de baza a unor sisteme energetice. Cel mult complementare. Cum sunt centralele hidro care produc la ora de vârf ( că se golește rapid barajul de apa ) .Unica hidro românească care lucrează 24/24 ore e Portile de fier. Și acolo un politician a băgat coada cînd turbinele noi produceau vibrații colosale. Habarnism ajuns la nivel de virtute. Corupția scop în viață.
          Turma bucuroasa că are curent. Iar cînd va lipsii ( garantat ) repede de căutat acarul Păun.

          • e bine ca ati evidentiat potentiale obstacole la instalatii de mare putere (peste 100 MW), insa nu vad propunerea dvs pentru a adauga 2-3 GW productie in maxim 3 ani si inca 2-3 GW pana in 2026

            • In 3 ani NU SE POATE adaugă nimic pe partea „energie securizată”.
              Se va importa masiv pina la limita fizica a liniilor de înaltă tensiune care ne leagă cu vecinii.
              Chiar și așa lipsa de energie va devenii tot mai reală.
              Și atunci metoda RSR.
              Întreruperi de energie „planificate” pe județe , regiuni. Nu ai cum recupera 10 ani irosiți in care toți politicienii au frecat menta.

  2. Foarte buna analiza.Deja se vede ca sintem in criza de energie dupa cantitatile pe care le importam.
    Tot in „tabelele” ANRE-arata ca sint in ”functiune” vreo 20000 MW. Minciuna? Cred ca da, exista dar incapabile sa produca din fele de fel de capusari.Cred ca at fi interesant sa prezentati toate hidrocentralele construite inainte de ’89 si sa vedeti unde au ajuns-la fel de fel de smecheri. Sa vorbiti si de porcariile acelea de minihidrocentrale de pe cursurile riurilor unde nu au facut nimic in afara de bataie de joc a naturii. Dl. Pavaloiu de la Tvr Cluj a aratat cite ceva. Acolo se ascund bani ai smecherilor.
    In alta ordine de idei toata lumea vorbeste de automobilul electric, dar cu ce le vom alimenta? Am aflat pe net ca o incarcare a unui automobil pentru a parcurge 100 km va avea nevoie de 15-20 Kw. Sa presupunem ca vor fi in 2-3 ani 100.000 masini electrice care la o incarcare vor avea nevoie de 100000×20=2000000Kw=2000 MW. Mai intra in calcul si transportul urban care ia avint. Dar cind vor fi 1 milion de autoturisme electrice? Ce conducatori incapabili avem. In toata lumea se da o lupta apriga pentru energie, numai noi stam si vorbim. De fapt ce sa te mai miri, cind vezi ce ministru al energiei avem. O zi buna.

    • 100 km/zi/auto inseamna cam 20 KWh/zi/auto
      100.000 auto inseamna 2 GWh/zi in plus, adica 0,7 TWh/an
      2 GWh/zi pot fi produsi de 100 MW instalat (nuclear) sau 500 MW foto sau 400 MW eolian (cu stocare) sau 300 MW gaz

  3. „Cunoaștem că în caz de condiții meteorologice nefavorabile (secetă, temperaturi scăzute, lipsa vântului, variația diurn – nocturn) nu există posibilitatea de a produce energie electrică.”
    ?????
    „Am evidențiat doar capacitățile securitare de peste 50 MW (cărbune, gaz, nuclear) deoarece numai acestea ne feresc de un black-out.” ” versus „Pe capacitățile de producție hidro se bazeaza cel mai mult SEN. Este mai predictibilă prin cunoașterea capacităților de apă acumulate în lacurile de acumulare.”
    ?????

  4. „Pană de curent” e oale și ulcele.. ierte-l Domnul pentru păcatele cu voie și fără de voie.. Așa că, mai ușor cu black-out-ul pe scări..

    Dincolo de analiza corectă a prezentului, sau de prognoza ușor panicardă a viitorului apropiat, e limpede unde bateți.. Consiliile alea bată-le vina și numirile..
    Ați pariat pe roșu și vedeți că nu sunt șanse să mai iasă prea curând..

    De-acord și cu această nemulțumire (poate vom apuca vremurile-n care să primeze competența..), dar apropo de „STRATEGIA ENERGETICĂ pe care România nu o are de 14 ani” (frumos Bold-uită..),
    ce-or fi păzit oare guvernele Ponta, Grindeanu, Tudose și Dăncilă (agreabila damă de π..că, unde π=3,14..) în iest timp …?

    • ca sa ajunga cineva in CA sau CS trebuie sa: fie membru de partid, trebuie sa fie recomandar de seful organizatie, pentru asta trebuie sa-l pupe-n ***. am incercat odata si nu am indeplinit conditiile cerute. nu ma intereseaza! ganditi prea departe!

  5. Cred că este o mică greșeală în tabelul din Figura 4. În loc de TW ar trebui să fie TWh (că e producție, nu putere instalată). Altfel nu ies deloc calculele.

    • Perfect adevărat !
      Ideologii Green Deal ar putea răspunde că problema noastră nu sunt eolienele și solarele, ci sărăcia producției energetice în zone precum Transilvania-Banat-Crișana. Ceea ce e adevărat, cum rezultă și din articol. Dar pe de altă parte aș vrea să-l văd și eu pe producătorul de energie eoliană care-și face mori de vânt în Ardeal și nu în Dobrogea sau Bărăgan !
      Cu o infrastructură adecvată de transport gaze, putem distribui rezonabil producția de energie sigură („reliable”), acoperind nevoile teritoriale și eliminând presiunea asupra sistemului de transport cât și dependența de „mila Domnului” – ambii factori prezentând riscuri majore de blackout.

    • Asa e, in tarile din Estul-UE, sectorul energetic este domniat de propaganda „liberala” a companiilor „de stat” conduse de oameni integri, competenti cu un spirit anteprenorial, etc. In contrast, sectorul energetic al tarilior socialiste din Vestul-UE este dominat de companii private, conduse de oameni incompetenti, corupti, nepasatori si ignoranti in privinta investitiilor, calitatii serviciilor, dividendelor, samd Nu in mod intamplator, instalatiile socialistilor din Vestul-UE lasa de dorit, sunt depasite, functioneaza in pierdere, importa cantitati imense de electricitate iar panele de curent au devenit o normalitate.

  6. După 2022 producția din gaze va scade
    Vor exista restricții de consum în industrie
    Există pericolul de black-out regional și national

    ‘No, nu-I bai’ – ar zice ardeleanu’… macar bine ca vom avea masini electrice’.
    ‘Statul social’ are mare grija ca cei care au bani propri – 10.000 -15.000 euro – sa-si poata cumpara automobile electrice. Vor sta la coada ‘la curent’ cum stateam noi la benzina pe vremea comunistilor. Sunt aproape sigur ca-l vor injura tot pe Ceausescu…

    In alta ordine de idei, Planul Național de Relansare și Reziliență – 30 de miliarde moca! – prevede ceva in sensul imbunatatirii situatiei descrise de autor.

  7. Hartile si pozele porno sunt complet aiurea.
    Pariu ca idividul n a auzit in viata lui de Moinești, nu stie ca ceturile fc cu gaz, atat cat fck si crede ca Moldova se reduce la fundatura comunistă iasi care arde niste carbuni si Pacura, toarași?
    Harta cu reteaua de gaze e de risul curcilor – doar nu crede cineva sanatos la cap ca cei din Tg.Mu, Bârlad, Vaslui, Focșani si Piatra nu sunt conectati la reteaua de gaze!

    • harta este a Transgaz si cu reteaua Transgaz, de transport! evident ca distribuitorii au si ei retelele lor, dar cu debite si presiuni care nu intotdeauna permit racordarea la un mare consumator.

      • Daca e seceta grava rau de tot se opreste macar un grup de la Cernavoda, dar Portile de fier merg relativ bine. Daca scad sub -20 de grade care e problema? Nu se poate sparge gheata?
        Conductele fortate iau apa mult mai de jos, ca asa e normal. Unele din centralele Hidro in sistemul Romanesc au fost gindite sa asigure interventia rapida si servicii de sistem.
        Si cazanele se sparg la centralele pe carbune/pacura/gaz, si turbinele au probleme…
        S-a spart cazanul la vaporizator ai iesit din sistem imediat…

  8. @ stefan 60

    ’La fel cu sudorii. Avea RSR niste sudori categoria 5- 6. Nu pricepeau de ce nu se puteau suda doua placi de textolit’.
    Acei sudori care nu puteau ’suda’ doua placi de textolit au construit actualele baraje hidrotehnice, termocentralele, caile ferate, soselele, liniile de tramvai, de troleibus, metroul etc… Capitalismul actual traieste – o spun cu oarecare jena – pe spatele RSR…

    ’ Teoria că teoria. Practica ne omoară’…
    Eu cred ca nu ne omoare nici teoria nici practica. Ne omoara IGNORANTA !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro