joi, martie 28, 2024

Când plouă în Groenlanda e începutul apocalipsei climatice?

Așa s-ar putea deduce pe baza știrilor alarmiste declanșate de următorul anunț oficial:

Pe 14 august 2021, în cel mai înalt punct de pe calota de gheață a Groenlandei [stația meteorologică Summit] au fost observate ploi timp de câteva ore, iar temperaturile aerului au rămas peste zero grade timp de aproximativ nouă ore… Nu există niciun raport anterior de precipitații în această locație (72,58°N 38,46°W), care atinge 3.216 metri altitudine (anunț publicat pe 18 august 2021 de NASA – National Snow and Ice Data Center)

După publicarea anunțului NASA-NSIDC o canonadă mediatică, predominant alarmistă, s-a declanșat: ziare, posturi de televiziune și de radio, agenții de presă s-au aruncat asupra sintagmei despre unicitatea fenomenului petrecut la stația Summit ca o posibilă prevestire a mult trâmbițatei apocalipse climatice. Câteva exemple:

The New York Times: A plouat la Summit în Groenlanda. Asta nu s-a mai întâmplat niciodată. Aversele sunt un alt semn îngrijorător al schimbărilor din Arctica, care se încălzește mai repede decât orice altă regiune de pe Pământ.

CNN: Pentru prima dată în istorie, a plouat la stația de la cea mai mare altitudine din Groenlanda, în mod normal înzăpezită.

The Guardian: Pentru prima dată în istorie, plouă pe vârful calotei de gheață din Groenlanda. Precipitațiile au fost atât de neașteptate, încât oamenii de știință nu au avut instrumente pentru a le măsura, și reprezintă un semn clar al crizei climatice.

[Această afirmație nu stă în picioare, pentru că anunțul oficial indică un volum concret al precipitațiilor]

NDTV: Ploaia de pe calota de gheață din Groenlanda, posibil o premieră, semnalează riscul schimbărilor climatice.

Reuters: Plouă pe vârful  de gheață din Groenlanda pentru prima dată în istorie.

National Public Radio: Ploaia a căzut pe vârful calotei glaciare din Groenlanda pentru prima dată în istoria scrisă.

Ceea ce m-a șocat de la prima vedere a știrilor emise de mass media listate mai sus au fost simptomele sindromului Chicken Little[1] și lipsa unui cadru meteorologic-istoric mai larg pentru plasarea evenimentului din 14 august a.c.

Deși comunicatul oficial NASA nu face nicio mențiune despre schimbarea climei drept cauză a recentei ploii din Groenlanda, mai multe capete alarmiste au decis, cu de la sine putere, că acea ploaie este musai legată de schimbarea climei, adică de încălzirea globală. Dacă pe Chicken Little a lovit-o în cap o ghindă și ea a început imediat să se văicărească isteric – The sky if falling! The sky is falling (Ne cade cerul în cap! Ne cade cerul în cap!), pe „găinușele” mediatice-alarmiste le-a cuprins isteria climatică: Aversele sunt un alt semn îngrijorător al schimbărilor din Arctica; Precipitațiile … reprezintă un semn clar al crizei climatice; Ploaia de pe banchiza de gheață din Groenlanda… semnalează riscul schimbărilor climatice.

Trist mi se pare și faptul că unul din foștii mei colegi de la CUNY – Marco Tedesco, actualmente cercetător la Lamont-Doherty Earth Observatory of Columbia University, a ridicat o minge la fileul alarmist din The New York Times declarând că:

Este incredibil, pentru că ploaia scrie un nou capitol din cartea Groenlandei. Asta este ceva cu totul nou.

Îl înțeleg – lucrând în cercetare, majoritatea salariului vine din contracte și dacă nu se întâmplă ceva uluitor în Arctica, contractele se pot rapid împuțina. Dar nu-i pot ierta ignoranța – ploaia din 14 august NU este un nou capitol din cartea Groenlandei.

Și cu această neplăcută constatare profesională, doresc să prezint câteva informații existente, dar care n-au fost incluse (din motive care îmi scapă) în anunțul oficial făcut de NASA-NSIDC.

Ploaia din 2021 nu a fost prima din istoria Groenlandei, deci, caracterul ei de prevestitor al apocalipsei (crizei) climatice – sintagma inflamantă folosită de o parte a mass-media – nu se justifică.

Un raport din 1975 pregătit pentru National Science Foundation (NSF) de către Corps of Engineers, U.S. Army, Cold Regions Research and Engineering Laboratory, a documentat caracteristice ale climatului de vară de pe calota de gheață a Groenlandei.[2]  Datele din raport arătă că au avut loc cel puțin două episoade de precipitații, o dată în 1933, la 2.694 m altitudine (stația Watkins) și din nou în 1950, la o altitudine mult mai mare, de 2,987 m, în zona stației Centrale-Eismitte (Fig. 1). Precipitațiile din 1950 au avut loc relativ aproape de stația Summit (altitudine 3.216 m), sugerând că observații de mai lungă durată ar putea contrazice astfel afirmațiile mass-mediei privind precipitații fără precedent în zona de vârf a Groenlandei. Poate se vor descoperi niște documente despre vikingii care au cultivat cereale și viță de vie vreme de 300 ani pe „Pământul Verde” și care au observat probabil precipitații în diverse locații ale insulei…

Fig. 1. Locațiile din Groenlanda unde s-au înregistrat ploi în ultimii 88 ani.

Într-un studiu publicat în 2011 se arată că temperatura medie estimată a zăpezii din Groenlanda în ultimii 4.000 de ani a fost de  -30,7°C, cu o deviație standard de 1,0°C și a prezentat o scădere pe termen lung de aproximativ 1,5°C, ceea ce este în concordanță cu studiile anterioare. Actuala temperatură medie decenală de suprafață (2001-2010) în situl GISP2, din zona stației Summit, este de -29,9°C.[3]

Un grafic al temperaturilor medii orare măsurate de NOAA la stația Summit în perioada 2008 – 2021 este redat în Fig. 2. Se remarcă ușor faptul  că nu există un trend crescător al temperaturilor, ele depășind valoarea de îngheț numai de trei ori în ultimii 13 ani.

Fig. 2. Variația temperaturii medii orare în perioada 2008 – 2022 la stația Summit din Groenlanda. Temperaturi pozitive au fost înregistrate doar de trei ori. Sursa

O altă informație crucială despre situația calotei glaciare din Groenlanda este variația parametrului SMB (Surface Mass Balance) ori Bilanțul masei de suprafață, măsurat în Gt/zi (1 Gt = 1 miliard tone = 1 km^3 apă).

Bilanțul masei de suprafață (SMB) a unui ghețar = căderi de zăpadă + precipitații – scurgere de apă de topire – sublimare/evaporare.

SMB poate avea valori pozitive (câștig de masă) sau negative (pierdere de masă). 

Datele privind SMB din Groenlanda sunt disponibile pe portalul Polar, unde instituțiile de cercetări arctice daneze afișează rezultatele monitorizării calotei glaciare din Groenlanda și a gheții marine din Arctica. 

Datele SMB pentru anul 2021 arată că nu a avut loc nicio topire semnificativă, ci, din contra, a existat o creștere surprinzătoare a SMB în timpul lunilor de vară, care este de obicei sezonul de topire. În acest an, balanța de masă de suprafață a Groenlandei a fost mai mare decât media pe 30 de ani în multe zile ale anului (Fig. 3).

Fig. 3. Datele SMB  din Groenlanda pe 13 septembrie 2021. Sursa

Concluzii

Semnele prevestitoare ale unei apocalipse climatice iminente pe care le-ar fi dezvăluit ploaia recentă din Groenlanda nu se justifică. Dacă ar fi fost adevărate, o întrebare firească apare: ce fel de apocalipsă ar fi trebuit să prorocească ploile groenlandeze din 1933 sau 1950, când concentrațiile de CO2 antropogen erau mult sub cele actuale, iar  încălzirea globală încă nu se inventase?! Dacă ploaia din 2021 este o componentă a narațiunii alarmiste actuale, de ce mass media nu amintesc și nu vorbesc cu același aplomb despre ploile din trecut?! Atunci nu erau de rău augur?!

Conform anunțului oficial făcut de NASA-NSIDC, ploaia din 14 august din Groenlanda a fost însoțită de topirea unei mase de gheață în perioada 14-16 august 2021. Iar cauza topirii a fost similară cu evenimentele care au avut loc la sfârșitul lunii iulie, când un puternic centru de presiune joasă deasupra Insulei Baffin și o presiune atmosferică ridicată la sud-est de Groenlanda au conspirat pentru a împinge rapid aer cald și umiditate dinspre sud. Pe scurt, a fost un eveniment meteorologic rar.

Datele solide despre variațiile temperaturii și a bilanțului masei de suprafață a ghețarilor din Groenlanda infirmă cu putere ipoteza inițierii apocalipsei climatice din zona arctică din cauza unei ploi rar întâlnite.

Conexiunea dintre aceste eveniment neobișnuit și o „criză” climatică a fost făcută de unele mass media alarmiste. Pentru că astăzi nu mai poți vinde nimic unui public credul și ahtiat de senzații tari dacă acel nimic nu este ambalat în staniol climatico-apocaliptic.

Îmi vine greu să acuz un cercetător științific de rea-credință sau ignoranță tacită, dar realitatea este că apar cam des astfel de personaje, ale căror afirmații trebuie luate cu multe precauții.

De exemplu, articolul publicat de CNN îl citează pe Ted Scambos, cercetător științific principal la Centrul Național de Date privind Zăpada și Gheața de la Universitatea din Colorado, care a declarat că ploaia de la stația Summit este o dovadă că Groenlanda se încălzește rapid:

Ceea ce se întâmplă nu este pur și simplu un deceniu sau două de încălzire într-un model climatic variabil. Acest lucru este fără precedent.

Nu vreau să fac supoziții despre motivele respectivului cercetător, dar a transforma un eveniment meteorologic rar într-o narațiune climatică alarmistă este complet ne-profesional și face un imens deserviciu științei pe care pretinde că o practică.

Între timp, celelalte evenimente meteo din anii ’30 și ’50 au fost complet ignorate pentru că ar fi diluat foarte mult mesajul propagandistic cu care CNN și alte mass media încearcă să inducă în eroare și să manipuleze publicul de bună credință.


[1] Crânganu, C., 2018, Sindromul Chicken Little

[2] Bilello, M. A., and Bates, R. E., 1975, Summer Climate as Selected Sites on Ross Ice shelf and Greenland Ice Sheet, prepared for National Science Foundation by Corp of Engineers, U.S. Army, Cold Regions Research and Engineering Laboratory, Special Report 216, 22 p. https://erdc-library.erdc.dren.mil/jspui/bitstream/11681/11728/1/SR-216.pdf

[3] Kobashi, T., et al., 2011, High variability of Greenland surface temperature over the past 4000 years estimated from trapped air in an ice core, Geophysical Research Letters, vol. 38, no. 21, L21501, doi:10.1029/2011GL049444, 2011L21501 1of6 

Distribuie acest articol

72 COMENTARII

  1. Așa cum am spus-o de atâtea ori, este vorba atât despre dresarea populației cat si despre impunerea noilor tehnologii, mult mai scumpe, ca fiind absolut necesare. Sunt necesare, dar nu din aceste motive. Ci pentru ca tehnologiile vechi sunt acum accesibile tuturor si ca tarile sărace pot inunda piața cu produse mult mai ieftine care face economia statelor dezvoltate vulnerabila. Așa ca toți participa la un teatru elaborat, unii jucând mai bine sau mai rău ca alții. Mass-media este jucător important si cei ce o conduc sunt conștienți de ce fac. Bineînțeles ca se folosesc de așa numiții idioți utili, cei care cred fără sa știe, ci pentru ca așa le spune lor logica lor. Ei sunt cei mai periculoși, jihadiștii apocalipsei climatice ce te desființează daca îndrăznești sa ai alta părere… Ma uit la acest tip de indivizi in Suedia: blochează drumuri, scandal, agitație, vor să închidă făbricile etc. Asta in condițiile in care Suedia este un emitent insignifiant de carbon. Dar nu-i vezi demonstrând in fata consulatului chinez…

  2. Faptele rămân totuși în picioare.
    A plouat în Groenlanda la cea mai mare altitudine de pana acum(diferența de nivel e totuși importanta).
    Încălzirea climatica nu înseamnă numai temperatura medie dar și fenomene din ce în ce mai extreme (inclusiv răcire câteodată in unele regiuni)
    Un fenomen rar dar nu unic, de acord.

    Desigur exista câteva tendințe pe mii de ani (dacă ne întoarcem în Jurassic vom avea chiar clima tropicala peste tot).
    Vikingii nu știm exact la ce au făcut dar nu cred ca au stat la 3500m înălțime sa cultive vita de vie.

    Dar o schimbare atât de rapida, corelata 100% cu nivelul activității umane nu poate fi explicata altfel decât prin încălzirea globala.
    Articolul de fata găsește nodul din papura dar nu poate găsi o explicație alternativa la încălzirea globala.

    • O aparenta corelație NU INSEAMNA cauzalitate.
      Poate se doreste si schimbarea numelui de Groenlanda (de la culoarea VERDE nu ALB) la Hvidlanda? (hvid – white in Danish) ;)
      Si daca o sa fie mai multa verdeata, asta nu o sa „haleasca” codoiul deci e de bine? ;)
      De ce nu sunt calotele glaciare tratate de apocaliptologi ca niste resurse neutilizate de apa?

    • Coane Mihai – Matale ce meserie ai ? Si de cand studiezi asa asiduu meteorologia mondiala – cred ca ai si vizitat repetat Groenlanda – Poate chiar si pe vremea lui Eric cel Rosu ….. Eu am facut NUMAI multa drumetie prin muntii Romaniei – departe de platoul acoperit de ghetari al Groenlandei – dar am avut ocazia sa „Vad” o jumatate de metru de zapada intr-o singura zi – pe creasta Fagarasului iar a doua zi sa ploua cu fulgere si tunete ! Pe munte – mai ales la altitudini mari schimbarile de vreme sunt rapide si imprevizibile . Vantul poate aduce ninsoare sau ploaie la scurte intervale – Nu ma mira ca a plouat pe ghetari ! Ploua pe ghetari si-n Europa – ba si pe alte continente – fara sa vina „sfarsitul lumii” – apocalipsa incalzirii globale – sau cum dreaq i se va fi spunand acum ! Sa o lasam pe mica analfabeta suedeza sa se vaicareasca – ca la scoala nu „prea” mai merge – cica e in an sabatic !!! Junica nu stie ce trebue sa fie un An Sabatic ! Dar vorbeste – ca nu costa – ba si produce !! Asa ca Don Mihai , lasa-i pe „casandrele climatice” sa-si faca numerele si sa asteptam iarna care bate la usa – cu speranta ca nu va ninge – ci va ploua si la noi – si va veni INCALZIREA GLOBALA ! Altfel va fi rau la buzunar cu noile preturi la toate formele de energie !

  3. Dar oare pe vremea Vikingilor, cei care i-au dat numele „Tara Verde”, oare nu ploua ?
    Au colonizat-o, au crescut vite acolo sute de ani, pana la ‘mica glaciatiune’ pe care presa – inexistenta pe atunci – n-a putut-o anunta ca o mare catastrofa climatica …

  4. ” … precipitații în această locație (72,58°N 38,46°W), care atinge 3.216 metri altitudine ” reprezinta o anomalie meteorologica care trebuie sa dea de gandit daca se repeta la interval scurt de timp. Temperaturile sunt in crestere pe tot globul, nu se stie daca este un ciclu natural sau influenta activitatilor umane. Presa traieste din astfel de stiri alarmiste, luati toate ziarele si toate titlurile aparute, nu lipsesc cuvinte care exprima panica si dezastrul iminent.

  5. Reiau un comentariu pe care l-am scris pe marginea unui articol publicat pe Contributors. Mutatis mutandis, ce am spus acolo se poate aplica și situației descrise în articolul de față.

    Corelație vs. Cauzalitate (Correlation does not mean Causation)

    Pentru a face saltul de la corelație la cauzalitate, trebuie îndeplinite simultan trei criterii:

    Criteriul #1: Asociere/corelație
    Regula #1: Variabila A și variabila B trebuie să fie legate empiric; trebuie să existe o relație logică (științifică) între A și B.
    Exemplul #1: Administrarea unei doze de aspirină scade febra.

    Criteriul #2: Temporalitatea
    Regula #2: A (cauza [variabila independentă]) precede B (efectul [variabila dependentă]).
    Exemplul #2: Persoana a luat întâi aspirină, iar apoi febra a scăzut; nu invers.

    Criteriul #3: Lipsa unor co-variabile ascunse
    Regula #3: Relația dintre A și B nu este cauzată de altă(e) variabilă(e).
    Exemplu #3: Scăderea febrei nu se datorează răcirii camerei, scufundării persoanei într-o baie de gheață sau altor factori.

    O corelație ridicată nu implică o cauzalitate. În cazul în care se observă o valoare mare, pozitivă sau negativă, a coeficientului de corelație r (coeficientul Pearson, nu R^2, acela e coeficientul de determinarea al unei regresii) nu este corect să se concluzioneze că modificarea lui x determină o modificare a lui y. Singura concluzie valabilă este că între x și y poate exista o tendință liniară.

    Un exemplu clasic de corelație care nu înseamnă cauzalitate:

    Un grup de copii de școală primară a susținut un test de vocabular. S-a dovedit că copiii cu mărimi mai mari de pantofi au avut tendința de a obține scoruri mai mari la test, iar cei cu mărimi mai mici de pantofi au avut tendința de a obține scoruri mai mici.

    Ca urmare, a existat o corelație pozitivă mare între vocabular și mărimea pantofilor. Aceasta înseamnă că învățarea de cuvinte noi determină creșterea picioarelor sau că picioarele în creștere determină creșterea vocabularului? Evident că nu.

    Faptul că mărimea pantofilor și vocabularul sunt corelate nu înseamnă că schimbarea unei variabile va determina schimbarea celeilalte. Există un al treilea factor (neluat în considerare) care este legat atât de mărimea pantofilor, cât și de vocabular și care explică corelația (cititorii îl vor ghici imediat).

    Un alt exemplu:

    După accidentul de la Cernobîl, am fost asaltat de tot soiul de oameni să le măsor gradul de radiații din corp întrucât aveam singurul contor de radiații din Iași la vremea aceea (aprilie 1986). Am oprit orice măsurătoare domestică atunci când un coleg de la Studii Economice m-a implorat s-o primesc pe soacră-sa să-i măsor degetul mic de la piciorul stâng unde avea o bătătură care, chipurile, se activase din cauza radiațiilor.

    • o nava / aeronava, satelit, robot de tuns iarba etc. functioneaza pe baza unui model matematic stabilit pe baza a mii de observatii / experimente. exista mici erori (cine functioneaza perfect ?) dar nesemnificative pentru bunul mers al lucrurilor. o explozie nucleara (nagasaki, hiroshima) are efecte imprevizibile, nimeni nu poate construi modele matematice exacte atunci cind a experimenta inseamna sa joci la ruleta o viata omeneasca. poti studia efectele razelor solare asupra unui deget cu bataturi, dar nicidecum nu poti emite verdicte dupa fenomene singulare / rare (cernobil)

  6. Buna ziua dle Cranganu !
    Va rog sa explicati ceva mai mult fig.3
    Eu inteleg conform primului grafic ca a existat o pierdere de masa per zi in perioada verii. Conform formulei prezentate in articol cantitatile trecute cu minus , scurgere de apă de topire si sublimare/evaporare au avut valori semnificative generand un maxim de pierdere undeva in jur de 25 iulie – 1 august. Per ansamblu graficul pentru 2020-2021 fiind in plaja de variatie pentru intervalului 1981 – 2010. Pe de alta parte in graficul de jos, al doilea, cantitatea Acc SMB pt 2020-2021 este peste media intervalului 1981 – 2010.
    Multumesc

    • SMB reprezintă câștigurile/pierderile zilnice de gheață ale calotei din Groenlanda.

      Acc. SMB reprezintă câștigurile/pierderile acumulate de gheață de la o zi alta. Calculele făcute de specialiștii danezi au la bază programul PROMICE (The Programme for Monitoring the Greenland Ice Sheet), actualizat ultima dată pe 13 august 2021.

      • Din cate am inteles, evolutia acestui indicator SMB variaza de la un al la altul, in functie de vreme. In acest context, evolutia pe un singur an nu poate spune foarte multe. Relevant este trendul pe termen mediu si lung si, in acest sens, comparatii cu evolutia pe anii trecuti, sau cu media ultimilor 20-30 ani, cred ca ar fi fost mai interesanta. NASA de exemplu, posteaza o animatie a graficului cu evolutia ultimilor 20 ani.

        https://climate.nasa.gov/climate_resources/264/video-greenland-ice-mass-loss-2002-2020/

        • Relevant este trendul pe termen mediu si lung si, in acest sens, comparatii cu evolutia pe anii trecuti, sau cu media ultimilor 20-30 ani, cred ca ar fi fost mai interesanta.

          Fig. 3 are trendul indicat chiar pe prima linie, unde cine are ochi și știe să citească poate vedea scris clar: Mean (1981-2010), adică o perioadă de 30 ani.

          Nu mai țin minte câte cartonașe galbene v-am dat pentru trollism și ale fapte incompatibile cu statutul comentariilor de pe Contributors. Comentariul de mai sus, ca recidivist, ar fi trebuit aruncat la coș imediat.

          De ce n-am făcut-o? Ca să dovedesc că citesc și trollii dovediți și arhi-dovediți și că, din când în când, mai vrea să dau și un exemplu de „Așa, NU” altor trolli.

          • Florix e cel mai nociv membru al acestei platforme. Nu citeste nimic, de fapt nici nu cred ca ar intelege, face propaganda nerusinata intr-o anumita directie, probabil are ceva interese, si mai e si mirlan. Un exemplar tipic propagandistilor comunisti, din care se trage.

  7. A plouat si la mine in magazie , lucru care nu s-a mai intimplat niciodata in toata istoria ei scrisa . Are vreo zece ani de cand am pus cartonul bituminat pe ea . S-ar putea sa fie un fenomen natural , de la soare adica , na, se mai crapa , sau s-ar putea sa fie activitatea umana care se suie prin spate sa fure caise. Daca-i putem numi oameni. Putea sa ceara, nu ? Ii dadeam cateva , sa-i ajumga de pofta pina isi cumpara.
    Apropopo, ca sa va dati seama ca s-a incalzit ditamai planetoiu cu exact 1,5 grade , precis , cum faceti ? Ca termometrele de acum 200 de ani nu aveau precizie de 1 grad. Si pun pariu ca nici atunci nici acum nu a masurat nici Sulea temperatura din toate apele din oceane. Care e mult mai multe decat cernoziomul.
    Nici macar nu stiti care incalzeste mai tare: soarele , sau miezul pamintului ?

  8. Dârele chimice ale avioanelor și influența lor climatică

    În 2004, Minnis et al. au publicat articolul Contrails, cirrus trends, and climate, Journal of Climate, vol. 17, no. 8, pp. 1671-1685, în care se găsesc următoarele informații:

    Utilizând rezultatele unei simulări a modelului de circulație generală a dârelor chimice lăsate de avioane, se estimează că tendințele de formare a norilor cirrus deasupra Statelor Unite provoacă o încălzire a troposferei de 0.2°–0.3°C/deceniu, un interval care include tendința observată a temperaturii troposferice de 0.27°C/deceniu între 1975 și 1994. Magnitudinea modificării estimate a temperaturii de suprafață și variațiile sezoniere ale tendințelor estimate ale temperaturii sunt, de asemenea, în bună concordanță cu observațiile corespunzătoare.

    Se poate specula că Groenlanda ar putea fi sensibilă climatic la dârele chimice, deoarece zborurile au fost și mai sunt foarte dense acolo.

    Un alt articol, care discută aceeași problemă climatică, dar în cazul Europei, este:

    Stordal, F., et al., 2005, Is there a trend in cirrus cloud cover due to aircraft traffic?, Atmos. Chem. Phys., vol. 5, pp. 2155–2162, https://doi.org/10.5194/acp-5-2155-2005, 2005.

    • Domnule profesor, am citit undeva (nu mai stiu sursa, imi cer scuze, insa nu era vreun alarmist gures, era un astrofizician care-si prezenta o cercetare) ca unele radiatii foarte puternice de origine intergalactica (mult mai puternice decit cele ale stelei noastre, ci provenind de la pulsari, magnetari, quasari, supernove) care cumva scapa prin protectia pe care ne-o ofera si heliosfera si atmosfera/magnetosfera noastra duc la aparitia unor nori de joasa altitudine. Cu implicatii in albedoul planetei.
      Presupun ca sintem abia la inceputul unor astfel de cercetari insa stim ceva despre asemenea fenomene?

      • Radiațiile de mare energie din spațiu, cunoscute sub numele de raze cosmice galactice, pot afecta clima Pământului prin creșterea gradului de acoperire cu nori și prin producerea unui așa-numit „efect de umbrelă”.

        Atunci când razele cosmice galactice au crescut în timpul ultimei tranziții de inversare geomagnetică a Pământului, acum 780.000 de ani, efectul de umbrelă al unei acoperiri reduse de nori a dus la o presiune atmosferică ridicată în Siberia, ceea ce a dus la intensificarea musonului de iarnă din Asia de Est. Aceasta este o dovadă că razele cosmice galactice influențează schimbările climatice de pe Pământ. Descoperirile au fost făcute de o echipă de cercetători condusă de profesorul Masayuki Hyodo (Centrul de cercetare pentru mările interioare, Universitatea din Kobe) și au fost publicate în 2019 în ediția online a revistei Scientific Reports.

        Detalii,

        Hyodo, M. et al., 2019, Intensified East Asian winter monsoon during the last geomagnetic reversal transition, Sci. Rep., vol. 9, article no. 9389, https://doi.org/10.1038/s41598-019-45466-8

        Un articol asemănător a fost publicat în 2017:

        Kitaba, I., et al., 2017, Geological support for the Umbrella Effect as a link between geomagnetic field and climate, Sci. Rep. vol. 7, no. 40682, https://doi.org/10.1038/srep40682

        • Multumesc, le-am parcurs cu mult interes. Vad din referinte ca ideea nu e foarte noua, o teza datind din 2002 si o alta din 2007.
          Deci cintaretii nu doar ca au avut dreptate spunind „we are star dust” (aproape toate elementele chimice din care sint alcatuite corpurile noastre au fost formate in stele care au murit – vorba cuiva: „bai, au trebuit sa moara vreo 3 generatii de stele ca eu sa pot exista, mie chestia asta mi se pare cea mai grandioasa si mai inaltatoare chestie din lume. Iar filozofii pot sa se duca dracului” :)) ) dar si ca evenimente „aleatoare” din spatiul cosmic pot influenta ce se intimpla pe planeta noastra nu doar cu clima. e de banuit daca nu cumva vreo suypernova, vreo Gamma Ray Burst sau cine stie ce dihanie de-asta a influentat insasi Evolutia sau poate aparitia eucariotelor de nu cumva chiar aparitia vietii (oricum am lua-o, pe planeta noastra viata a aparut foarte foarte rapid) si nu avem nici o explicatie pentru asta.
          Lesne de anticipat ca vom fi uluiti de ce se va descoperi pe astfel de teme altminteri complet ne-terestre.

  9. O veste tristă de la CNN – Nici măcar o singură țară din grupul G20 nu respectă Acordul de la Paris privind clima

    Niciuna dintre marile economii ale lumii – inclusiv întregul grup G20 – nu are un plan climatic care să le îndeplinească obligațiile asumate în cadrul Acordului de la Paris din 2015, potrivit unei analize publicate miercuri, în ciuda avertismentelor oamenilor de știință care au atras atenția că este nevoie de reduceri profunde ale emisiilor de gaze cu efect de seră acum.

    Climate Action Tracker (CAT) a analizat politicile a 36 de țări, precum și cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, și a constatat că toate marile economii nu sunt pe drumul cel bun pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Împreună, aceste țări reprezintă 80% din emisiile mondiale.

    Analiza a inclus, de asemenea, unele țări cu emisii scăzute și a constatat că Gambia a fost singura națiune dintre toate cele 37 care a fost „compatibilă cu 1,5 grade Celsius”. Întrucât studiul a inclus doar câteva țări cu emisii mai mici, este posibil să existe și alte țări în curs de dezvoltare din lume care sunt pe drumul cel bun.

    Detalii,

    Not a single G20 country is in line with the Paris Agreement on climate, analysis shows

  10. Poate ploua si la temperaturi sub zero grade Celsius… e fenomenul de supraracire (supercooling). Aici in Canada e f frecvent, are denumirea de „freezing rain”. Ploua sub zero grade dar la contactul cu solul sau o alta suprafata se solidifica instant. Din pacate stirea data de NASA nu specifica daca a fost o astfel de ploaie astfel ca ploaia e asociata automat cu temperaturi pozitive.

    • Corect!
      Stiu ca ati avut un astfel de eveniment in Canada in 1998 si care a lasat vreun sfert din tara fara electricitate, stratul de gheata depus pe conductori, pe stilpi, pe transformatoare si asa le-a distrus pur si simplu.
      Am avut ceva similar in Bucuresti in 2009, parca. Din cite stiu nu au fost mari probleme cu energia insa cu transportul da: masinile acoperite cu straturi groase de gheata compacta (si apoi cu zapada) nu au putut fi miscate saptamini la rind. Mi-aduc aminte foarte bine ca am cerut taximetristului sa ne duca din Romana in Mosilor si a refuzat fara drept de apel. Am mers pe jos pe Bd Dacia si masinile parcate si trotuarele erau acoperite cu un strat gros de gheata compacta (10-20 cm!) peste care se asternuse zapada. Practic imposibil sa intri in masina fara sa o dezgheti cumva. Nu exista loc pentru doua masini pe tot Bd Dacia! Peste o saptamina in zonele in care a batut soarele proprietarii au putut avea acces la masini, altfel situatia s-a rezolvat doar cind s-a incalzit vremea, cred ca a durat 3 saptamini.
      Lesne de imaginat ca un astfel de fenomen la scara globala ar pune severe probleme civilizatiei tehnologice iar daca ar dura citeva luni chiar probleme de supravietuire a speciei umane!

      • Am avut in Feb.1962 la Bucuresti – in zona Sud – fosta Platforma Industriala Danubiana – Viscofil ! Dar si in restul Bucurestiului. Linia de 110 kV a fost distrusa – Pe cabluri era gheata (curata – transparenta) cu grosime de ca 30 – 40 mm ! Fusese o zi relativ calde – fara inghet la sol cu urnita inceputa sear si transformata noaptea intr-o ploaie rece care a inghetat – datorita vantului la inaltime (Linia de 15 kV pe stalpi de beton mai josi a suferit mai putin – depuneri de gheata mai mici si nu s-a rupt !

        • Domnule Iliescu, vorbiti mai sus despre experienta dumneavoastra montana pe care o salut si pentru care va felicit din toata inima. (Am Revelioane de neuitat facute in Padis, la Podragu ba chiar si in vesnic ruinatul Refugiu Carja din Parang sau mai incolo, la cort in Caldarea Rosiile).
          Se poate sa fi trecut si dumneavoastra prin asa ceva: intr-o zi nu foarte rece dar cu umiditate atmosferica mare, mers noaptea prin ceata (altitudinea era ceva pe la 1300 m – Drumul Motilor sub Vf. Tapului, undeva in zona Gropii Ruginoase, Apuseni) mi s-a format chiciura pe barba, pe mustata, pe gene si pe sprincene de erau complet albe exact ca la un Mos Craciun. Acuma, moaca mea e mai degraba cea a unui Alain Deloc decit a unui Alain Delon insa a rezultat unul dintre cele mai reusite diapozitive pe care le am.

      • SI in Bucuresti in 1977 a fost un Craciun cand a fost ploaie care a inghetat si tata era sa intre cu Dacia intr-o frizerie pe o straduta langa Foisorul de Foc :)))
        Si in ’70 am dus haine la scoala pentru sinistratii de la inundatii.
        ‘ 46 ai mei si bunicii nu aveau de mancare ca era seceta mare.

        • Imi aduceti acum aminte despre un fenomen similar petrecut in toamna-iarna lui, cred, 1975/6, in orasul meu transilvan. Intr-o dupa amiaza si seara a pus de sus un strat de 2 poate 3 centimentri de gheata compacta prin tot orasul, pe strazi, pe trotuare, pe masini, pe copaci, pina si pe iarba. Am iesit cu patinele pe strazi, bordurile nu trebuiau sarite, treceam pur si simplu peste ele, era doar o gheata inclinata cu o muchie rotunjita. Trecind pe linga scoala mi-am adus aminte ca la 7 seara avem Cercul de chimie. Exceptionalul meu profesor m-a primit cu patinele in picioare :)
          In seara aceea ne-a invatat sa facem o substanta (hidroxid de amoniu, iod si inca cite ceva, nu vreau sa dau idei ca poti sa faci mult rau plecind de-aici) care uscata explodeaza la presiune cu un zgomot cam ca al unui pistol cu capse. Nimic periculos, nici macar pentru incaltaminte.
          Am pus pete din respectiva substanta pe parchet peste noapte la uscat la intrarea in laborator (a doua zi aveam prima ora chimie), in zona pragului, pe sub banci, pe culoare si am venit dimineata primii la laborator distrindu-ne de sperieturile colegilor si colegelor cind calcau pe petele acelea cenusii. Profesorul n-a stiut insa ca eu i-am pus si pe la catedra :))

  11. Inca o dovada ca totul este o manevra politica obscura. Ieri, sefa Comsiei Europene a urlat despre incalzirea climatica si maretul plan utopic socialist „verde”. Daca ne uitam pe harta, Islanda se afla cam la aceeasi latitudine cu zona din Groenlanda unde s-au inregistrat precipitatii in anii 80 (72,58°N). Acolo temperatura medie anuala este in jur de 10 grade Celsius, asadar ploaia nu ar trebui sa fie un fenomen atat de rar. Am fost in Islanda in decembrie si temperatura medie se incadreaza intre +1-5°C (41°F).

  12. O veste proastă pentru fanii turbinelor eoliene

    Pe 8 septembrie 2021, revista Nature- Scientific Reports a publicat studiul Effects of low-frequency noise from wind turbines on heart rate variability in healthy individuals

    Câteva extrase din Abstract:

    Turbinele eoliene generează zgomot de joasă frecvență (Low Frequency Noise, LFN, 20-200 Hz)…. [care provoacă] dureri de cap, dificultăți de concentrare, iritabilitate, oboseală, amețeli, tinitus, dureri auditive, tulburări de somn și deranjamente. Din punct de vedere clinic, expunerea la LFN de la turbinele eoliene poate cauza creșterea riscului de epilepsie, efecte cardiovasculare și boli coronariene.

    Pentru a reduce transportul LFN din exterior în interior, recomandăm ca ferestrele să fie ținute închise, în special pe timp de noapte, deoarece LFN este cel mai percutant noaptea. În plus, … locuințele aflate în imediata apropiere a turbinelor eoliene ar trebui să fie echipate cu ferestre etanșe.

    Să privim lucrurile cu luciditate: În ciuda protestelor și șobby-ului puternicului complex industrial-eolian, dovezile despre acțiunile nefaste ale turbinelor eoliene devin tot mai puternice și mai prezente în mass media de primă importanță științifică.

    Ar fi interesant de studiat efectele nocive ale LFN asupra vieții marine, acolo unde se anticipează construirea unor mari ferme eoliene, precum cele anunțate triumfalist de administrație Biden.

    Se cunoaște de multă vreme că zgomotele de joasă frecvență se propagă extrem de bine în apa mării și că mamiferele marine folosesc sunete de joasă frecvență pentru a comunica.

    Acestea au fost motivele principale pentru care anumite surse seimice marine au fost interzise în prospecțiunile marine. Riscurile majore, subliniate de biologi, au fost legate de interferențele semnalelor emise de animale cu cele produse de surse artificiale, existând pericolul dezorientării viețuitoarelor marine. Și coasta estică și cea vestică a Statelor Unite sunt rute majore de migrație/circulație a balenelor și a altor mamifere.

    Desigur, nu mă aștept ca actual administrație să finanțeze (prea) repede un astfel de studiu.

    • Efectele nocive ale frecvetelor joase sunt binecunoscute. Si la ultimul discurs a lui Ceasca e aproape sigur ca au fost folosite prin sistemul de difuzoare, pentru a genera panica in pubic si a declasa razmerita. Am descarcat un CD de testare a sistemului audio de acasa de pe net (gasiti foarte usor), si am avut proasta inspiratia sa ascult semnalele de test pana la frecvente foarte joase, in boxe, cu volumul destul de ridicat. Nu va povestesc ce senzatie am avut si nici nu va recomand sa repetati experinta mea.

  13. O veste proastă pentru fanii împăduririlor ca mijloc de a lupta contra schimbării climei

    Pe 13 septembrie 2021, revista Nature Sustenability a publicat studiul Limited effects of tree planting on forest canopy cover and rural livelihoods in Northern India.

    Conform autorilor, India a încercat să restaureze pădurile pe scară largă timp de decenii. Studiul care tocmai a fost publicat este una dintre primele evaluări sistematice ale acestor eforturi.

    Concluzia principală a studiului este că zeci de ani de plantare de copaci nu au avut aproape niciun impact asupra acoperirii coronamentului forestier sau asupra mijloacelor de trai rurale.

    Aceste rezultate sunt destul de dezamăgitoare: Plantațiile nu au reușit să își atingă obiectivele. Acest eșec ridică, de asemenea, întrebări cu privire la obiectivele inițiativelor de restaurare și de plantare de arbori la nivel mondial: Pot acestea să își îndeplinească planurile ambițioase de a contribui la reducerea concentrațiilor de CO2?

    În medie, nu s-a înregistrat nicio schimbare în ceea ce privește acoperirea coronamentului după plantații – chiar și după zeci de ani (atunci când ne-am aștepta ca arborii plantați să fi crescut pe deplin – și, prin urmare, să se adauge la acoperirea coronamentului). Așadar, la nivelul cel mai de bază, plantarea de copaci nu a dus la o creștere a acoperirii forestiere.

    Există mai multe cauze ale acestui eșec major de împădurire. În cazul Indiei, plantările au avut loc prea aproape de așezările oamenilor, care s-au simțit frustrați de reducerea terenurilor de pășunat. Astfel, că „accidental”, noile plantații au luat foc sau au fost mâncate de animale. Apoi, autorii au constatat că s-au folosit specii de copaci neadecvate zonelor supuse împăduririi sau plantările au avut loc în arii care aveau deja o mare densitate de copaci.

    • Voila! Eu cred ca se va „fasai” toata treaba in timp, iar ecomarxistii vor înceta cu propaganda. Totusi, ma intreb ce vor mai putea inventa in viitor…..ceva legat de culoarea cerului poate?

  14. O veste nu tocmai bună pentru fanii biocombustibililor

    Pe 13 septembrie a.c., The New York Times a publicat articolul Biden Outlines a Plan for Cleaner Jet Fuel. But How Clean Would It Be?

    Autoarea începe cu un subtitlu semnificativ:

    Studiile au arătat că unii biocombustibili pot contribui la emisiile de gaze cu efect de seră în moduri care pot reduce semnificativ și, uneori, anula avantajele lor față de combustibilii fosili.

    Apoi, continuă:

    Până în 2030, a declarat președintele Biden, Statele Unite vor încerca să producă trei miliarde de galoane de combustibil sustenabil – aproximativ 10% din combustibilul utilizat în prezent pentru avioane – din deșeuri, plante și alte materii organice, reducând cu 20% emisiile de gaze care încălzesc planeta din cauza aviației și creând locuri de muncă.

    Dar există o „mică” problemă:

    În funcție de tipul de combustibil alternativ, utilizarea a miliarde de litri de combustibil ar putea afecta clima, nu ar ajuta-o.

    Îngrijorările oamenilor de știință se concentrează pe calculele complicate care trebuie efectuate pentru a evalua dacă biocombustibilii, un subset important de combustibili sustenabili, sunt cu adevărat prietenoși cu clima. Cultivarea unor culturi precum porumbul și soia pentru a fi transformate în biocombustibili poate schimba în mod semnificativ modul de utilizare a terenurilor și poate declanșa o creștere a emisiilor – de exemplu, în cazul în care pădurile sunt tăiate sau pășunile sunt desțelenite pentru a face loc acestor culturi.

    Dacă se adaugă emisiile generate de îngrășăminte, precum și de transportul și transformarea culturilor în combustibil, costurile globale pentru climă devin neclare. Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) estimează că etanolul din porumb emite cu doar 20 % mai puține gaze cu efect de seră decât benzina, iar acest calcul nu considerară pe deplin schimbările din trecut în ceea ce privește utilizarea terenurilor. Studiile științifice au arătat de mult timp că biocombustibilii pot fi la fel de poluanți ca și combustibilii fosili[s.m.].

  15. O veste proastă pentru cetățenii Europei

    Agenția AP tocmai a publicat articolul Soaring utility bills alarm Europe, raise fears for winter

    Câteva citate exemplificatoare:

    Prețurile cu ridicata la gaz și electricitate cresc în toată Europa, ceea ce ridică perspectiva unor majorări ale facturilor deja ridicate la utilități și a unor dureri suplimentare pentru cei care au fost afectați financiar de pandemia de coronavirus.

    Guvernele se străduiesc să găsească modalități de a limita costurile pentru consumatori, în timp ce rezervele reduse de gaze naturale reprezintă încă o problemă potențială, expunând continentul la și mai multe creșteri de prețuri și la posibile penurii în cazul unei ierni friguroase.

    În Marea Britanie, luna viitoare, mulți oameni își vor vedea majorate facturile la gaze și electricitate, după ce autoritatea de reglementare în domeniul energiei din această țară a aprobat o creștere de 12% a prețurilor pentru cei care nu au încheiat contracte de blocare a tarifelor. În Italia, oficialii au avertizat că prețurile vor crește cu 40% pentru trimestrul care va fi facturat în octombrie.

    Iar în Germania, prețurile cu amănuntul la electricitate au atins deja un nivel record de 30,4 cenți pe kilowatt oră, în creștere cu 5,7% față de anul trecut, potrivit site-ului de comparație Verivox. Aceasta se ridică la 1.064 de euro (1.252 de dolari) pe an pentru o gospodărie obișnuită. Iar prețurile ar putea crește și mai mult, deoarece poate dura luni de zile până când prețurile de gros se reflectă în facturile rezidențiale.

    Analiștii din domeniul energiei spun că există mai multe cauze pentru creșterea prețurilor, printre care se numără rezervele limitate de gaze naturale utilizate pentru a genera electricitate, costurile mai mari pentru permisele de emisie de dioxid de carbon ca parte a luptei Europei împotriva schimbărilor climatice și, în unele cazuri, oferta mai redusă de energie eoliană. Prețurile la gazele naturale sunt mai mici în SUA, care își produce propriile gaze, în timp ce Europa trebuie să se bazeze pe importuri.[s.m.]

    Pe scurt:

    Ar putea Europa să rămână fără gaze? Da, este un risc real.

    Prețurile energiei cresc vertiginos în Europa, în timp ce milioane de oameni nu-și permit să-și încălzească locuințele.

    O altă iarnă rece din cauza încălzirea globale (!) ar putea epuiza majoritatea rezervelor de gaz european.

    • As mai adauga inchiderea termocentralelor din diferite state ca urmare a noului Green Deal. Sute de mii de oameni isi vor pierde joburile in industrie din cauza Green Deal. Energia eoliana este o gluma, iar cea solara una si mai mare. Cand ma uit la cei care-si pun panouri fotovoltaice pe case, prin tari precum Belgia, Olanda, Danemarca unde ploua si este innourat din septembrie pana in Mai, imi vine sa rad isteric.

  16. Stiti, imi povestea cineva, roman expat, ca in Stockholm un investitor a vrut sa deschida mai acum 2 ani o fabrica si ca nu a primit aprobarea din cauza ca nu i se putea asigura energia electrica! Cel care povestea e conferentiar universitar la Uppsala (aia chiar e scoala nu gluma) si chiar e toba de carte (nu doar in materie de infrastructura) asa incit eu iau spusele lui drept adevarate. Adica treaba e nu verde ci albastra cu nuante vinetii. In definitiv cind pornim aragazul sau centrala termica nu o facem ca sa admiram flacara, le pornim pentru ca ne trebuie ce ne dau ele atunci, imediat, fara aminare.
    Ma fac ca nu pricep ce e cu suma de euro pentru energie „verde” pe care o vad pe facturi. Trec peste faptul ca n-am invatat la fizica de vreo „culoare” la energie, sa zicem la quarci ar fi dar nu despre asta e vorba. Ce reprezinta acei bani? Ce produc acei bani? Cui ii produc acei bani? Toti ii platim pentru ce anume? Nu zic ca asta ar fi singura cauza a cresterii preturilor energiei in Europa (nu ma uit la US, nu e piata mea insa sint curios daca se intimpla asa ceva si in NY, business sau residential) insa nu vad nici ce platesc de fapt in certificatele alea verzi altceva decit profituri nete pentru o industrie energetica zisa eco dar neviabila, banii aia nu merg la Hidroelectrica sau la Cernavoda, merg ca subventie directa la sfirlezele de la Cogealac (iaca pozna, cica le ia Hidroelectrica pentru offset de codoi. Wtf is that in real economy?) si la nu stiu ce „ferme” solare – acuma, pe vremea mea ferma era ceva care produce ceva, cereale, legume, animale si asa nu gauri financiare bazate pe iluzii web 2.0

    • In California , inscrisa hotarat pe calea New Green Deal,curentul electric e de doua ori mai scump decat in cele mai multe state. Si cu benzina e cam aceeasi situatie. Unii pleaca din acest stat,cei mai multi raman,caci au fost prelucrati de ani de zile in ideea venirii apocalipsei climatice si accepta deocamdata chiar si aceste scumpiri. Nu stiu pana cand. Elon Musk si-a mutat o parte din fabrici in Texas, unde nebunia a prins mai putin.

  17. Domnule Profesor,
    Imi cer scuze pentru un text substantial, dar cred ca informatiile pe care le voi furniza vor ajuta cititorii sa inteleaga mai bine acest subiect.
    Traiesc de mai bine de 20 de ani in zona arctica a Canadei, deasupra cercului arctic. Am avut projects in majoriatea comunitatilor din Nunavut si Northwest Territories si, ocazional in Yukon. In 2015 si 2017 am petrecut ceva timp in Alaska, la University of Alaska ca sa ma dumiresc daca si americanii au aceleasi probleme care imi dau mie batai de cap. Bineinteles ca le au, dar au adoptat un approach mult mai pragmatic si cu mai mult bun simt decat suntem noi obligati sa o facem in Canada. Schimbari climatice in ultimii 20 de ani exista si aici in arctic se resimt serios. De la degradarea constanta a infrastructurii de transport terestru (sosele, poduri) pana la timeframe-ul cand ice roadul poate fi functional (de la 140 de zile acum 20 de ani a ajuns sub 85 de zile, asa, putin cate putin a scazut in fiecare an). Si asta se datoreste permafrostului: se degradeaza, se topeste (absolut aleatoriu, inca nimeni nu pricepe cum poti avea both continue and discontinue layers pe un footprint redus) si afecteaza fundatia cladirilor, retelelor electrice, fundatia power and water plants, etc.
    Ca toata povestea asta se datoreste activitatii umane din ultimele decenii, ca este un ciclu normal al planetei, ca soarele si vantul bate nu stiu cum, pentru mine personal asta conteaza prea putin. Nu sunt academician sau om de stiinta sa-mi bat capul cu asa ceva.
    Dar ma intereseaza altceva. Cum sa-mi adaptez proiectele in limita resurelor tehnologice si financiare ca sa pot fixa problemele. Asa ca de 10 ani am rulat tot soul de pilot projects (bani federali, political correctitude absurda) si musai rapoarte pozitive chiar daca datele obtinute sunt proaste si bunul simt iti spune sa o lasi balta pentru ca arzi bani, munca si timp aiurea.
    Am testat solar PV arrays, batteries back-ups (deep cycle, lithium-ion scumpe ca naiba, sau ieftine pe acid, cele mai bune invertors pe piata) ani in sir si am inregistrat toate datele si ROI-urile (return on investment) meticulos. Ei bine, nu da bine deloc. Panourile solare merg foarte bine aici in nord vara, cam vreo 6 luni pe an. Da, avem spatiu berechet, ziua lunga, randament bun. Din octombrie pana anul urmator in aprilie poti sa uiti de ele. Poate nu sunt bine informat dar nu am vazut panouri solare care sa functioneze pe intuneric (noaptea arctica e lunga si cam rece). Nu poti sa inmagazinezi productia solara pe 6 luni si sa o folosesti in 6 luni de iarna. Cel putin eu nu am reusit.
    Windmills sau, turbine eoliene. Am montat vreo 6 in diverse comunitati, de la 2kW la 15kW. Avem zone in care vantul bate aproape constant. Au functionat bine vara (nu mi-am batut capul cu low frequency noise, pentru ca le-am instalat la cateva mile de comunitati) dar iarna, la -40C invariabil gearboxes s-au defectat si dupa doi ani au fost abandonate, in ciuda low temperature synthetic lubricants. Parts and maintenance erau exorbitante. Am instalat vertical axis turbines, mai usor de intretinut, revolutii lente, nu omoara pasari ca sa-mi sara de gat toti greenpeace activists, acelasi rezultat. La temperaturi foarte scazute, ball bearings cedeaza, gheata se depune pe blade leading edge neuniform si descentreaza rotoarele in scurt timp.
    Okay, biomass folosita ca renewable energy. Avem paduri aici inteminabile, multe ard vara datorita wild fires (seceta, combinata cu thunder storms) asa ca black spruce logs nu este o problema. Ba chiar am folosit logs carbonizati de wild fires. Cam 1 inch, scoarta este afectata, restul lemnului este perfect, asa, ca sa pot raporta ca nu am taiat copaci vii, ca de, asa sunt instructiunile. Am folosit firewood (uscat in kiln dryers la 12% internal moisture, care evident consuma electricitate vreme de 4 saptamani) in Garn boilers o iarna intreaga si am comparat rezultatele cu heating oil furnances (aici nu avem retele de gaz, putem aduce propane tanks dar transportul pe 1,500 km de ice road ridica pretul astronomic) pentru doua cladiri cu footprint relativ identic. Rezultat: bottom line, $/BTU, biomass heating a iesit de 3.4 ori mai scump decat heating oil, all things considered. Ah, da, aici biomass heating este considerat carbon neutral, nu stiu cine a venit pe piata cu idea asta. Adica cantitatea de CO2 emanata de ardere este compensata de cantitatea de CO2 absorbita de copac de-a lungul vietii. Dar nimeni nu spune ca un black spruce amarat din arctic are nevoie de 125 de ani sa ajunga la maturitate datorita climei arctice.
    Concluzia mea este urmatoarea: implementam tehnologii noi in masura in care sunt technically si economically feasible. Le testam, si folosim numai ce are sens. Tot timpul apar tehnologii noi. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa le aplicam pe scara larga doar de dragul de a ne alinia la un trend politic sau la vreo dogma academica care are prea putin de-a face cu realitatea din teren.
    Da-mi o tehnologie care nu polueaza, este green, easy to maintain, rezista la cele mai dure temperaturi, costa mai putin decat classic fossil fuel technology si are rezultate mai bune, si o voi implementa cu draga inima. Promit ca fac rost de bani imediat. Problema este ca pana acum nu am gasit asa ceva desi am cheltuit o gramada de bani teritoriali si federali ca sa constat ca totul a fost degeaba.
    Asta se intampla cand amestecam politicul cu economia si tehnologia. Vorba unui fost professor de-al meu de la University of Calgary: baiete, ia fa tu calculele din nou ca-ti da cu zecimale.

    • Vă mulțumesc pentru informațiile detaliate și, cum se spune, „de la firul ierbii”. Astfel de informații sunt mai valoroase decât o tonă de modele climatice, croite pe tastatura computerului, fără tangențe cu realitatea de pe teren. Un coleg hâtru îmi spune mereu: Iubesc modelele, dar dă-mi date! Cred că i-ar plăcea datele dumneavoastră.

      • Dumneavoastra aveti idee ca nu pot sa raportez datele corecte within the field pentru ca pierd imdeiat toate finantarile pentru infrastructure development? Mi-a trebuit ceva timp ca sa gasesc o solutie de compromis. Cumpar green technology, o instalez, dar mi-au acceptat back-up plans: generatoare diesel, heating oil furnances, whatever. Folosesc vara cat pot solar panels cu invertoare cuplate la local power grid (bateriile se defecteaza dupa un an, inclusiv cel pe lithium care mai nou au garantie 10 ani) si raportez ca sistemele pica frecvent si sunt nevoit sa folosesc diesel fuel. Nu poti sa lasi o comunitate arctica la -40C fara electricitate mai mult de doua ore, toate instalatiile de apa si canalizare din cladiri pusca urgent. Adica mint. Da, exact cum se facea prin ’85 in Romania cand raportam productie si alte date. I’m back to square one…this is bullshit.

        • Din păcate, știu prea bine și am și scris despre riscurile raportării unor date ”negative”, nepublicabile, char dacă sunt absolut corect din punct de vedere metodologic.

          În 2018, am publicat articolul Criza reproducerii, publicarea tendențioasă și canonizarea unor fake facts în studiile științifice din care citez:

          Publicarea tendențioasă este o practică larg răspândită prin care se favorizează apariția articolelor cu rezultate „pozitive”. Chiar dacă cercetătorii au efectuat mai multe testări diferite ale unei ipoteze științifice, în articolul trimis spre publicare sunt descrise numai rezultatele „pozitive” care au confirmat ipoteza. Rezultatele „negative”, absolut legitime din punct de vedere metodologic, nu prezintă prea mult interes (Ce rost are să arătăm cum ne-am chinuit să găsim soluția bună și prin câte încercări am trecut și cât timp și bani ne-a luat să obținem rezultatele „pozitive”?) pentru publicații și de aceea se influențează distribuirea nepărtinitoare a cercetărilor științifice. Dacă numărul rezultatelor „negative” publicate ar fi suficient de mare, atunci, prin comparație, ar putea fi mai ușor depistate acele fake facts care devin pe nedrept înregistrate drept correct facts.

          Publicarea tendențioasă numai a rezultatelor „pozitive” creează un efect de canonizare: unele rezultate sunt acceptate ca semnificative pe scară largă, nu mai acceptă ușor re-testări sau re-examinări ale ipotezelor inițiale, statutul lor este ridicat pe un piedestal unde nu mai suportă contraziceri, iar viitoare testări, care ar pune la îndoială canonul, au șanse minime de publicare și mediatizare.

          Fenomenul canonizării produce dezastre atunci când, în locul unor rezultate legitime, se aplică unor fake facts, în principal, celor nereproductibile.

    • Domnule north
      Multumesc pt postare. E plina de bunsimt si descrie realitatea cruda
      Se spune ca si cercetarile care au rezultate negative sunt utile, tocmai pt a scoate in evidenta ce nu merge. Am mincat si eu piinea asta unde 80% erau dezamagiri. Deviza, a mers, continua, n-a mers, continua

      • Din experienta consider ca orice new technology testata in conditii arctice extreme cu success, poate fi implementata oriunde in lume, chiar daca este arecum over-engineered. Sunt total de acord sa implementez si sa testez orice new clean energy model pe scara redusa (grids de pana la 200kW) pentru ca up-front investment este relativ mic si disposable fata de large energy projects. Este un cost care se poate absorbi usor, dar datele pe care le obtinem sunt de mare valoare pentru ca le putem folosi in research and development sa producem tehnologii mult mai bune. Problema este ca pe nimeni nu intereseaza datele reale. Si atunci de ce ne mai batem capul?

    • @North of 60 multumim pentru informatii! Poate ca ar fi timpul ca cineva sa mearga si la croitoresele de la Comisia Europeana si sa le prezinte aceste informatii. Intrebare: este legala utilizarea armei atunci cand intra activisti de mediu pe teritoriul dumneavoastra? Stiu ca in SUA este legal, insa nu stiu daca si in Canada.
      Multumesc.

      • Nu, nu poti sa-ti aperi teritoriu de trespassing cu o arma, ai probleme grave imediat. Acum cativa ani a fost mare scandal in presa national in Canada datorita unui fermier din Alberta care a tras cu o arma de vanatoare dupa un intruder care in repetate randuri conducea un quad pe terenurile unde fermierul crestea grau. I-a distrus deliberat, fara nici un motiv o buna parte din recolta. Fermierul s-a plans in repetate randuri la RCMP (police) fara nici un rezultat, asa ca in cele din urma a decis sa-si faca dreptate. A tras cu o arma de vanatoare, cu shells (alice) si cateva l-au atins pe intruder. A fost arestat, tarat prin tribunale, avocatii apararii l-au facut praf pentru ca intruderul in primul rand era aboriginal. Nu mai retin sfarsitul, pierdusem firul evenimentelor dar saracul fermier a avut probleme urate de tot. Asa ca NU, nu ai dreptul sa-ti aperi proprietatea aici cu o arma, indiferent de ce natura. Sorry…

  18. Foarte interesant articolul. Bilantul anual al masei de suprafata „SMB” redat in fig 3, are mereu valori pozitive, iar in acest an, depaseste usor media intervalului 1981 – 2010. Conform glaciologilor danezi insa, incepand cu anii 1990, calota Groenlandei a pierdut in mod constant din masa totala, bilantul total devenind astfel negativ, asa cum descrie si PROMICE la Mass loos. „Up until 1990s mass loss more or less leveled out mass gain so that the ice sheet had a somewhat constant mass. Since then, mass loss dynamics regularly outweigh mass gain, making the ice sheet shrink”. https://promice.org/greenland-ice-sheet/

    Pornind de la premisa ca masuratorilor si calculele specialistilor sunt corecte, putem concluziona ca pierderea masei de la baza calotei (care se exinde de-a lungul coastei, pana la adancimi de 1.000 metri in ocean) depaseste bilantul pozitiv al masei de suprafata. Cauza principala a acestui fenomen poate fi incalzirea oceanului din jurul ghetarilor. https://essd.copernicus.org/articles/12/2013/2020/#section6

    • Ce-ar fi ca astia ONU, Brusalu’, astia sa organizeze niste cursuri intensive de dieta pentru plante? Plante care se dovedesc a fi complet opace fata de marile greseli alimentare pe care le fac. Nu poate sa fie permis ca ele sa manince codoi nedisociat, adica unde se trezesc ele sa trateze perfect la fel codoiu rezultat al proceselor naturale (zice Gore ca asta ar fi 97% si Brusalonu a luat-o de buna si-a pus-o la vinzare asa, nemestecata) dar si cele 3 procente pe care le-am genera noi cu traiul nostru, mai bun sau mai rau. Plantelor, sinteti inconstiente climatic. In mod sigur se poate imagina si o schema de taxare a tarilor in functie de numarul de plante needucate per capita.
      Deci, tov secretar general si ce mai esti dumneata mai nou, ia, dresura de plante. Le dresezi pina vor minca doar codoi produs de omenire si-l vor refuza categoric, scirbite, pe cel produs de noi. Dupa ce reusesti asta zau ca te voi baga in seama

  19. Sunteți îngrijorat de impactul devastator al schimbărilor climatice? Uitați-vă mai atent la hârtia dvs. igienică

    Un nou raport al Consiliului pentru Apărarea Resurselor Naturale (NRDC) arată că cele mai mari mărci de hârtie igienică de pe piață – cum ar fi Charmin, Cottonelle și Quilted Northern – contribuie la încălzirea globală prin distrugerea pădurilor care extrag carbonul din atmosferă.

    Raportul acuză oamenii de ignoranță: ei nu știru că un produs pe care îl folosesc pentru o secundă și apoi îl arună în toaletă ar putea cauza daune semnificative planetei și climei.

    Cele mai dure critici sunt adresate gigantului Proctor&Gamble (P&G), care își procură toate ingredientele folosite pentru fabricarea hârtiei igienice din fibre forestiere virgine. P&G și-a a crescut anul trecut cu 15% volumul de fibre pe care le cumpără din zona boreală a Canadei.

    Pădurea boreală canadiană este considerată un rezervor de carbon vital la nivel mondial, reprezentând un procent impresionant de 25% din pădurile intacte rămase pe planetă. Conține de două ori mai mult carbon decât rezervele de petrol din lume.

    Cu toate acestea, tăierile excesive și alte intervenții umane au dus la o prăbușire constantă a acestei resurse prețioase, până în punctul în care aceste păduri emit în prezent mai mult CO2 în atmosferă decât absorb.

    Numai industria forestieră este responsabilă pentru cinci tone de emisii de CO2 pe an pentru fiecare canadian – dublu față de emisiile produse de toate autoturismele și camioanele canadiene.

    P.S.

    Pe vremuri, românii contribuiau din plin la salvarea climei planetare: „Scânteia”, „România Liberă” și alte ziare aveau o întrebuințare secundară după terminarea cititului… Acuma, că mai toate au trecut la formatul electronic, e mai greu… :-)

    Detalii,

    Report: Tissue Market is Shifting to Sustainability, But P&G Doubles Down on Flushing Climate-Critical Forests For Toilet Paper

      • Nu-i voie, coceanul e biomasa si producator de energie. Verde verde. Banuiesc ca e din moment ce se incalzesc casele cu asa ceva.
        Da’ intrebarea intrebatoare e: cind e coceanu’ mai eco si face offset de codoi mai mare, folosit la soba sau la buda? Ca sa-l folosim corect, sa nu le suparam pe Madam Tralalayen si pe Tanti Evropa. Ca li se strica macrameul.

        • Io zic ca trebuie tinut cont si de aspectul terapeutic.
          S-apoi, nu-i musai sa-i dai drumu-n buda. Arde si dupa ce va fi fost folosit ca stergatoare.
          PS
          Rog publicul sensibil sa ignore acest dialog trivial, de uichend.

          PPS. La urma urmei, ar putea merge foarte bine si ca materie prima pentru hartia de calitate, printr-o procedura de colectare bine pusa la punct (sunt atatia functionari la bruxelles care nu stiu ce sa mai faca sa-si catige salariul) dar cred ca asta ar produce ingrosarea amprentei de codoi, pentru un rezultat indoielnic

          • Hartia folosita partial adica numai pe o parte este reciclata si devine masca pe care o folositi tot numai pe o parte si de asemenea o folositi la celalalt capat al organismului. Ganditi-va ca pentru fiecare actiune de stergere la poponeata a fost taiata o ramurica de copac. Deci sint doua solutii complementare: va stergeti mai rar (de exemplu o saptamina doar in zilele cu numar impar) si o folositi pe ambele parti . Astfel putem salva planeta, albinele si ghetarii.
            Daca va urcati pe biroul doamnei Von der Leurden va arata dumneaei cum se face.
            Stati un pic… am gresit. Asta cu urcatul pe e din alta poveste de acelas autor. La doamna trebuie sa intrati sub. Cu grija totusi sa nu deranjati vreun summit.

            Chiar ma gandeam zilele astea , oare industria de armament produce codoi ? Oare centrifugele alea care produc combustibilul nuclear ar merge alimentate de la moristi ? Dar avioanele de lupta si tancurile , n-ar trebui si pe ele sa le facem pe baterii ? Adica daca tot ne-am apucat de o treaba si ne-am luat angajamentul .

            • Va rog sa nu uitati de concasoarele mele. Consuma al dracului de mult curent (codoi), fundatiile lor sint din beton armat si foarte groase (iar codoi), asta ca sa n-o ia din loc de belehuze si sa fug dupa ele prin curte (fuga inseamna emisie mai mare de codoi decit statul pe scaun – sa interzicem asadar alergatul, da’ ce zic eu, sportul de performanta. Ca emite codoi in exces! A propos, ecologistii cu bicicletele, probleme, ma?).
              Ciment, otel, agregate, efort fizic, e codoiu’ la mine-n curte de creste iarba mai repede ca bambusu’. A, mai am si benzi transportoare din cauciuc armat. Si groase. Iar codoi – sau daca stiti cum se recicleaza astea fara codoi dati-mi de stire, finantez eu o afacere, cine rezolva tehnologic problema asta va face foarte repede un purcoi de bani. De buldozere si de incarcatoare nu zic nimic. Ca motorina. Brrr. O caruta de codoi pe la mine prin batatura.
              Ba pina si operatorii utilajelor isi permit sa expire 4% codoi! Noi, toti din firma sintem de vina, noi poluam (cu tot cu autorizatia integrata de mediu), noi taiem padurile, noi crestem oceanele, tot noi punem E-uri in mincare la supermarket si evident sintem implicati in microciparea mondiala. Da.
              Mai mult eu personal topesc ghetarii asa ca hobby – da, sint decis sa-i distrug sa nu ma mai pot bucura de schi. Am inceput si cu Stubai si cu Hintertux. Dupa ce-i termin pe-astia ma apuc de Mer de Glace. Inca putin si-i dau gata, raminind sa schiez, la Ranca. Patriotic …
              Pentru toate astea in numele tuturor celor care muncim in compania asta macaiesc.

            • :))
              Faceti haz de necaz. Tranzitia energetica inseamna cresterea eficinetei energetice si reducerea emisiilor acolo unde este posibil, e.g. substituirea centralelor pe carbune cu regenerabile+gaz, reconditionarea termica a cladirilor, electrificarea vehiculelor, cresterea ponderii transportului feroviar, cresterea eficientei energetice in procese industriale, samd. Clima neutral nu inseamna neaparat „emisii zero” ci reducerea emisiilor pana in jur de 50%. Apropo, in Elvetia pretul la energie electrica este stabil.

    • Un banc mai vechi, pentru nostalgici:
      Bula primeste de la maica-sa bani sa ia Romania libera, Scanteia, Informatia, sportul popular…
      Se intoarce mancand o inghetata si fara niciun ziar.
      Bineinteles maica-sa il ia la rost: unde sunt ziarele? Pai nu ca tata a zis ca ce scrie in Scanteia scrie si in Romania libera si sa iau numai unul, iar bunicul a zis ca ce scrie la ziar zice si la televizor. (bunicul, vizionar al presei online)
      Ei, na! atunci sa se stearga ei cu televizorul la…
      (sau update, cu smartfonu’ )

  20. Cum să le povestim copiilor despre ciclul apei în natură și schimbarea climei?

    Blue Floats Away este o carte pentru copii scrisă de un bibliotecar de la o școală elementară și ilustrată de un dentist. Iată mai jos prezentarea (adaptată de mine) de pe Amazon:

    Un mic iceberg pornește într-o mare călătorie în această nouă carte ilustrată care explorează minunile ciclului apei în natură.

    Micul Blue trăiește la Polul Nord cu părinții săi până când, într-o zi, se rupe de ei (cel mai probabil din cauza încălzirii climei actuale, deși aisbergurile se formează de milioane de ani), plutește și pleacă pe cont propriu în ocean. De-a lungul drumului, Blue întâlnește lucruri noi (rechini) și lucruri frumoase (bărci cu pânze). Începe să se întrebe care este drumul spre casă atunci când ceva neașteptat începe să se întâmple. Micul Blue devine din ce în ce mai mic până când … . se transformă!

    După ce se amestecă cu apa caldă a oceanului, Blue reapare sub forma unui nor. El întâlnește acum lucruri noi (avioane) și lucruri frumoase (păsări), învață despre direcțiile busolei și se minunează de aurora boreală. El își trasează un drum spre casă. Pe măsură ce se face din ce în ce mai frig, Blue devine din ce în ce mai mare până când se transformă într-un nor din care încep să cadă fulgi de zăpadă, astfel întorcîndu-se către nordul copilăriei unde se reunește cu părinții săi.

    O poveste despre ciclul apei în natură, Blue Floats Away explorează puterea transformării și a maturizării. (La sfârșitul cărții, autorul strecoară și o mică parabolă climatică, pentru că așa cere corectitudinea politică de azi – Să le băgăm în cap copiilor idei „corecte” de la cea mai fragedă vârstă).

  21. Am auzit ca nesimtitul ala de vulcan din insulele Canare a erupt si a aruncat in atmosfera o gramada de chestii deci nu ne mai putem indeplini planul , tovarasi. ‘Geaba scadem noi emisiile daca vine un vulcan si caca steagu’ .
    Saracele albine…. Si compatimesc si gheata din Groenlanda, ma gandesc ca daca bate vantul vreo noua ore dinspre Spania ?
    Chiar , la mine dureaza cateva ore pina se topeste gheata din congelator , aia din Groenlanda banuiesc ca e un pic mai multa …..

    Am intrebat un prieten de ce trebuie sa avem noi moristi si nu fosili.
    Mi-a taiat-o scurt: „la ce va trebuie fosili ? Si-asa nu produceti nimic ; nici macar submaine , lately…. pentru feisbuci si bitcoin va ajung moristile ”
    Eu am insistat ca bine-bine dar la iarna ca facem.
    El: „va vaccinati si va trece; sau va dati laicuri; dupa ce i-ati injurat de toata familia pe rusi, dupa ce le-ati distrus tarile arabilor si africanilor , acuma ati descoperit ca aveti nevoie de gazul si petrolul lor ? Faceti o hora calugareasca liberala si frecati-va sa va incalziti. „

  22. Gheata care cand ploua are un efect de sora demonstrat printre studii de experti. Ca dovada sora mea este foarte efectata . Trebuie sa eliminam mai multe gaze cu efect de sora. Incalzirea schimbarii climatice de asemenea este foarte periculoasa pentru PIB care cum zice dl Daianu care se pricepe deoarece mai demult era ministru. Stiu sigur, l-am vazut la televizor. Oare de ce nu-l mai da , sa ne invete si despre pandemie. Ca vad ca se pricepe la toate alea. Sa ne mai distram si noi. Cat ne mai lasa astia , ca am auzit ca mistocareala si caterinca sint amenintari la adresa lu securitatea nationala si pacei in lume. Sau pacii.

  23. Pe 19 septembrie 2021, The Telegraph a găsit „explicația” actualei situații energetice din Marea Britanie:

    Temeri tot mai mari legate de o săptămână de trei zile în stilul anilor ’70, pe măsură ce criza de energie din Marea Britanie se adâncește

    Creșterea prețurilor la electricitate și o criză a depozitelor de gaz amenință redresarea și lasă Marea Britanie la mila lui Vladimir Putin din Rusia.[s.m.]

    Liderii producătorilor britanici se tem de un colaps industrial în timpul iernii, în condițiile în care spirala prețurilor la gaze și electricitate copleșește apărarea energetică a țării….

    Despre ce vorbim aici?!

    Din câte știu eu, Putin nu a închis sau împiedicat producția de gaze naturale din Marea Britanie/UE, nu a interzis fracturarea hidraulică și nu a închis depozitele strategice.

    Actuala situație se datorează în cea mai mare parte politicienilor din guvernele britanice/europene și „verzilor”:

    Franța a interzis fracturarea hidraulică în 2011. În 2017, a interzis orice explorare a combustibililor fosili.

    Germania a interzis fracturarea hidraulică în 2016.

    Irlanda a interzis fracturarea hidraulică în 2017.

    Olanda a instituit un moratoriu asupra fracturării.

    Marea Britanie a instituit un moratoriu asupra fracturării.

    Deci, despre ce vorbim aici?!

    • Invitație la lectură

      Pe linia comentariului de mai sus, un alt articol care pune sare pe rana britanică:

      The plot against fracking
      How cheap energy was killed by Green lies and Russian propaganda

      Paragraful de deschidere face o paralelă cu propaganda fracktivistă:

      Prima cafenea din Marsilia a fost deschisă în 1671, ceea ce i-a determinat pe viticultorii din oraș să recruteze câțiva profesori de la Universitatea din Aix pentru a terfeli reputația noului lor concurent. Aceștia l-au pus pe unul dintre studenții lor să scrie un pamflet în care susțineau că cafeaua este o noutate străină josnică, produsă dintr-un copac preferat de capre și cămile. Aceasta ardea sângele, usca rinichii și extrăgea limfa, provocând paralizii și impotență. „Din toate acestea trebuie să concluzionăm în mod necesar că cafeaua este dăunătoare pentru cea mai mare parte a locuitorilor din Marsilia.”

      Restul articolului conține multe detalii interesante despre eșecul fracturării hidraulice în Marea Britanie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro