Când pisicului i se taie coada. Un mic bilanț

Dacă ștampiluțele noastre din noiembrie 2014 nu reușiseră decât să scarmene blana pisoiului, ștampiluța DNA de azi i-a cam tăiat coada definitiv.

Sigur, Victor Ponta se pisicește încă pe lângă ambasade, miaună cât poate de lăcrămos-victimizant pe lângă alegători, se freacă drăgăstos de picioarele baronilor, sperând ca șutul lor iminent să fie ceva mai milos – dar cred că înțelege și el că s-a încheiat, o dată cu declanșarea anchetei DNA i s-a tăiat de tot coada.

Și, cum în România guvernarea înseamnă în mod esențial băgarea cozii prin toate borcanele, rezultă pertinamente că cine n-are coadă nu poate guverna.

Așa încât a venit vremea bilanțului pentru guvernarea Ponta.

Să luăm lucrurile pe rând.

I. Pe vremea când avea coadă, pisicuța bearcă de acum și-a făcut nevoile pe Constituție. În repetate rânduri. Le-am inventariat acum un an; reiau ce am scris atunci.

„1) Suspendarea din vara lui 2012. N-are absolut deloc importanță dacă a fost tentativă de lovitură de stat sau nu. Esențial e că a fost o încercare de a confisca puterea cu încălcarea Constituției – mai precis, a articolului 115, paragraful 6, care spune așa: „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului”. Or, guvernul Ponta a dat atunci o ordonanță de urgență care interzicea Curții Constituționale să se pronunțe asupra deciziilor Parlamentului, afectându-i regimul de funcționare – încălcând așadar Constituția.

2) Legea pro-Roșia Montană Gold Corporation. În proiectul de lege, Statul avea intenția să dea companiei drept de expropriere – ori, conform Constituției, numai Statul însuși poate avea acest drept. Mai mult, compania însăși era cea care stabilea cuantumul despăgubirii. În plus, voia să acorde drept de exploatare unei companii care avea probleme cu avizul de mediu.

3) Marțea Neagră. Prin proiectul acela de lege, aleșii neamului se situau deasupra Codului Penal, așadar dincolo de Bine și de Rău. Parlamentarii români, dintr-o sumă de indivizi cu dosare penale, ar fi devenit peste noapte ineranți ca papii. (Ineranța e capacitatea papei de a nu greși nicicând. Casa Poporului ar fi fost astfel de 588 de ori mai inerantă decât Vaticanul.)

4) Deplasarea la Consiliul European împotriva deciziei CCR & fără avizul președintelui. Deși era, conform propriilor sale declarații, înștiințat de decizia Curții Constituționale din 27 iunie 2012, Victor Ponta s-a deplasat la Bruxelles, la ședința Consiliului European, fără a avea legal acest drept. În plus, i-a cerut ministrului Afacerilor Externe, Andrei Marga, să schimbe conținutul mandatului cancelariei prezidențiale, prin schimbarea numelor persoanelor delegate. Un fleac, veți spune. Da, dar fleacul acesta încalcă și decizia CCR, și Codul Penal (Art. 240 Cod Penal, Uzurparea de calități oficiale; Art. 288 Cod Penal, Fals material în înscrisuri oficiale; Art. 289 Cod penal, Fals intelectual).

5) Legea pro-traseism. În toate cele patru cazuri anterioare, Curtea Constituțională a constatat încălcarea Constituției. În cazul acestei legi, n-a avut timpul fizic s-o facă – și e greu de crezut c-o va face, fiindcă: a) Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, e plătit din banii noștri să se joace de-a N-aude N-a vede; b) chiar dacă ar ajunge vreodată să se pronunțe, ar face-o după ce ordonanța de urgență a produs deja efecte.”

Aș mai adăuga aici și forțarea repetată a Constituției în cazul Șova, însă tehnic vorbind ea e imputabilă lui Călin Popescu Tăriceanu (cu toate că regizorul acestei odisei e, bineînțeles, Victor Ponta).

Și, de asemenea, aș mai lua în calcul și încercările recente de a reedita Marțea Neagră, culminând cu tentativa de a dezincrimina conflictul de interese – s-ar putea ca săptămâna viitoare să vedem în Parlament un asalt disperat în sensul acesta.

II. Nici în ce privește economia codița pisicuței n-a stat degeaba.

1. A șters dintr-un șfichi datoria de 400 de milioane de dolari pe care compania KazMunayGas o avea față de statul român.

2. A pus o acciză suplimentară pe carburanți, complet inutilă din punct de vedere economic (încasările la bugetul de stat nu au crescut), dar împovărătoare pentru populație.

3. A tăiat fondurile pentru investiții.

4. A stopat construcția autostrăzilor.

III. Când a venit vorba de cultură, coada pisicuței a fost de-a dreptul par:

1. A distrus ICR-ul.

2. A închis TVR Cultural.

3. A început o restaurație a unui concept naționalist-ceaușist de cultură – efectele ei le vedem azi peste tot.

IV. În ce privește educația, pisicuța a anulat tot ce adusese bun legea Funeriu (clasificarea universităților, anularea baroniilor universitare etc.), iar acum tocmai e pe rol un proiect încă și mai înfricoșător al Legii Educației.

Și toate astea la o foarte repede privire înapoi.

Să nu ne fie, așadar, excesiv de milă când o s-o vedem mieunând, în zilele care urmează, pe ecrane.

Pisica bearcă de acum a avut, până nu demult, o coadă diabolic de afurisită.