joi, martie 28, 2024

Cand oamenii „de dreapta” habar nu au ce spun. Miza reala.

F. A. Hayek, cel mai important ganditor clasic-liberal al secolului 20. 8 Mai 1899 – 23 Martie 1992. Azi e un moment bun sa reamintim miza: Cand oamenii de dreapta vorbesc despre capitalism ca despre ceva cu bogatasi, burghezi, masini, bani, conturi bancare, proprietati imobiliare etc., nu fac decat sa repete niste mantre socialiste si progresiste. Atat. E bine de stiut. Habar nu au ce spun.

Toata povestea asta despre economia de piata, capitalism, dreapta etc. nu este despre bani, avutie, clase sociale, iahturi, vile, conturi bancare, succes etc.. Este inainte de orice despre un lucru major: despre ordinea sociala a libertatii. Despre idealul ei.

O ordine sociala in care oamenii sunt liberi sa-si urmeze planurile si inclinatiile si in masura in care ceilalti din jur gasesc ca e de interes sa le sustina, le sustin. Nimeni nu te obliga sa sponsorizezi ceea ce nu pretuiesti. Iti place ceva, faci o conta-oferta in bani.

Fiecare ofera ceva semenilor (un produs, un serviciu, o iluzie) si semenii decid liberi daca ceea ce are de oferit merita sa fie sponsorizat sau nu. Asta e piata libera. E un sistem generalizat de schimb reciproc intre oameni liberi.

Ai ceva de oferit – munca, idei, vise, satisfactia unor orgolii, poezie etc. – si gasesti pe cineva care e interesat in oferta, oricat de nevaloroasa ar parea altora: asta e tot. Sunteti liberi sa faceti tranzactia. Nu gasesti: e problema ta. Probabil ar trebui sa oferi altceva semenilor. Ceva care va fi mai pretuit decat actuala ta oferta.

Acum, ca se intampla ca unii ofera lucruri, servicii, iluzii pe care multi le pretuiesc ca atare si sunt gata sa le plateasca cu bani buni, e o externalitate a sistemului. De aici bogatia.

Dar in acest sistem bogatia vine dintr-un singur lucru: oferi ceva ce atii vor. Nu din faptul ca esti la pupitrul de control al statului. Ca ai mana bagata in sistemul de redistributie al statului. Ca esti asociat cu aparatul administrativ si poti extrage rente din asta. Nu. Avutia vine dintr-un singur lucru: ai oferit ceva si ai gasit oameni care sunt foarte interesati in ceea ce oferi.

Pe scurt: sistemul libertatii nu este neparat despre bogatie desi “intamplarea” face ca este cel mai mare creator de avutie din istorie. Sistemul este despre oameni liberi si responsabili, interactionand intre ei liberi printr-un cadru institutional care creeaza si recunoaste valoare sociala si economica, in conformitate cu ce crede fiecare individ liber, nu autoritatile sau guvernantii. Din aceste interactiuni rezulta avutia generala. Fiecare om cauta sa fie util celorlalti. Asa se produce valoare si „crestere economica”.

Fiecare om cauta sa fie util celorlalti. Sau nu. E liber sa faca ce vrea. Dar sa nu dea mai tarziu vina pe altii si sa ceara sa fie intretinut de ei.

Atat.

Deci e bine sa ne amintim azi asta. Dreapta clasic-liberala definita de Hayek & co nu este despre bogatasi, burghezi, masini, bani, succes in viata. Este despre un tip unic de sistem social in care Statul este un garant al ordinii sociale a libertatii bazate pe schimbul reciproc de bunuri si servicii intre oameni. Atat.

Distribuie acest articol

89 COMENTARII

  1. Politicienii de Dreapta ar trebui sa vorbeasca mai putin despre Dreapta, daca vor sa cistige aderenti, iar apoi alegerile.
    Majoritatea electoratullui identifica Dreapta cu exploatatorii, cu bogatasii si confunda Stinga cu usl-ul.
    Daca politicienii de Dreapta spun ca sunt de Drepta si lupta impotriva usl-ului, electoratul va crede ca usl-ul reprezinta Stinga, va crede ca usl-ul ii reprezinta pe oamenii saraci, pe pensionari, pe bugetari, pe someri.
    Politicienii de Dreapta trebuie sa explice, in primul rind, ca usl-ul nu reprezinta Stinga, ci ii reprezinta pe corupti si infractori, iar Adevarata Dreapta ii reprezinta pe oamenii cinstiti, corecti, patrioti, competenti, incoruptibili.
    Tara nu are nevoie acum nici de partide de Dreapta, nici de partide de Stinga, ci de partide compuse de oameni corecti, cinstiti, competenti, patrioti, incoruptibili, care aplica politici de Dreapta, atunci cind este nevoie de politici de Dreapta (asa cum este acum), dar si politici de Stinga, atunci cind bugetul permite politici de Stinga.
    Este nevoie de un Partid al oamenilor cinstiti si competenti, care sa aplice cele mai bune politici (de Dreapta sau de Stinga), care sa asigure locuri de munca, bunastare, stabilitate.
    Oamenii cinstiti si competenti nu sunt bine reprezentati in actualul parlament.
    Electoratul este normal sa sustina Stinga, sperind ca astfel vor avea locuri de munca, sperind ca va fi echitate, sperind ca infractorii si coruptii vor ajunge la puscarie.
    Adevarata Dreapta trebuie sa explice electoratului, si sa-l convinga, ca usl nu reprezinta Stinga, ci ii reprezinta doar pe marii corupti si marii infractori, care au devalizat tara, cei care au furat de au rupt, cei care vor sa fure in continuare si sa scape de puscarie.
    Adevarata Dreapta trebuie sa explice electoratului ca, in acest moment, Stinga nu poate crea locuri de munca, nu poate atrage investitori, nu poate creste, in mod real, salariile si pensiile.
    Adevarata Dreapta trebuie sa explice, si sa convinga, ca, in acest moment, doar masurile de Dreapta pot crea locuri de munca, pot atrage investitori, pot duce la cresterea salariilor si pensiilor. Din aceste venituri suplimentare, Dreapta poate redistribui o parte pentru a-i ajuta pe cei care, cu adevarat, au nevoie sa fie ajutati. Doar din aceste venituri suplimentare, aduse de masurile de Dreapta, pot fi acordate ajutoare, sporuri, indemnizarii, pot fi create locuri de munca, pot fi majorate salariile, pot fi platite si chiar majorate pensiile.

    • @mihai. Majoritatea electoratului sau majoritatea mass-media (onesta sau mercenara)???? cu mesaje de genul „impilatorii poporului, lipitori, etc) il aud mai des pe sticla si mult mai putin la mitingurile sindicale. Pe de alta parte, inafara de TOLERAREA proprietatii (si aia cu scrasnete din dinti audibile si vizibile) ce deosebeste PSD de azi de PCR? ca tot de intarirea statului in economie, de limitarea profiturilor etc aud de la Ponta si ai sai. Cand vrei de la o firma de stat si profit maxim si pret de desfacere jos si investitii mari (perfecta contradictie economica) ce esti : proprietar sau stat asistential?

    • Perfect de acord. Iar Dreapta, daca nu intelege cat de repede aceste atat de simple adevaruri, se va pierde in controverse teoretice si personale si va pierde si alegerile, cu consecinte care au inceput deja sa apara si vor continua nestingherite (economie, justitie, mediu, etc). In aceste momente cred ca mai sunt necesare si o mult mai mare combativitate si o vizibilitate sporita in mass-media pentru ca votantii sa inteleaga, macar si in ceasul al 12-lea, ce plasa au luat, nauciti de toate minciunile si promisiunile desarte facute de actuala putere

    • @Mihai
      Orice politica de stanga este inutila intr-un sistem economic liber !
      „…dar si politici de Stinga, atunci cind bugetul permite politici de Stinga.”
      Orice politica de stanga distruge , treptat , un sistem economic liber .
      Tu te-auzi ce spui ? Nu inteleg cum poti fi asa de nostalgic dupa politicile de stanga traind intr-un socialism descompus ca cel in care traim ? ? !

    • Ai perfecta dreptate; de mult spun, cui vrea sa ma asculte, sa se termine cu etichetele si sa se dedalieze masurile economice si politice pe care oameniile propun romanilor.
      Lumea e satula de ideologii si putin dispusa sa le adanceasca; omul simplu vrea chestiuni concrete, apropiate de intelegerea si de grijile sale.

  2. In Romania nu putem discuta de stanga sau dreapta. Aici problema partidelor se pune „ce trebuie sa facem sa ajungem la putere?” In functie de raspuns, vor aplica si strategia.
    Dar daca lasam la o parte Romania, interesant de analizat tarile nordice, care desi orientate spre stanga, se bucura de grade de libertate economica ridicate. Aici dualismul dintre stanga si dreapta se rezuma la partea de sprijin social. Libertatea economica este imbratisata de ambele parti.

  3. Referitor la tarile nordice din EU, sint ele de Stinga / Dreapta ? Guess what? Care stat este mai liber economic? SUA sau Danemarca? Multi cred ca SUA, cind, de fapt, libertatea economica este mai mare in Danemarca si Finlanda, (decit un SUA). (sursa: Economic Freedom of the World 2012 Annual Report). BTW, Romania este clasata pe locul 36. Atunci de ce nu merge economia la noi? Economic freedom in China este clasata pe locul 101, desi dpdv economic China o duce bine. Unde este gresala?

    • Pai nu e nicio greseala. In China statul controleaza tot ce misca si tot el aduna profitul la urma. Statul are bani, nu chinezul de rand.

    • @ mihai @sile. Eroarea comuna privind China este aceea ca exista regiuni speciale unde NU functioneaza marxismul (de tip Ponta/Iliescu etc) si altele unde comunistii sunt cei de pe timpul lui Mao. Media per China inseala.

  4. „Unde este gresala?”

    In faptul ca se confunda binele individual, dobandit prin eforturi proprii, cu binele colectiv.
    Sau altfel spus, ca sa citez o butada atribuita regretatului Grigore Moisil: „Daca stai cu picioarele in apa cu gheata si cu curu’ pe plita IN MEDIE esti la temperatura potrivita”!

    • @ iosiP: iti raspund cu una de aici (USA). Un coleg se plingea ca nu il lasa guvernu’ sa aiba acasa mitraliera AKM-47 si ca ii ia prea multe taxe. Alt coleg l-a indrumat ca sa mearga in Somalia, unde poate ca sa traga cu AKM-ul cit vrea si nu sint nici taxe. Nu sint nici drumuri, economie, nu e mai nimic.

      un altul spunea ca n-avem nevoie de reguli si regulatzii, ca piata face totul. pai, ia sa punem niste oameni la un loc pentru o zi. Intr-o ora incep ca sa se certe! deci, zic, eu, avem, totusi, nevoie de ceva „reguli”. e nevoie de „balance” si ceva bun-simtz.

      • @mihai

        Singura „regula” de care avem nevoie este interzicerea agresiunii, de orice fel ar fi aceasta.
        Sau altfel spus, am dreptul sa detin un AK47 dar nu am voie sa deschid focul asupra vecinilor… iar daca o fac (si fapta este dovedita dincolo de orice indoiala) primesc un glont in ceafa in 24 de ore de la pronuntarea verdictului.

        Dar nu despre regimul armelor si munitiilor discutam, ci despre utilitatea (si mai ales despre legitimitatea) legilor care imi impun sa cedez statului vreo 70% din rezultatele muncii mele, pentru finantarea unor „cauze” cu care – eventual – nici macar nu sunt de acord.
        Desigur, asta presupunand ca esti si tu de parere ca munca in folosul altora se numeste sclavie, adica „Stare de totală dependență politică, socială și economică în care este ținută o țară, o categorie socială, un individ.” (cf. DEX).

        • Hai sa analizam argumentul tau. Stii cat costa un focos nuclear? Cateva milioane bune, e drept, dar milionari sunt mii in SUA. De ce sa nu aibe ei dreptul sa detina o bomba atomica? Sa detina, nu sa agreseze cu ea, evident. Daca cumva unul da in depresie si detoneaza ogiva in vecini(sa zicem ca a cazut bursa si a falimentat saracu’) pai sa il impuscam in 24 de ore si am rezolvat cazul.

          Ramane insa intrebarea cine il impusca, pentru ca sectia de politie impreuna cu tot orasul s-a cam vaporizat. La propriu… Dar sa nu ne legam de asemenea amanunte, libertatea de a detine ORICE e sfanta, nu-i asa? Deci sa militam pentru liberul acces al populatiei la arme chimice bacteriologice si nucleare? Sau totusi ramanem normali la cap si tragem linie undeva. Si daca o tragem de ce sa nu o tragem inainte de AK-47?

          • Si de unde credeti ca ar cumpara ogiva cu pricina, de la vreun „garage sale”?

            Este suficient ca statul sa controleze distributia armelor de distrugere in masa (pe care este singurul in masura sa le produca, chiar daca apeleaza la sectorul privat pentru anumite elemente constructive).

            Da’ ca veni vorba: de ce ar avea statul nevoie de ogive nucleare, arme chimice, bacteriologice si altele asemenea? Iar aici am dreptul sa intreb, ca (spre deosebire de „atomica” din curtea milionarului) acestea sunt platite inclusiv din banii subsemnatului…
            Va referiti cumva la contracararea amenintarilor unor tari precum Irakul, pe care prea-democratele USA le-au invadat din motiv de petrol de distrugere in masa? Sau la Afganistan, unde bravele trupe NATO combat terorismul insotite de geologi si experti in exploatarea resurselor de metale rare?

            Fara suparare, cred ca faceti o eroare de principiu crezand ca John Doe ar fi tentat sa detoneze focosul din dotare, in timp ce guvernul este alcatuit din super-genii capabile sa evite orice catastrofa, incluzand (dar fara a se limita la) transformarea soarelui in supernova! Nu stiu cum se prezinta lucrurile in SUA dar aici „acasa” va garantez ca in parlament si in guvern gasiti suficiente exemplare pentru a popula atat puscaria cat si casa de nebuni!

            • Ce vroiam eu sa demonstrez prin reducere la absurd cu exemplul focoaselor nucleare e ca intrebarea nu e daca trebuie sa reglementam ci cat. Poate exemplul cu bomba atomica e caraghios dar ce credeti despre grenadele de mana? Alea chiar le poti cumpara la un „garage sale” daca le dereglementam pentru ca chiar pot fi produse intr-un garaj. Ia faceti un experiment mental si inchipuitiva cam cum ar arata o societate in care grenade de mana cu fragmentatie sunt disponibile „la liber” Cam cum ar arata conflictele intre bande interlope rivale samd…

              Undeva trebuie obligatoriu sa tragem linia. Si daca tot o facem de ce sa nu o facem inainte de AK-47 si nu dupa?

          • In opinia dumneavoastra focoasele nucleare cresc in copaci si milionarii treziti cu fata la cearceaf joaca alba-neagra cu butonul de detonare…

            Realitatea insa e alta,focoasele nucleare sunt dezvoltate doar pt ca exista cumparatori suficienti de puternici si tampiti incat sa le foloseasca(guvernele),oamenii de rand folosesc energia nucleara pt a face profit intru-un mod constructiv(centralele electrice nucleare) si daca se rafuiesc o fac folosind cel mult aruncatoare de grenade(ex RPG folosite in zonele de razboi civil) pt ca ce depaseste puterea de distrugere a unei grenade devine contraproductiv.

            Al doilea aspect pe care l-ati ratat e ca un om care reuseste intru-un mediu extrem de concurential sa isi construiasca o avere de cateva milioane de euro,este un om mult mai echilibrat decat Gheorge,proletarul cinstit care isi exerseaza „superioritatea” atunci cand isi snopeste copii in bataie dupa ce a depasit limita de 100 ml de tuica cumparata pe caiet la birtul din sat…..

            • Fara suparare dar astea sunt prostii.

              Singurul motiv pentru care „oamenii de rand” nu folosesc in rafuielile lor decat „maximum aruncatoare de grenade” e ca nu au la dispozitie altceva. Atunci cand au, vezi spre exemplu razboaiele intre cartelurile columbiene sau mexicane, folosesc absolut orice, de la tancuri la elicoptere de atac.

              Dar ce m-a enervat de-a dreptul la postarea dvs. este afirmatia cum ca milionarii sunt niste indivizi superiori, echilibrati, niste superoameni cum ar fi. Habar nu aveti despre ce vorbiti. Dincolo de exemplul evident al mafiotilor, care sunt si ei milionari si sigur SIGUR nu sunt niste indivizi echilibrati si fara apetente spre acte violente chiar si milionarii cinstiti n-au sub nici o forma calitatile pe care dvs. l-i le atribuiti. Unii sunt destepti, altii curajosi, altii abili, altii doar norocosi. Si o gramada de altii sunt pur si simplu mostenitori.

            • Ok,am inteles,omul de felul lui e naspa,noroc cu STATUL(care,e format tot din oamenii…) ca are grija de noi astia care nu stim sa ne rezolvam problemele….

  5. D-le Aligica, sunt mereu uimit de discursurile teoretice ale oamenilor „de dreapta”, care evita sa discute problemele reale ale capitalismului, in forma lui actuala. Nu exista vinovati pentru dezastrul economic actual, iar simplii cetateni sunt cei care trebuie sa plateasca. Nimeni din cei vinovati nu a fost nici macar deranjat, ce sa mai vorbim de vreo condamnare. Va recomand calduros articolul “Why Isn’t Wall Street in Jail?” si cartea “The Great American Bubble Machine: How Goldman-Sachs Blew up the Economy”, ale lui Matt Taibbi. Celor vinovati de criza actuala nu le pasa de ce zicea Hayek, sunt interesati doar sa pastreze status quo-ul: sa poata face ce vor si sa nu poata fi trasi la raspundere. “Piata” NU o sa le rezolve de la sine pe toate, este o iluzie periculoasa. Atat timp cat o sa refuzam sa vedem realitatea si o sa ne ascundem dupa deget, o sa continuam sa avem exact aceleasi probleme.

    • ” Piata” NU o sa le rezolve de la sine pe toate, este o iluzie periculoasa”

      Da, piata are si limite. Cred ca cele mai bune comparatii sunt in biologie. Si oamenii din piata iau decizii pe baza unor semnale, care pot fi corecte sau nu. De exemplu intr-o fabrica de autoturisme se vede repede daca masinile produse merg sau nu, daca componentele functioneaza, daca se vand sau nu, daca sunt mai bune sau mai proaste decat concurenta si la ce capitole etc. Daca masinile nu se vand, pierderea apare repede in situatiile financiare si e clar pentru toata lumea – actionari, directori, creditori – ca trebuie facut ceva, altfel pierd toti.

      Schema asta nu merge la fel de bine in domeniul financiar, mai ales cand e vorba de contracte pe termen lung (credite, asigurari, derivative pe termen lung). Unde exista experienta de mai mult de 100 de ani (asigurari, credite), s-a invatat ceva din ea, exista niste reguli de baza care tin situatia sub un oarecare control. Unde nu exista (derivative) e si mai greu sa stii daca decizia a fost buna sau proasta. Pe termen scurt nu ai nici un semnal clar care sa iti spuna ca ai gresit, comparabil ca intensitate si claritate cu cel din cazul producatorului de masini. Cu atat mai putin in situatiile financiare – pierderea nu apare imediat, poate dura mult si bine. Singurul semnal luat in serios – prea in serios – este marcarea la piata a pozitiei. Asta poate deveni un mic circ auto-referential, unde tot tu cumperi sa nu scada pretul. Piata cu pricina poate fi mai mult cu numele, ca toti de fapt se bazeaza pe acelasi gen de modele, iar lichiditatea nu prea exista nici in zilele bune. Dar asta e singurul semnal disponibil pe termen scurt. Fiind singurul, a fost luat prea in serios. Pe baza acestui semnal se decide daca ai avut un an bun sau prost, daca ai facut bine ce ai facut, si daca trebuie sa continui in aceeasi directie. Un astfel de semnal incurajeaza formarea bulelor. Intr-o piata in crestere toata lumea e bogata pe hartie, cum au fost proprietarii de apartamente in timpul bulei imobiliare. Problema e cand toti vor sa transforme bogatia de pe hartie in bogatie reala.

      Pe scurt, self regulation (si piata in general) functioneaza doar daca devine clar suficient de repede ca ai luat o decizie gresita.

      • Domnule r2, nu contest analiza dumneavoastra!
        Afirm insa in continuare dreptul fiecaruia de a fi prost pe banii lui, dar contest dreptul statului de a fi prost pe banii mei, iar asta include si dreptul de a folosi banii mei pentru a corecta prostiile altora.

        • Principiul suna bine, doar ca e la fel ca si modelele alea financiare, functioneaza la fix doar pe vreme buna. Daca prostia este mare, efectele ei nu pot fi limitate la cei care au produs-o, pentru ca au si aia creditori, si creditorii au alti creditori. Salvarea bancilor asta a fost – salvarea lungului lant de creditori, printre care ne aflam si noi. Stiu banci care au fost „salvate”, dar pretul actiunilor lor acum este sub 1% din cat era in 2006. Nu actionarii au fost salvati, iar de dragul angajatilor oricum nu moare nimeni. E vorba doar de creditori.
          Prefer sa pornim de la premiza ca efectele prostiei se propaga indiferent de barierele legale, si e mai bine sa fie prevenita decat „tratata”.

          • Ce parere aveti de interzicerea practicii rezervelor fractionare, ca antidot la prostie?
            Sau asta ar afecta profitul bancilor, dar mai ales posibilitatea acestora de a imprumuta statul, deci iese din calcul?

            Prin urmare, eu propun urmatoarele:
            – daca depun banii in banca „la termen” n-am voie sa-i retrag inainte de scadenta, in schimb primesc dobanda (variabila, in functie de rezultatele financiare ale bancii cu pricina), sau altfel spus sunt considerat „investitor”, cu riscurile si beneficiile aferente;
            – pe de alta parte, daca depun banii in banca „la vedere” (cont curent) nu primesc dobanda, ba chiar platesc serviciul oferit, dar stiu ca banii mei sunt intangibili, si implicit nu depind de „istetimea” bancii cu pricina, deci banca actioneaza ca o caseta de valori, cu deosebirea ca-mi pot accesa banii fara a fi nevoit sa ma deplasez la sucursala unde i-am depus (facilitate platita, desigur).

            Ce credeti, cam cati clienti ar mai avea bancile in aceste conditii, desi ele – conditiile, nu bancile – sunt perfect logice si normale intr-o piata libera?

    • Aveti dreptate, insa doar partial: fenomenele descrise nu sunt cauzate de piata libera ci exact de imixtiunea statului in treburile acesteia.
      Capitalismul REAL, in forma propusa de catre Mises, Hayek, Rothbard, Kinsella etc. ar fi condus la falimentul bancilor implicate, urmat de condamnarea celor responsabili. In schimb, interventia statului nu a fost deloc in spirit capitalist ci pur socialist… cu efectele cunoscute!

      Prin urmare, va sugerez sa nu mai acuzati capitalismul de pacatele socialismului: asteptati sa existe capitalism REAL (dar nu va faceti sperante, statul nu-si va ceda cu usurinta prerogativele) si dupa aceea sunteti liber sa criticati…

      • Fenomenali mai sunteti voi, apostolii „capitalismului pur”. Va asemanati pana la identificare cu comunistii convinsi. Si acestia din urma scuza tragedia comunismului real spunand ca doar liderii comunisti au „intinat” nobilele idealuri ale comunismului pur.
        Nu exista „comunism pur”, ci doar cel experimentat tragic de sute de milioane de oameni!
        Nu exista „capitalism pur”, ci doar cel trait de miliarde de oameni, din criza in criza, cu pauze de oarecare normaliste a vietii. Iar pauzele de „bine” au fost doar cand statele au impus reguli dure. Cand statele capturate de marii capitalisti au inceput sa anuleze regulile. sa „dereglementeze”, au intervenit sistematic marile crize. Platite de prosti, de buna seama, ca marii rechini si-au cumparat de mult imunitatea.
        Terminati cu prostiile despre „capitalismul pur” si „adevaratul capitalism”. Nu va mai cred nici curcile. Singurul capitalism bun este acela tinut in haturile legilor, domesticit.

        • @casandra

          Cred ca aveti „unele” probleme de intelegere! Liberalismul sustine un lucru simplu, anume acela ca fiecare este liber sa faca ce doreste, atata timp cat actiunile sale nu afecteaza libertatea celorlalti de a face si ei ceea ce doresc.

          Si nu, asta nu inseamna ca sunt liber sa-i dau cuiva cu parul in cap, pentru ca asta ar incalca libertatea respectivului de a nu primi un par in cap!
          In schimb, inseamna ca sunt liber sa produc bunuri, servicii sau idei si sa le vand altora, care au libertatea sa le cumpere (sau nu) – se cheama piata libera!
          Si mai inseamna ca statul nu are dreptul sa-mi impuna pretul la care sa-mi vand produsele, si nici sa ma oblige sa cumper produse pe care nu le doresc, la preturi cu care nu sunt de acord, pentru ca asta inseamna o incalcare a libertatii.

          E ceva rau in asta?

  6. Ati explicat minunat, dle DPA, notiunea de „capitalism”, sau, in fine, eu asa ii spun (si ajunsesem sa ma cert cu cineva din familie tocmai de asta, pptca-i spuneam”mai, capitalismul, de fapt, nu e despre capital” – certuri cu atat mai dureroase atunci cand persoana respectiva e cu 15 ani ai in varsta ca tine). Minunat, si minunat de concis. Aproape ca mi-as pune intrebarea „de ce oare nu scrie dl DPA la un ziar mainstream din Romania”, zic aproape pt ca stiu raspunsul: pentru ca nu exista in Ro.un asemenea ziar, care sa si consoneze cu ideile dvs. Poate doar 22, dar acolo exista o alta discutie, si nu prea e mainstream. In Ro. sunt mainstream numai chilotii si sutienele vedetelor, nu ideile. Din pacate.

    • Crezi chiar, Liv?! DPA este un bun orator, desigur, si un desavarsit formator de opinie: spune lucruri adevarate ata de simplu,de transant, incat simiti ca ideile respective iti apartineau inca demuuuuuult, dar nu prea le puteaitranspune in cuvinte asa cum o face autorul. Partea proasta e ca dumnealui nu vorbeste despre dreapta, ci despre o lege economica obiectiva, care actioneaza in absolut orice sistem. Dar spus frumos de domnul Aligica, in prelungirea unui titlu ce contine un cuvant magic, trebuie ca un asmenea sistem poate fi numai de dreapta. Hotarat! E modul natural, e in legea firii sa fie asa, deci trebuie sa fie de dreapta. Numai ca in legea firii, in normalitatea antropica, lucrurile sunt ceva mai complicate: sapiensii se zbat, in mod la fel de natural, intre strânsura si imparteala, intre concurenta si uniformitate, intre a obtine si a da, intre individualitate si sociabilitate, sa ajunga lider in comunitatea sa, dar sa si-o apere fata de alte comunitati rivale. Astea sunt dreapta vs stanga, iar nu cererea vs oferta, xu toate libertatile ce le implica fiecare. Cei de dreapta cauta institutionalizarea concurentei, a rivalitatii intre indivizii aceleasi societati, iar cei de stanga institutionalizarea celeilalte laturi umane: intrajutorarea. Cele doua sunt complementare, desi par antagonice, iar daca bogatia, deci acumularea supradimensionata de catre unii membrii ai ei, e un efect secundar al libertatii sociale de a oferi si a alege si redistribuirea intermediata de stat are neajunsul lenei a altor membrii. Dar daca exista multi a caror singura oferta e forta de munca proprie si aceasta marfa nu e cautata, desi toti incearca sa o ofere?! Ce alta marfa, ce alt bun ar putea respectivii oferi pentru a nu cere celorlalti sa fie intretinut de ei? Poate nu au nici macar acei chiloti si sutiene, oferite cu generozitate pe mainstream. Iar daca nu e gresit, ba e chiar laudabil sa-ti expui frumusetea si produsele spiritului, de ce ar fi gresit sa-ti dezvalui nurii trupului?! Pana la urma Creatorul e Cel care ne-a inzestrat pe fiecare.

      • Hantz…..marturisesc sincer ca nu prea inteleg ce vrei sa spui. Ce sustii tu, ca e legitim sa iti etalezi nurii in presa mainstream?Pai pardon, dar nici eu n-am afirmat altceva; nu e vina blondelor din tabloide, e vina celor ce le promoveaza in dauna continuturilor mai interesante. Si, sa avem pardon, dar eu ma refeream numai la Romania: nu cred ca poti sa-mi dai exemplu de alta tara membra UE in care sa se vorbeasca mai putin despre bugete (care vrei tu: cele anuale ale Romaniei, cele multianuale UE, oricare) decat Romania. Cu toate ca subiectul asta, banii, e de cativa ani, sau ar trebui sa fie, subiectul el mai important, care ne intereseaza cel mai mult pe toti si care ar trebui sa fie cel mai discutat in presa msm. Citeste tu orice ziar/uita-te la ce televiziune vrei tu, din Romania, si ai sa-mi dai dreptate. In schimb, chiloti si sutiene de dimineata pana seara.
        De-aia zic, e bine ca ne mai aminteste cineva, cand si cand, macar pe contributors, de faptul ca acest capitalism is not JUST about money.

        • Ba eu cred ca ai inteles foarte bine, Liv. Altfel n-ai fi ocolit cu precizie milimetrica esenta comment-ului meu, speculand un argument pe care-l adaugasem tocmai pentru ca-ti afirmi sustinerea fata de articol: fiecare are o oferta de facut, iar consumatorul decide ce-l intereseaza. DPA insusi spune ca daca oferta ta nu e cautata, atunci tu, ca ofertant, ai o problema. Insa, daca nu sunt cautate oferitele analize macroeconomice si bugetare, tu pare ca invinovatesti „beneficiarii”, transformand problema ofertantilor de asemenea analize intr-o problema a ignorantilor limitati la chiloti si sutiene.

          PS. Nu am date statistice la dispozitie, dar cred ca in alte tari ale NATO sau UE exista inca mai putin interes pentru structura bugetelor nationale si locale decat in Romania. Desigur, material informativ pe temele respective exista din plin, prezentat in diverse forme, atat in chineza de specialitate cat si pe intelesul tuturor, dar accesarea materialelor respective se face nu doar de un grup foarte restrans, ci mai ales foarte rar: sub 1,5%, spre deosebire de publicatiile pornografice (de ex.), care depasesc jumatatea.

          O duminica placuta! iti doresc

  7. Interesant, scurt si la obiect articolul. Dar din comentarii – asta imi place la site-ul asta, comentariile sunt la fel de interesante ca articolele in sine – se desprinde si alta imagine. Articolul reda esenta dreptei si a economiei de piata, dar implementarea teoriei poate da rateuri. Asta pentru ca in articol se ofera doar punctul de plecare. Odata ce ai tot mai multi bani, tinzi sa ii folosesti ca sa iti scoti competitia de pe piata, prin diverse metode: cumpararea efectiva, actiuni de dare in judecata pe teme diverse, etc. Cele mai interesante cazuri sunt Microsoft si Google. Microsoft a fost un monopol pur, de piata, pentru o buna bucata de vreme, dar incet incet tot piata i-a micsorat puterile. Astazi perspectivele sunt negre pe termen lung: Android si poate alte sisteme de operare(bazate pe Linux!!! un sistem de operare GRATUIT!!!) il vor inlocui – Microsoft nu prea a fost capabil sa deceleze tendintele pietei sau sa impuna lucruri noi, a fost intotdeauna in urma cu un pas fata de noutati.
    Un alt caz special il constituie piata financiara. Aceasta nu a fost niciodata, nu este si foarte probabil nu va fi libera niciodata. De ce? Pentru ca apartine celor bogati, o categorie restransa. Din pacate institutiile financiare au devenit un soi de cancer economic, in loc sa utilizeze resursele pentru dezvoltare, le-au acaparat in interes propriu. Iar dezvoltarea complexa a sistemului a lasat tot mai putin loc pentru control, in afara de controlul in directia acapararii. Acest lucru naste obiectii in ce priveste dreapta. Societatea nu este compusa din agenti economici cu egala capacitate, asa cum par lucrurile in prezentarea dvs. Ca sa fiu mai precis: daca sunt agent economic, voi fi interesat nu de oameni in general, ci de o anumita parte a oamenilor, cei cu putere de cumparare. Este mai usor sa ai un client bogat cati 1000, decat sa interesezi 1000 de oameni prin actiuni de marketing pentru produsul tau.

  8. „Toata povestea asta despre economia de piata, capitalism, dreapta etc. nu este despre bani, avutie, clase sociale, iahturi, vile, conturi bancare, succes etc.”

    Unde duce capitalismul neoliberal

    Cum arata rezultatele capitalismului neoliberal? Sa vedem niste statistici din SUA aparute in articolul din iulie 2010 (dupa administratia de dreapta a lui Bush) intitulat „Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema” (cu date statistice preluate de pe „Business Insider”):

    https://mises.org/Community/forums/t/18470.aspx

    http://www.flickr.com/photos/93880311@N05/8541557279/sizes/k/in/photostream

    – 61% dintre americani traiesc de la un salar la altul.
    – 50% dintre americani detin mai putin de 1% (unu) din bogatia natiunii.
    – 83% din capitalul societatilor comerciale din SUA este detinut de 1% din populatie.
    – Raportul dintre salariul mediu al managerilor si salariul mediu al angajatilor „de rand” este de pana la 500 la 1.
    – Mai mult de 40 milioane de americani au nevoie de tichete pentru alimente („food stamps”, asigurate de stat, nu de societati comerciale) pentru a-i ajuta pe oamenii cu venituri mici sa-si cumpere alimente.
    – Aproximativ 21% dintre copiii din USA traiesc SUB LIMITA SARACIEI !
    – 43% dintre americani au contribuit (economisit) cu mai putin de 10.000 dolari pentru pensie (au alt sistem de pensii).
    – In ciuda crizei economice, numarul milionarilor din SUA a crescut cu un „procent enorm” („whopping percent”) de 16%, ajungand la 7.8 milioane (milionarii reprezinta 2,5% din populatia SUA, care este de 308 milioane).

    Aceste date arata ca regulile „jocului” economic si social nu sunt corecte. Cu un alt set de reguli am avea alte rezultate. Discrepanta uriasa dintre cei putini si bogati si cei multi si saraci nu se datoreaza diferentei de valoare dintre aceste categorii ci este un rezultat al regulilor incorecte ale „jocului” economic si social. „Scara valorilor” a fost si ea distorsionata (de cei care doresc mentinerea statu-quo-ului), pentru a justifica aceasta situatie (banul a devenit masura valorii omului).
    Avand in vedere ca 61% dintre cetatenii americani traiesc de la un salar la altul, este evident ca trebuie schimbate regulile „jocului” economic si nu trebuie admis ca piata sa decida singura soarta oamenilor.

    • Da Domnule, e o nenorocire mare in America. Sa ne fereasca Dumnezeu de asa ceva. Trebuie sa facem totul sa evitam aceasta soarta neagra.
      Pe vremuri erau unii platiti sa ne atraga atentia cat de greu e in America si sa ne fereasca de primejdie. Se numeau propagandisti PCR si erau considerati niste imbecili. Cum se numesc cei care intreprind azi acest efort edificator si cum ar fi calificati habar nu am. Aia din trecut macar castigau o paine asa. Imbecili, imbecili dar nu pro bono.

      • Domnule Aligica. Dupa Revolutie eu nu am votat niciodata cu FSN, PDSR sau PSD, tocmai pentru ca aceste partide au fost mostenitoarele (ideologic + cadre) fostului PCR. Am votat cu „dreapta” desi as fi dorit sa votez cu „centru-stanga” (NU cu „stanga”!). Din pacate, in Romania nu exista un partid (modern) de „centru-stanga”.

        Repet ceea ce ati afirmat dvs.: „Toata povestea asta despre economia de piata, capitalism, dreapta etc. nu este despre bani, avutie, clase sociale, iahturi, vile, conturi bancare, succes etc.” Aceasta afirmatie este una ipocrita, de aceea am prezentat o STATISTICA, pe care nu am scos-o din burta. A fost prezentata pe site-ul Business Insider, un site respectabil, site care este deseori citat de alte mari publicatii, ca de exemplu New York Times.

        http://en.wikipedia.org/wiki/Business_Insider

        Daca dvs. credeti ca printr-o ironie puteti sa inlocuiti argumentele care sa contrazica statistica prezentata, va inselati. Nu veti face altceva decat sa ii indepartati pe cei care mai voteaza cu „dreapta” din alte ratiuni decat cele economice (ex. consolidarea statului de drept, lupta impotriva coruptiei, modernizarea administratiei publice, etc.).

        • Domnule in scopuri pedagogice facem acum seminar de interpretarea datelor statistice.
          Citati urmatoarea afirmatie:
          „61% dintre cetatenii americani traiesc de la un salar la altul”.
          Ce inseamna pentru dv afirmatia asta?
          Care e contextul ei statistic si economic al interpretarii dv? Care e relavanta ei corelata?
          Aveti habar ce afirmati sau doar ati vazut niste date undeva care va dau impresia ca intelegeti ceva pentru ca par a confirma niste prejudecati ale dv?

          Deci: care e relavanta economica si statistica corelata a cifrei respective? Care sunt parametrii interpretarii dv data datelor respective? Care sunt modurile de vrerificare a validitatii interpretarii dv ?

          Lasati-o naiba de statistica ca sunt satul de linkuri la date si cifre puse de oameni care habar nu au cum sa le verfice semnificatia si validatea lor dar sunt convinsi ca inteleg ce e cu ele.

          • A report issued last fall by the Paris-based Organization for Economic Co-operation and Development (OECD) revealed that the United States has the third worst level of income inequality and poverty among the group’s 30 member states. Only Mexico and Turkey ranked higher in those categories.

            The OECD report defined those in poverty as households with an income below half of the median national salary. By this definition, 17 percent of the US population is categorized as poor—higher than all the advanced OECD economies and only marginally behind Mexico and Turkey.

            The US also ranked among the worst in OECD countries in regard to the length of time people remain “poverty entrapped.” 7% of the US population remain “ persistently poor.” The US also ranks among the worst countries in “inequality of opportunity.”

            The current global economic crisis has surely worsened those numbers.

            Not since 1929 has the gap between rich and poor been so egregious. Back in 1929, two hundred of the biggest corporations controlled 50% of the nation’s corporate wealth. In 1928, the top 1% of the population had incomes 650% greater that the bottom 10% of Americans. During the early part of the 1900’s, relaxed regulation allowed corporations and investment houses to expand and consolidate into too-big-to fail megaliths. Sound familiar?

            According to the Drum Major Institute’s 2006 Injustice Index, the ratio of the average U.S. CEO annual pay to minimum wage worker’s is 821:1 whereas twenty years ago the ratio was 40:1. The richest 0.1% are vanishing off the chart because it would take a bar graph that stretched out of the building to represent them on a societal wealth distribution chart. Below is a chart spanning from 1910 to 2005 which represents the wages in the Financial Sector compared to all other sectors.

            http://seekingalpha.com/instablog/183929-sober-realist/21758-the-wealth-gap-and-the-collapse-of-the-u-s

            • Ce de domnule asta? Parada linkurilor, copy and paste show?! Gata: Gunoi.

            • Domnule Aligica, se pare ca pentru dvs. nici OECD nu intelege nimic din statistica daca catalogati rapoartele lor drept „gunoi”. Genul asta de atitudine imi aduce aminte de Epoca de Aur. Probabil ca veti cenzura acest comentariu ca si cel despre Nouriel Roubini, insa am dorit sa imi exercit dreptul la opinie, care intr-o democratie se presupune ca nu mai este cenzurat.

              P.S. Nimeni nu este detinatorul adevarului absolut.
              P.P.S. Politica strutului nu rezolva problemele relevate de statistici.

            • Domnule, nu te mai face ca nu intelegi. Daca vrei sa ma bombardezi cu linkuri si cut and paste pe post de dialog, n-ai interlocutor. Merge totul al gunoi. Ai ceva de zis, zi cu cuvintele dumitate. Ti-am cerut sa-mi explici cum interpretezi o statistica pe care tot dumneata ai dat-o ca dovada a nu stiu ce…. Nimic. Ma bombardezi cu linkuri ce grozav e Roubini-Houdini. Mare prezicolog. Plus tot felul de date statistice ale caror sensuri nu e clar ca le stapanesti. Mai faci si pe suparatul. Scuze. Dar asta e ultimul cuvant.
              PS daca e tot sa dam linkuri, uite aici un articol despre predictie, bun-rau, scris de mine:
              http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2149162

            • Va salut domnule Aligica! Va raspund eu: e bun, chiar mi-a mers la suflet, mai ales ca sunt partizanul modelelor de predictie autonome (self-adjustable) vs. rationamentelor inductive, ori patternurilor heuristice/statistice (desigur inteleg utilitatea acestor instrumente , da’ vorba aia de gustibus non est disputandum ), desi dintr-o alta perspectiva decit a dv! Ca si articolul: simplu si clar. Numai cine n-a scapat de camasa de forta a „democratiilor originale”, si n-a avut sansa sa se regaseasca, as aduaga reconfortant, in postura de om cu-adevarat liber intr-o societate de tip american, neaga adevarul /adevarurile acestui articol. Nu e necesar, da’ ajuta.. asta ca sa evitam abstractul. Paperul mi-a placut si mai mult…in general ma simt mai bine in „abstract” decit in „concret”…E amazing, cite similaritati exista, intre stiinte aparent disjuncte , la nivel abstract (ala care conteaza in final)…de altfel de la un nivel-up, cred ca granitele stiintilor isi pierd definitia…Exemple de astea ca 61% traiesc de la un salar la altul etc etc sunt ilare…aia 61% nu si-au dorit suficient de mult, asta-i tot: lene si comoditate ori poate asa le place (si le cam place!), cine stie …oricum sistemele (american vs romanesc) nici nu se pot compara (euclidian vs riemanian, ori 3-dimensiuni vs n-dimensiuni :-) ), in plus cred ca proverbul romanesc „dormi asa cum iti asterni”, e…american ideed…aici chiar are aplicabilitate
              Toate bune..

            • Ma amuz de multe ori atunci cand intr-un proces de coruptie dovezile sunt clare (exista inregistrari audio elocvente prezentate de presa), insa avocatii cauta tot felul de „erori de procedura” sau „recuza completul de judecata”. Cam asta ati facut dvs., dupa ce eu am prezentat „faptele” (statistica). O privire de ansamblu asupra TUTUROR celor 8 date statistice prezentate nu lasa loc de nici un dubiu in legatura cu problema daca este vorba despre „bani, avutie, clase sociale, iahturi, vile, conturi bancare”, sau nu.

              P.S. Nu v-am mai „bombardat” cu link-uri, am „zis cu cuvintele mele”, asa ca sper ca nu veti cenzura comentariul doar pentru ca nu am raspuns punctual la intrebarea dvs. imperativa. Articolul dvs. era despre perceptii si nu de analiza teoretica. Si acest comentariu al meu este tot despre perceptii.

    • Bravos, Cetatene!

      Adicatelea esti ferm convins ca „problemele” americanilor sunt cauzate de prea multa piata libera, nu de cheltuielile aberante ale administratiei pentru finantarea unor razboaie pe care America nu are obligatia (si nici dreptul) sa le poarte, nici de interventia abuziva in functionarea pietei de capital (vezi salvarea de la faliment a bancilor care au luat decizii aberante) si nici de cheltuielile cauzate de cresterea excesiva a „aparatului de stat”.
      Adicatelea, pe scurt, de actiuni care CONTRAVIN capitalismului, asa cum a fost el definit de Hayek (intre altii).

      Cetatene draga, America pur capitalista „fuse si se duse”: guvernul isi baga nasul (si implicit picioarele) in toate, incalcarea libertatilor cetatenesti a devenit moneda curenta iar „the American dream” s-a redus la cosmarul interceptarilor ilegale, al interogatoriilor „imbunatatite” (citeste: tortura), al „drepturilor” infractorilor in fata cetatenilor cinstiti si al spectrului IRS.

      Desteptarea!

      • Nouriel Roubini: „Sistemul capitalist este aproape de a intra intr-o bucla autodistructiva, in care fiecare incearca sa se salveze, fara sa-i pese de interesul general”.
        „In ultimii 2-3 ani aceasta situatie s-a inrautatit. Am avut o redistributie masiva a veniturilor din piata muncii catre capitaluri, din salarii catre profituri, inegalitatea in venituri si averi a crescut. Tendinta firmelor de a cheltui e mai redusa decat cea a populatiei, iar companiile isi permit sa economiseasca mai mult decat populatia. Redistributia veniturilor si averii fac problema lipsei de cerere agregata chiar si mai rea.
        Karl Marx avea dreptate, la un moment dat, capitalismul se poate autodistruge. Nu poti sa muti veniturile din munca catre capital fara sa ai un exces de capcacitate si o lipsa a cererii agregate. Asta se intampla. Credeam ca pietele functioneaza, dar nu functioneaza. Este un proces autodistructiv”, spune economistul, care a precizat ca desi nu s-a ajuns in aceasta etapa, riscul unei noi recesiuni este de peste 50%.
        „Cand Obama a venit la putere a mostenit un deficit bugetar imens”, spune economistul. „Cand Bush a preluat conducerea avea un surpuls de 300 de miliarde dolari. Cum s-a intamplat asta? Am redus taxele in 2001-2003, am cheltuit pe doua razboaie pierdute din start, au dublat cheltuielile, am acordat beneficii si am neglijat supervizarea sistemului bancar, care a provocat cea mai mare criza financiara. Asadar au fost cinci factori care au condus un surplus mare la un deficit enorm. Nu dati vina pe Obama. Sustenabilitatea economica a SUA a fost distrusa inainte de venirea sa”, spune Roubini.

        http://www.gandul.info/news/nouriel-roubini-omul-care-a-prevestit-criza-din-2008-karl-marx-avea-dreptate-capitalismul-se-poate-autodistruge-8610912

        • Da. Corect. Auzi: „riscul unei noi recesiuni este de peste 50%.”
          Asta Roubini e ala care nu a fost in stare sa prezica falimentul propriei firme. Dar tupeul sau e egalat doar de imbecilitatea celor care il iau in serios.

          Nouriel Roubini’s Firm Is Losing Millions And Now He’s Trying To Sell It:

          Read more: http://articles.businessinsider.com/2011-10-11/wall_street/30265943_1_cnbc-investment-bank-nouriel-roubini#ixzz2SnZUbOPK

          Sources also said that the company will lose about $2 million this year, with revenue of about $14 million. It is unclear who would want to purchase RGE.

          Da. Si nimeni nu a vrut sa o cumpere. Putea Roubini prezice asta? Noroc cu cei susmentionati.

          • Nouriel Roubini

            He teaches at New York University’s Stern School of Business.

            As Roubini’s descriptions of the current economic crisis have proven to be accurate, he is today a major figure in the U.S. and international debate about the economy, and spends much of his time shuttling between meetings with central bank governors and finance ministers in Europe and Asia. Although he is ranked only 512th in terms of lifetime academic citations, he was #4 on Foreign Policy magazine’s list of the „top 100 global thinkers.” In 2011 and 2012, he was named by Foreign Policy magazine as one of the Top 100 Global Thinkers. He has appeared before Congress, the Council on Foreign Relations, and the World Economic Forum at Davos.

            http://en.wikipedia.org/wiki/Nouriel_Roubini

            The Leonard N. Stern School of the Business is New York University’s business school. Stern is one of the oldest and most prestigious business schools in the world and is also a founding member of the Association to Advance Collegiate Schools of Business.

            http://en.wikipedia.org/wiki/Stern_School_of_Business

        • Cred ca Cetateanu nu intelege ca

          1. sistemul capitalist cu economia sa de piata se auto-regleaza

          2. „enormitatile” capitaliste duc la crize si apoi la redresari – dar nu la comunism.
          Orice neintelegere a conceptelor simple face ca gaunoasa minte sa te duca inapoi la comunism, fara sa iti dai seama, fara sa fii constient.

          3 capitalismul are forme simple, elementare care insa nu pot exista decat daca exista si piata libera – multumesc domnului DPA pentru articolul publicat pe contributors. ro.

          Frumusetea articolului de mai sus, din perspectiva mea, consta in prezentarea simpla, se pot implementa in RO – dara pare treaba ca nu vrem, nu intelegem si/sau nu putem.

          Atat de tare este incordat cetateanu’ ca vede numai in negru – relax and enjoy the sunshine!
          Nimeni nu vrea sa pacaleasca pe nimeni – prapastii sunt peste tot, dar depinde cum treci peste ele!

          • 1. Sistemul capitalist nu se auto-regleaza intotdeauna. Riscul aparitiei monopolurilor sau a oligopolurilor exista, fara interventia statului (consiliul concurentei, de ex.)

            2. „Comunismul” e o forma utopica de organizare sociala, iar nu una economica, cum este capitalismul.
            Teoretic, dar numai teoretic, cele doua forme ar putea coexista: fiecare ofera ce crede ca ar fi nevoie si alege ce are nevoie sufletelul sau, dar in loc de acumulare individuala, s-ar pune totul „la mijloc”, de unde iarasi fiecare isi ia atat cat are nevoie pentru a-si mentine oferta. Aici incepe greutatea, oricine tinzand sa-si aroge mai mult, ceea ce implica existenta unui surplus, care e imposibil de realizat de vreme ce fiecare alege exact atat cat are nevoie din oferta celorlalti.

            3. Capitalismul e mai complicat decat pare la prima vedere. Tentatia majoritatii e de a imparti membrii unui atare sistem in ofertanti si beneficiari. In realitate exista o dualitate a fiecarui participant, el fiind in acelasi timp beneficiar si ofertant, dar isi bazeaza oferta in prima faza in functie de nevoile proprii, iar nu de posibilitatile pietei. Un surplus e absolut necesar in orice situatie, tocmai pentru a rezista din osânza astfel creata la anumite variatii ale pietei. nasol e ca, simultan, concurenta tot mai acerba impinge acest profit (valori procentuale) tot mai jos, ceea ce face ca „osânza” (exprimata in valori absolute) sa fie adeseori insuficienta, mai ales pentru companiile cu cifra mica de afaceri. Cum concernele mari pot influenta usor pretul pietei, riscul aparitiei monopulurilor (de care vorbeam la 1) devine iminent. Mai ales in cazul unei piete „prea” libere.
            Capitalismul insasi se reduce la acumularea de capital, insa dreapta, asa cum o descrie autorul, are la baza acumularea, fie ea de capital fie de alte „bunuri”: cunoastere si recunoastere, cluburi, sponsorizari, rude si prieteni, colectii, articole publicate, participari la actiuni caritabile sau de salvare a mediului etc.

          • 1. Si sistemul comunist „s-a reglat”, in sensul ca a fost stabil pentru o lunga perioada de timp, suficient de lunga pentru a distruge vietile a milioane de oameni. Problema este, in ce parametrii „s-a reglat”. Asa si cu „sistemul capitalist cu economia sa de piata”. Depinde in ce parametrii „se auto-regleaza”, in asa fel incat sa nu produca suferinte unui procent semnificativ al populatiei.

            OECD: „Poate fi adevarat ca banii nu aduc fericirea insa acest lucru se aplica doar daca ai destui bani ca sa iti asiguri nevoile de baza: o locuinta, mancare, haine pentru familie, educatie pentru copii”.
            „Coeziunea sociala a societatilor noastre democratice este construita pe premisa ca exista mecanisme de echilibrare („checks and balances”) care sa previna crearea unei prapastii asa de mari intre cei bogati si cei saraci incat oamenii sa puna la indoiala bazele unui sistem care lasa mari mase de oameni in saracie”.
            „Un element al cresterii economice sustinute din deceniul pre-criza care a produs surpriza a fost acela ca nu toti oamenii au beneficiat de aceasta crestare: bogatii au devenit si mai bogati decat inainte, comparativ cu cei cu venituri mici si mijlocii”.

            http://tinyurl.com/cydzbe8

            2. „Enormitatile capitaliste” nu duc doar la „crize si apoi la redresari” ci si la razboie mondiale devastatoare. Hitler nu ar fi ajuns niciodata la putere in Germania daca nu ar fi fost criza economica devastatoare din 1929-1933.

    • America este neo-liberala. De cand? Eu zic ca ar trebui sa gandim mai autonom si nu lasam pe altii sa gandeasca pentru noi… Si doar un exemplu va dau. Sistemul fiscal in America, taxarea veniturilor mai precis. Cei este acolo liberal? E socialism dea dreptul…

    • Daca ati avea curiozitatea sa va uitati putin dincolo de cifre seci,ati fi putin surprins sa vedeti cum este definit pragul saraciei la americani si care este profilul economic al multora dintre cetatenii care apleleaza la bonurile de masa guvernamentale.
      In rest,celelalte cifre arata doar inegalitatile de venit,diferente care par anormale doar celor care nu sunt familiarizati cu performanta si tot ce implica ea.
      Cu noua ordine a lucrurilor am avut timp sa ne lamurim in ultima suta de ani,de cand vajnic si cu elan revolutionar Lenin si restul diletantilor grijulii de stanga au avut scena libera sa isi faca numarul.

      • Spuneti ca: „inegalitatile de venit, diferente care par anormale doar celor care nu sunt familiarizati cu performanta si tot ce implica ea”.
        Oare cetatenii din tari ca Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania nu sunt familiarizati cu performanta si tot ce implica ea”? Intrebarea este (evident) retorica. Si cu toate acestea, „inegalitatile de venit” sunt mult mai mici in aceste tari decat in SUA.

        „Indexul GINI este folosit pentru a compara inechitatea in diferite tari: Statele Unite au unul dintre nivelurile cele mai ridicate ale inechitatii printre tarile cu dezvoltare similara. SUA se situeaza la acelasi nivel cu Uruguai, Nicaragua si Venezuela, potrivit CIA”.

        http://en.wikipedia.org/wiki/Income_inequality_in_the_United_States#International_comparisons

        Parametrii de competitivitate, conform „The Global Competitiveness Report – World Economic Forum, 2012–2013”:

        – GDP per capita: SUA – locul 14, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia.
        – Calitatea infrastructurii: SUA – locul 25, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Germania.
        – Calitatea educatiei primare: SUA – locul 38, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania.
        – Calitatea sistemului educational: SUA – locul 28, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania.
        – Increderea in profesionalismul managementului: SUA – locul 19, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania.
        – Disponibilitatea noilor tehnologii: SUA – locul 14, dupa Suedia, Finlanda, Norvegia si pe acelasi nivel cu Germania.
        – Utilizatori de Internet: SUA – locul 20, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania.
        – Cooperarea in relatia angajat-angajator: SUA – locul 42, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania.
        – Speranta de viata: SUA – locul 34, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania.

        • Grupul tarilor nordice este un pic mai special,acolo diferenta e facuta de inalta educatie si o MENTALITATE COLECTIVA foarte socialista,in restul tarilor in care s-a incercat copierea sistemului de acolo a iesit un dezastru,iar modificarea mentalitati unui popor este o sarcina titanica care poate degenera usor intr-un fiasco total,in majoritatea tarilor lumii rezultatele superioare au fost obtinute prin abordarea caii self-made.

          • Aveti dreptate. „Acolo diferenta e facuta de inalta educatie”. Cu asta trebuie inceput si „in restul tarilor”, pentru a le introduce in grupul tarilor „un pic mai speciale”. Problema este ca cetatenii needucati (sau prost educati) sunt mai usor de manipulat de catre politicieni si grupurile de interese (si economice) pe care le reprezinta.

            • Nu e vorba doar despre educatia formala,in cazul caruia oricum dureaza foarte mult pt a reusi sa trasezi o directie pozitiva,conteaza foarte mult si „singele” unui popor,stiti cum se spune,unele popoare au „sangele fierbinte” altele mai „rece”,unii sunt mai vulcanici,mai greu de pus in tipare,alti se supun mai usor unei autoritati fie ea cat de mica,pe termen mediu si lung oricum cred ca fiecare popor si-a construit singur soarta si daca a avut conducatori abuzivi sau un sistem politic problematic nu e decat vina lor.
              In opinia mea problema apare atunci cand statul inceteaza sa mai fie un partener si devine un agresor iar in situatia asta se poate ajunge mult mai repede atunci cand acorzi puteri sporite statului,de aceea eu sustin ideea unui stat minimal,partener si usor de restructurat in cazul in care nu livreaza rezultatele asteptate de cei care i-au acordat votul de incredere.

            • In viitor, educatia va avea un rol tot mai important in generarea de prosperitate. O tara cu un „stat minimal” si populata de cetateni cu creierul neted si cu „sangele fierbinte” nu va avea nici o sansa sa fie prospera. Nu „forma” este importanta ci „continutul”. Atata timp cat nu vom avea un sistem de invatamant reformat (modern si performant) care sa „produca” cetateni morali, cu o scara a valorilor corecta, bine pregatiti profesional si responsabili (implicati social si politic), vom ramane tot in coada Europei. Pe masura ce educatia isi va arata roadele, „sangele fierbinte” se va racori la contactul cu „judecata la rece” si astfel un sistem ca cel al „tarilor nordice” va fi adoptat fara dificultate, in mod natural.

  9. stimate DPA. Conceptele (livresti) despre dreapta/stanga in economie se aplica oare in mileniul 3? Iacobinii/girondinii, imperialistii/marxistii, mai exista intr-o economie globala unde un mare producator global e dominat politic de un partid comunist traditional (China) sau materii prime sunt furnizate de state [destul de] feudale.? Nici Marx, nici Adam Smith nu a conceput o economie bazata pe internet, unde programatorii indieni sunt milioane intr-un stat economic nu foarte excelent. O piata globala UE are si componente socialiste (Franta) si „socialiste” (RO) si socio-capitaliste (scandinavi) sau liberal-capitaliste (UK). Eu v-as propune pe o scara de la 0 la 100 – unde 100 e maximum de stat asistential iar zero invers- sa calificam stanga vs dreapta pe baza coeficientului. De exemplu cel cu 47 e mai la dreapta decat cel cu 62 s.a.md. Mai mult coeficientul e variabil in timp -un guvern isi permite sa dea caldura sau malai subventionat in 2013 dar nu o mai face in 2015.

  10. Problemele sunt mult mai grave. Cand a invatat romanul ce insemna economia de piata bazata pe proprietatea privata si libertatea de actiune? Educatia noastra s-a facut pe baza manualelor economiei socialiste. Este oare omul de rand astazi in masura sa decida in cunostiinta de cauza care este alternativa de dreapta? Ce se voteaza cand se voteaza? Sunt politicienii de „dreapta” in masura sa explice alegatorului ce este drepta si sa gandeasca solutii liberale atunci cand el nu are experinta si educatie de dreapta? Romania este monumentul IPOCRIZIEI si asta avem. Sa ne schimbam denumirea in IPOCRIZENIA.

    • Hans Hermann Hoppe :

      „Democracy has nothing to do with freedom. Democracy is a soft variant of communism, and rarely in the history of ideas has it been taken for anything else”

      Adoptarea pe scara larga a democratiei in statele occidentale este in sine un proces decivilizator, iar societatea se degradeaza de la un an la altul exact din acest motiv. Tot HHH spunea ca Primul Razboi Mondial reprezinta sfarsitul civilizatiei.

      Evident, acest proces decivilizator a fost mult mai accentuat in statele comuniste, si cu precadere in Romania unde comunismul a fost unul din cel mai dur…

      Adevarul este ca TOTI politicienii sunt de stanga, mai mult sa mai putin. Dreapta nu mai exista de mai bine de 100 de ani pe nicaieri in lume.

    • Economia nu se invata numai din carti – economia se joaca, poate se invata mai bine din jocurile virtuale sau din cele de tip monopoli…

      Economia se practica – caci viata bate orice carte si orice tip de educatie insusita – viata inseamna miscare, evolutie, diversitate – niciodata ceea ce ai invatat/citit nu gasesti musai la fel in practica/viata…

      Am praticat instruirea pentru start-up si nu numai… Am primit un raspuns de la un om de afaceri turc care a spus ca el a invata romaneste in 3-4 ani, iar romanii par ca nici acum nu au invatat ce este un plan de afaceri si cum se face??? Good observation – mi-am zis si am mai reflectat de atunci…

      Mediul din Ro este un slab performer,nu este competitiv si nici sistemul nu stimuleaza competitia reala. cei care sunt competitivi parasesc corabia – altfel se plictisesc in RO – no challenge!

  11. Sa nu uitam ca liberalismul nu inseamna o societate lipsita de reglementari, un laissez faire utopic, unde piata regleaza totul. Este imposibil…la fel ca si comunismul, datorita “imperfectiunii” oamenilor. Friedman scrie: “Men’s freedoms can conflict, and when they do, one man’s freedom must be limited to preserve another’s. The major problem in deciding the appropriate activities of government is how to resolve such conflicts among the freedoms of different individuals”. Si la nivel institutional este nevoie de reglementare. Hayek insusi , spre deosebire de Mises, scria, de ex, impotriva unui „free banking system”, …considerand ca „A useful central bank, will have to act persistently against the trend of the movement of credit in the country, to contract the credit basis when the superstructure tends to expand and to expand the former when the latter tends to contract,” pornind de la constatarea , dovedita faptic, ca piata singura nu poate regla( la fel cum nu poate regla nici centralizarea) fara a produce distorsiuni, prin mecansismul cererii si ofertei, chiar totul, aceasta prezumptie fiind fantastica (discutia era despre sectorul bancar:”the assumption that the supply of credit at a given rate of interest is perfectly elastic is not only unrealistic but, when we contemplate its implications, perfectly fantastic.”)
    Friedman “completeaza”: “Government responsibility for the monetary system has long
    been recognized. There is probably no other area of economic activity with respect
    to which government action has been so uniformly accepted.”
    Sa nu ne amagim ca piata este omnipotenta…chiar si cu existenta acelei maini nevazute care face din binele individual si un bine comun, de care pomenea Adam Smith. Oamenii sunt “rai” …si credinta ca solutia este schimbara mentalitatii (fara a perfectiona sistemul social de reglementare) este la fel de fantezista ca si “omul nou, multilateral dezvoltat”, meritocratia care face si drege…bla, bla.
    Cat priveste Dreapta romaneasca, practic ea nu exista…doar o mana de politicieni care cred ca esti de dreapta daca dai in stanga…si invers. Dreapta se reduce la cota unica..si stanga la reintregirea salariilor, plus variatiunile pe tema “mitomanului” sau a”kioretelui”…a cui capra e mai raioasa si cu coada mai pe sus. Discutiile pe cifre sau pe principii doctrinaire, fundamentale in argumentarea unei decizii , sunt aproape inexistente, si atunci cand se “intampla” sunt manipulate grosolan tot spre capra vecinului. Masura meritului nu este contributia la rezolvara unei probleme…. ci efectul electoral.
    Este de mentionat ca nici Stanga nu prea intelege ce e dreapta asta..dovada cea mai recenta este un articol pe aceasta platforma, in care patronii sunt facuti responsabili pentru salariile mici pe care le au muncitorii. Ca doar suntem in capitalism, fie el si cocktail, statul nu se „baga”..ca asa trebuie, iar de sistemul bancar si politicile monetare nu se atinge nimeni…ca doar Isarescu sta foarte bine in sondaje.
    Da, este bine sa ne amintim de numele mari care au contribuit la clarificarea unor probleme fundamentale, de intelegere si abordare a economiei capitaliste… care, asa cum spune foarte corect si autorul este altceva, cu totul altceva.

    • Nu imi permit sa va contrazic, sunt convins ca aveti mult mai multa experienta decat mine pe piata „reala”.

      Doresc doar sa va adresez trei intrebari:
      1. Cum apreciati dreptul bancilor de a folosi rezerve fractionare, si implicit ce parere aveti despre influenta acestui procedeu asupra economiei?
      2. Cine da dreptul bancii centrale sa intervina asupra cursului de schimb si a volumului de moneda disponibil pe piata (daca nu ma insel, primul ar trebui sa fie supus strict relatiei dintre cerere si oferta iar cel de-al doilea ar trebui corelat cu dezvoltarea economica, nu cu tasta „Print Cash” de pa laptopul domnului Isarescu)?
      3. Cat credeti ca ar rezista moneda fiduciara in absenta legilor care o impun ca „legal tender”?

      • Puneti intrebari grele, nu stiu daca va pot raspunde foarte “calificat”, sunt totusi un amator…sa le luam pe rand:
        1. Este o problema de risc si de incredere… exista argumente pro si contra valabile deopotriva.(chiar Hayek din cate-mi aduc aminte …dar poate gresesc-sustinea un sistem de garantare 100% al monedei aflate in circulatie). Desigur, la modul ideal garantarea in aur e o solutie..dar si aurul are volatilitataea lui ,la fel si valutele forte. Acum aurul este pe la 1400….cand era la 1800 “garanta” mai mult..etc.Nu stiu sa dau un raspuns transant, cat sa fie rezerva(%) sau in ce sa fie.
        Cat priveste bancile comerciale..treaba e stabilita prin RMO-uri, plus un necesar de cash…etc Oricum problema este legata tot de incredere, risc, de spaima bank run-ului.
        2. Pai bancile au stabilit in statut, aprobat de parlamant “mandatul”. Depinde ce tintesc..unele tintesc doar inflatia, altele cursul, altele un mix de parametrii. Personal cred ca un mix de parametrii, inclusive cresterea economica este cea mai buna solutie.
        La noi cursul este in regim de “flotare controlata”…BNR intervine doar in cazuri extreme..si oricum, ma gandesc ca o banca centrala nu poate “stabili” cursul(fara riscul de afi “jumulita” de speculatori) decat in cazul in care chiar are acoperire 100% a monedei…si acoperirea sa fie ceva “tare” la momentul unui posibil bank run national. Ceea ce nu stiu daca se intampla pe undeva. De regula nu se ajunge aici, bancile centrale nu stau pana in ceasul al12-lea.
        Practic orice banca centrala intervine , fie ca este Fed, BOJ, ECB…dar in limita “marjei” disponibile..sa nu uitam episodul celebru Soros, cu lira sterlina. Nu poti tine o moneda impotriva tendintei globale, daca ea s-a format (avand de regula o cauza economica). Este ceea ce in Dow Jones theory se numeste imposibilitatea de a infleunta trendul principal..daca pe cel secundar poti sa faci corectii, este imposibil sa “intorci” trendul principal, multianual…nu exista resurse pentru asa ceva.
        Cat priveste masa monetara…intotdeuna guvernele-si baga nasul, cat de independente ar fi sau nu bancile centrale. Nevoia de finantare , atat externa ca si interna face presiuni asupra bancii centrale de a asigura lichiditatea necesara..fie ca vorbim de SUA sau Romania. Fineturile sunt la cum se procedeaza concret..discutia e lunga.

        3.Moneda fiduciara este practic o conventie prin care se stabileste unitatea de schimb in interiorul unei tari…si nu numai-cred,( in cazul majorelor, varful fiind dolarul…in care se exprima petrolul, aurul.etc) Ce inseamna rezista? Cat timp e functionala? Pai atat timp cat exista baza legala care o sustine…in cazul leului, sa zicem, atat timp cat BNR o califica ca fiind unitata monetara a Romaniei.Daca va referiti la inflatie…nu e nicio problema, se poate face denominare…asa cum s-a facut in 2005. Alt exemplu celebrue ste cel al marcii germane, care la un moment dat era atat de salbita incat se plateau salariile de 2 ori pe zi..etc. Si nu a murit…a rezistat, ajungand in final cea mai “tare” moneda din Europa.
        Din punct de vedere economic o moneda “rezistenta” trebuie sa aiba acoperire in productia realizata…exita si o formula care leaga masa monetara de viteza de rotatie, inflatie , de PIB… din cate-mi aduc aminte.

      • Ma bag putin aici si as vrea sa raspund:

        1. este un model – daca aveti un alt model propuneti-l/ faceti bani cu el – nimeni nu va opreste!
        Ceea ce trebuie avut in vedere sunt normele de functionare si atat!

        2. obiectivul unei banci centrale europene este stabilitatea preturilor si cea financiara. Fiecare banca centrale isi foloseste instrumentele pentru a isi atinge tintele. Se pot invata multe de pe bnr.ro! Vi-l recomand!

        3. no answer!

        • Va multumesc (ambilor) pentru raspuns, si imi permit un singur comentariu: aduceti argumentul legalitatii, nu al legitimitatii!
          Sau altfel spus, sustineti ca este bine pentru ca este legal, dar fara a demonstra ca este legal pentru ca este bine…

  12. Domnule Aligica, desi pare clar, „sistem social in care Statul este un garant al ordinii sociale a libertatii…” conceptul din centrul social filozofiei lui Hayek este pe alocuri contradictoriu si incomplet. Ma mir ca il prezentati ca pe un sistem al libertatii individuale care sa explice filozofia dreptei desi, sunt convins cunoasteti principalele obiectiuni aduse sistemului. Conceptul libertatii individuale ” under the rule of law” , implica cele trei „legi fundmentale , naturale” ale lui Hume : stabilitatea proprietatii, transferul prin consent si relatia contractuala liber consimtita. Problema apare atunci cand Hayek forteaza sistemul sau social filozofic al libertatii prin respectul legii sa se conformeze principiului kantian al universalitatii. Argumentul lui Hayek :” applying the Kantian principle of universalizity to the maximum that make up the legal order yields liberal principles of justice wich confer maximum equal freedom for all..” Criticii , Raz si altii, au aratat absurditatea argumentului ca : „the rule of law is the supreme guarantee of freedom…?!?”, respectarea legilor este garantia suprema a libertatii !! Corpul de legi fiind conceput ca sa permita libertatea maxima membrilor societatii. Deasemeni problema evolutiei corpului de legi in perspectiva istorica nu poate respecta principiul universalitatii kantiene( componentele consistenta, impartialitate si neutralitate din punct de vedere moral) atunci cand scopul (de natura indirect utilitariana) este suprematia libertatii individuale asupra intereselor societatii at large. In acelasi timp, conceptul ” the spontaneus order” aplicat corpului legislativ si institutional presupune ca non -interventionalismul pentru prezervarea libertatii, implica de fapt, blocarea criticii si a reformei , problematica legata mai ales de domeniul economic.
    In concluzie , domnule Aligica cred ca argumentul dumneavoastra preluat din filozofia sociala a lui Hayek are mai multe probleme de natura filozofica si sociala decat dumneavoastra ati anticipat !!!

    • Multumesc pentru reactie. Am o oarecare cunostere a temei inclusiv a diverselor critici si raspunsuri. Nu cred ca are rost sa ne prefacem ca nu vedem diferenta dintre un articol extras dintr-o nota de facebook si unul destinat dezbaterii academice.

      Dar dati-mi voie sa va intreb, inainte de orice dezbatere sofisticata de teorie politica si filosofie:
      Aveti ceva de obiectat idealului unei ordini sociale in care oamenii isi deriva venitul si recunoastrea sociala din modul in care pun la dispozitie in mod liber talentele, munca si inzestrarile lor servirii celorlalti semeni? Intr-un sistem generalizat de schimb liber reciproc?
      Daca da: Atunci formulati alternativa favorita.
      Daca nu: Atunci care e problema? Ca are nevoie de un design insitutional special? Desigur. Putem discuta asta. Dar sa disuctam ideal theory de dragul ideal theory mi se pare o pierdere de vreme.

      • Domnule Aligica, sigur ca aveti dreptate , discutia de dragul ideal theory nu are sens in acest format, probabil am exagerat aducand discutia in domeniul teoretic, mea culpa ! In opinia mea, discutia are sens la nivel individual, perspectiva individ-societate. Bineinteles ca in societatile primitive fiecare isi aduce aportul si resursele se impart tuturor membrilor societatii. In conditiile in care nu exista surplus , nu exista proprietate privata. In societatile primitive detinerea de bunuri insemna automat deposedarea de bunuri a altor membrii ai societatii, si constituia un motiv de blam !! Din momentul aparitiei surplusului si proprietatii private problema relatiilor sociale devine mult mai complexa. Daca unul dintre „talentele” individuale oferite societatii este insusirea de bunuri si proprietati prin diferite mijloace ?? Este aceasta situatie compatibila cu libertatea individuala ?? Teoretic este acceptabila desi, din punct de vedere al interesului societatii este inacceptabila. Deci complexitatea societatilor moderne schimba total natura „talentelor” si sensului efortului individual. Mai mult, schimbul liber reciproc este ipotetic, simplificat extrem de departe de cea ce inseamna piata in lumea de astazi !! Este foarte greu sa transpunem discutia teoretica despre libertatea individuala din perspectiva libertariana a celor de la” Strike the Root” sau „Wiskey and Gunpowder” si sa ne pronuntam asupra sensului utilitarian al ofertei individuale in societatile complexe moderne, cu piete de schimb ultrasofisticate.
        Cealalta parte a discutiei, preferinta mea este un sistem institutional care sa elimine „the free lunch” adica renta, venitul nemuncit, tot cea ce se recunoaste ca resurse dobandite fara efort si risc economic, venituri rezultate din cheltuieli care nu au nimic comun cu productia de bunuri si servicii. Daca vreti, cea ce intelegeau clasicii economisti o piata libera de „free lunch”, venit nemuncit. Daca doriti , in sensul in care Veblen descrie originea ” the leisure class”. Vedeti dumneavoastra, saltul de la individual la general in societate presupune schimbari radicale de rationament. Va dau doar un exemplu : avocatii austeritatii dau ca exemplu situatia individuala a unei familii care trebuie sa-si plateasca datoriile chiar daca strang cureaua. La nivel national , daca sectorul privat in deleverage reduce cheltuielile si concomitent si sectorul de stat reduce cheltuielile, atunci cererea pe piata scade, debt deflation, productia scade, apare somajul , cresc datoriile legate de cheltuielile de somaj etc.etc.Deci la nivel national se pierd locuri de munca , la nivel individual strangerea curelei nu se traduce cu pierderea serviciului membrilor familiei. De aceea libertatea are o solida argumentatie filozofica si economica dar, la nivel national , complexitatea societatilor moderne schimba semnificativ discutia .

        • principiul proprietăţii este legat de înţelegerea conceptului de familie (moştenitor) şi de credinţa (adesea subconştientă) în nemurire. Într-un fel sau altul, nu discutăm diversele forme. N-are legătură cu surplusul de bunuri – altfel am fi cu toţii nişte maşini – capitalismul se sprijină pe un ideal, aşa cum bine subliniază autorul articolului

    • „( componentele consistenta, impartialitate si neutralitate din punct de vedere moral)”

      Pot sa-mi permit o solicitare, aceea de a defini moralitatea?
      Legile nu trebuie sa fie morale sau (vedeti situatia prezenta) imorale, ci Amorale. Desigur, daca nu cadem in greseala de a confunda moralitatea cu etica…

      Cat despre interesele societatii „at large” si eventuala contradictie a acestora cu libertatea individuala, prima conditie a libertatii este posibilitatea de „opt out”, iar ingradirea acesteia nu are suport etic… si nici macar moral!

      • moralitatea are sens dacă ai credinţa că tu – sufletul tău sau o parte din tine – eşti nemuritor şi ai o misiune pe acest pământ, aceea de a-ţi transforma viaţa în ceva valoros; dacă îţi poţi imagina asta, atunci înţelegi ce înseamnă moralitatea;

        spiritul de dreapta e definit, într-un fel, tocmai prin concepţia asta.

        • Pai marii capitalisti chiar cred ca sunt nemuritori si au o misiune pe pamant: sa acumuleze suficienti bani pentru a-i transforma in Putere asupra celorlalti. Apoi sa-si sporeasca aceasta putere pana la cer, bagand in pamant pe cei care li se opun sau pretind un trai decent. Asa-i, asta-i dreapta!

          • @casandra

            Poate nu ar strica sa faceti efortul de a citi articolul inainte de a raspunde la comentarii?
            De exemplu, DPA a scris:
            „Toata povestea asta despre economia de piata, capitalism, dreapta etc. nu este despre bani, avutie, clase sociale, iahturi, vile, conturi bancare, succes etc.. Este inainte de orice despre un lucru major: despre ordinea sociala a libertatii. Despre idealul ei.”

            Deci nu discutam despre „marii capitalisti” (desi aceasta este interpretarea preferata de catre stangisti, ca sa aiba ce infiera cu manie proletara) ci despre libertatea oricarui individ de a-si folosi inteligenta, competenta, calitatile fizice etc. – pe scurt, de a dispune de propria persoana – pentru a genera un „ceva” pe care alt individ il doreste (pentru ca are nevoie, ii place, „are vecinul unul la fel” etc.) si de a-l ceda in mod voluntar, la un pret acceptat de catre ambele parti. Si asta, fara sa se amestece statul in tranzactie!

            Acum e clar?

            • Stangistii se leaga de putinii mari capitalisti, care stocheaza capital, iar dreptacii de puzderia de asistati, care inghit resurse finaciare.
              Si unii si altii cu acelasi scop: de a delegitima sistemul antipatizat, prin extrapolarea unui efect secundar, existent in orice sistem, asupra intregului.

  13. un articol excelent, aţi atins exact problema! văd că mulţi comentatori nu pricep ce vreţi să spuneţi, să fie asta încă o dovadă că noi românii nu prea înţelegem ce e aceea dreapta?

  14. Un articol excelent, excelent – insa as vrea sa mergeti mai departe. Rentele extrase prin coruptie, pomenile, alte sifonari, etc. extrag taman din substanta necesara desfasurarii acestor tranzactii libere, mai precis statul si a lui sforari si intreg sistemul cangrenat in jurul acestuia ajung la un moment dat sa poata scoate de pe piata un antreprenor cu idei bune care are un produs de oferit semenilor, care prin trazactionare libera ar putea aduce beneficii amandurora dar si societatii (a se vedea controalele in cascada, neplati pe POS-DRU care au bagat in faliment anumite companii/ONG-uri, arieratele , etc.)

    Mai departe, ati putea sa faceti legatura cu ceea ce se pregateste acum – o noua tura de majorari ale unor subventii de energie, care din nou vor rupe liantul intre munca si rezultate, distorsionand mecanismul pietei. Oricum, multumesc pt. acest articol.

  15. Mie mi se pare ca in special in viziunea socialistilor dreapta clasica e despre iahturi, vile si masini de lux. (Care de altfel sunt si telul liderilor stangisti, a se vedea cazul recent al Frantei) In viziunea middle-class-ului autentic din tarile capitaliste, indeosebi din cele protestante, dreapta e Hayek si Smith.

  16. Ce ma surprinde este faptul ca un om atat de scolit si cu pretentii ca domnul Aligica publica articole in care face confuzii grosolane (amalgam) atunci cand vorbeste de capitalism. politica, dreapta, etc
    Sclavagism; feudalism; capitalism; socialism sunt oranduiri sociale prin care statele au trecut de-a lungul istoriei. Nu poti pretinde ca vorbesti de capitalism evocand doar teza preluata din Constitutia libertatii a lui Hayek. Capitalismul inglobeaza toate demersurile politico-economice care au capitalul ca si punct de referinta central,
    Dreapta politica, (aparuta o data cu revolutia franceza) inglobeaza partidele si doctrinele care au ca obiectiv principal pastrarea privilegiilor pe care le au cei care detin puterea. de aici decurge si recurgelea la autoritate, manipulare bazata pe traditii, nationalism, religie, etc
    Stanga in schimb are ca obiectiv principal abolirea privilegiilor si pretentia de a instaura un regim de egalitate economica, solidaritate, etc.
    Ordinea (oranduirea) promovata de Hayec in Constitutia libertatii este o oranduire a libertatii in care valorile principale sunt economia de piata, democratia, statul de drept, binomul libertate-responsabilitate

    • Paranoia este o patologie care presupune dezvoltari logice pornind de la o ipoteza falsa.
      Aici ideea falsa este aceea ca Hayek in prezinta o viziune asupra capitalismului. In realitate Haiek se prezinta ca un adept a unei societati care sa respecte libertatea tuturor indivizilor. Libertatea a fost si ramane un ideal si un scop al umanitatii.
      Argument: daca cititi Constitutia Libertatii, veti vedea ca Hayek a fost impotriva tuturor sistemelor conduse de indivizi sau grupari care exercitau puterea intr-un mod arbitrar. deci nici vorba de o propovaduire a sistemului capitalist.

      • Daca Hayek era pentru libertate pana la capat ar fi propus anarho-capitalismul. Nu poti sa ai o societate libera atata timp cat exista monopol statal (criminal, involuntar si arbitrar) pe producerea de servicii de justitie, aparare si creeare de moneda. Toate astea trebuie produse de piata nu de niste mafioti care te baga-n lagar de nu-i platesti.

  17. Cel mai destept sistem liber la ora actuala e cel scandinav, nu cel american, un rebut ce se bazeaza pe o inegalitate feroce.. un stat care se da evoluat dar nu ofera nici macar un sistem gratuit de sanatate cetatenilor ei. La un moment dat nu poti baga tot timpul consideratii ultrasimpliste gen fiecare se da util celorlalti si gata pica bogatia. un sistem evoluat e judecat pe ansamblu, si din cauza asta sistemul german-scandinav bate de la distanta pe cel american. si vorbim de un sistem cu o bogata componenta sociala, nu unul in care statul garanteaza doar fairplayul in business, iar daca nu esti gica negustorul ai sanse sa crapi pe strada. apropo, imbecilitatea e calitatea fanaticului in general, hai sa ne retinem in a folosi stupiditati.

    • Nu poti baga consideratii ultra simpliste gen fiecare se da util celorlalti si gata pica bogatia ???
      Ne dam utili, ne dam mari, ne dam rotunzi ….
      Adica ne prefacem ca suntem …..
      Act ratat ?
      Conditia ca fiecare om sa faca ceva care sa fie util celorlalti este o conditie necesara …dar nu si suficienta
      Mai exista conditia ca ceea ce face fiecare sa fie recunoscut de ceilalti indivizi adica sa fie dispusi sa plateasca pentru asta.
      Mai sunt inca multe alte conditii

  18. Domnule Aligica, va rog sa nu mi- o luati in nume de rau dar, tacerea dumneavoastra ma face sa cred ca sunteti foarte dezamagit de turnura conversatiei. Mai ales , datorita faptului ca nimeni nu a fost intrutotul de acord cu dumneavoastra ca : ” sistemul libertatii…. este cel mai mare creeator al avutiei din istorie. Nu voi argumenta ca ” sistemul libertatii” nu a fost niciodata integral aplicat, ca el reprezinta .de fapt , rezultatul criticii mercantilismului european din punctul de vedere al industriasilor si comerciantilor britanici ai secolului XIX care doreau free market, free trade, libertatea intreprinderii individuale contra intereselor aristocratiei ereditare etc.etc.Deasemeni, nu voi argumenta ca SUA la care va referiti, nu are o Constitutie liberala, cei 70 de stapani de sclavi nu au stat inchisi intro camera la 100*F ca sa faca o Constitutie pro liberala ci, o Constitutie care sa perpetueze interesele lor, a minoritatii bogatasilor in defavoarea majoritatii cetatenilor de rand. Amendamentele au fost adaugate ulterior pentru a asigura victoria federalistilor carora li s-au opus virginienii. Nu voi argumenta nimic despre cresterea extraordinara a productivitatii muncii si stagnarea sau regresul veniturilor middle class, de la New Deal incoace.
    Eu doresc sa va aduc argumentatia unor academici americani care au incercat sa gaseasca care au fost cele mai semnificative evenimente care au schimbat radical evolutia civilizatiei umane. Astfel, au prelucrat matematic numeroase date : populatie, venit , date sociale , date de sanatate,
    date de dezvoltare a culturii, educatiei, stiinta , tehnologie etc.etc. toate din perspectiva istorica. Dezbateri au avut loc si unii au argumentat ca: aparitia noilor religii a avut impact, altii oranduirile sociale, altii descoperirea lumii noi , razboaile , imperiile etc.etc. De fapt, nici unul dintre evenimentele de mai sus nu au contat in curba ascendenta dreapta a evolutiei umanitatii , in afara de un singur eveniment care a ridicat curba la 90* in sus. Evenimentul a fost tehnologic , aparitia motoarelor cu aburi care, pentru prima data, au multiplicat de mii de ori forta muschilor omenesti si care au permis revolutia industriala. Aparitia unei forte motrice mult superioara fortei omenesti a creeat premizele exploziei productiei de bunuri si deci bogatiei. Revenind la discutia noastra , cred ca studiul datelor din curba de dezvoltare a umanitatii este , posibil, o explicatie plauzibila a originii bogatiei in tarile care au inceput industrializarea cu forta masinilor cu aburi.
    Din aceasta perspectiva, eu sunt foarte optimist deoarece , daca amplificarea fortei musculare omenesti a dus la un salt major in acumularea de bogatie si civilizatie atunci, amplificarea capacitatilor creerului omenesc , pe care progresul fenomenal din era digitala il produce sub ochii nostrii, va insemna un progres extraordinar care se va derula in timpul vietii generatiei
    actuale!!

  19. Păi hai să zicem că n-am nimic de oferit semenilor. Doar un cap sec și o gură de hrănit, așa cum ne naștem toți, dar absolut toți pe lumea asta. Care e consecința ? E firesc în „ordinea socială a libertății schimbului între oameni” să mor de foame ? Sau să mi se arunce exact atât cât să subzist din „caritate privată”. Proprietatea mea nativă, corpul, nu o pot utiliza fără educație, și nu am nimic de oferit în schimbul educației. Nu mă pot nici măcar prostitua fără educație (sexuală). Poate doar să vând niște organe. Sunt un sclav fără lanțuri al celor care se milostivesc să ma hrănească.

    Nu cumva sistemul ăsta al tău este de fapt o ordine feudală în care cei care controlează proprietățile decid și cine și cum trăiește, anume ăia care le sunt utili ? Dacă ai șansa să te naști într-o familie bine plastă în ierarhia proprietății sau care te ajută măcar să-ți valorizezi propriul corp și creier, atunci ești om liber. Dacă tac-tu a băut averea familiei și nu ți-a oferit nimic, atunci ești născut sclav, fără vreo șansă de a-ți depăși condiția.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Paul Aligica
Dragos Paul Aligica
Dragos Paul Aligica este publicist al Revistei 22, cerceteaza si preda sisteme economice comparate si analiza institutionala la George Mason University si este membru fondator al Centrului de Analiza si Dezvoltare Institutionala din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro