vineri, martie 29, 2024

Când vremea devine climă…

Meteorologii ne spun cum să ne îmbrăcăm în următoarele 3 – 5 zile. Climatologii ne spun ce garderobă să ne alegem în următorii 30 – 50 ani. Primii au la îndemână măsurători concrete ale variațiilor temperaturilor, precipitațiilor, vânturilor, stratului de zăpadă etc. Ceilalți au la dispoziție modele futuriste.

Despre meteorologi – cei care de mai multe ori pe zi ne povestesc despre starea vremii ori timpul probabil – nu se spun întotdeauna lucruri frumoase, mai ales atunci când anunță o zi cu soare și de fapt în ziua aceea plouă.

Despre climatologi nu putem spune nimic rău pentru că unii lucrează cu trecutul, alții cu viitorul.

Primii folosesc modele computaționale, care se străduie, cu mai mult sau mai puțin succes, să reproducă datele observate paleoclimatice (temperaturi, concentrații de gaze cu efect de seră, variațiile nivelului mării etc.). Nu este un secret prea mare să spui că simulările pe calculator suferă de o „boală” endemică: nepotrivirea dintre datele empirice, observate pe teren, și cele simulate în birou. Simptomele „bolii” pot fi depistate fie în datele geologice, datele simulate sau în ambele cazuri.

De exemplu, Jiang et al. (2012) (Considerable Model–Data Mismatch in Temperature over China during the Mid-Holocene: Results of PMIP Simulations, J. of Climate, vol. 25, no. 12, pp. 4135–4153) descriu o „considerabilă discordanță” între datele simulate de 35 din cele 36 modele climatice utilizate și datele de temperatură de suprafață înregistrate în China la mijlocul Holocenului.

Existența nepotrivirilor dintre datele reale climatice și simulările computerelor a fost recunoscută de foruri științifice, precum World Meteorological Organization 2009, Guidelines on Analysis of extremes in a changing climate in support of informed decisions for adaptation, WMO-TD No. 1500, p. 24:

Există adesea o discordanță între reprezentativitatea spațială (și temporală) a observațiilor climatice și datele de ieșire ale modelului climatic, în care aceasta din urmă nu reprezintă pe deplin intervalul (sau scala) de variabilitate observată în prima. Această nepotrivire se datorează faptului că observațiile sunt, în general, colectate pe anumite site-uri (valori punctuale), în timp ce valorile punctelor de grilă ale modelelor climatice sunt adesea presupuse că reprezintă mijloace ale zonei.

Faptul că o modelare climatică „faimoasă” din anul 1998 a produs un artefact la fel de faimos – celebrul „hockey stick” – pe care IPCC l-a încorporat în raportul său din 2001, a creat multe glume și îndoieli, în același timp despre seriozitatea și gradul de încredere ale modelelor climatice.

Fig. 1 din articolul Criza replicării, publicarea tendențioasă și canonizarea unor fake facts în studiile științifice prezintă un alt exemplu convingător al discordanțelor dintre modelele climatice și valorile observate ale variațiilor temperaturilor tropicale din troposfera mediană cu începere din 1975. Există 102 modelări și trei seturi diferite de măsurători. Începând din 1996, se înregistrează o diferență semnificativă între modelele conținând gaze antropogene cu efect de seră și cele trei seturi diferite de date empirice. Concluzia studiului a fost că introducerea efectelor gazelor de seră în modelele climatice a produs discordanțele cu datele observate.

Despre a doua categorie de climatologi – cei care produc modele ale viitorului climatic – am scris într-un articol mai vechi, Este dificil să faci predicții, mai ales despre viitor… Despre trecut (chiar și cel climatic) vorbesc mai des artiștii, istoricii, politicienii.[i]

„Boala” modelelor climatice necesită tratamente continui: Mereu este nevoie de noi modificări/corectări/ajustări ale ecuațiilor, condițiilor de limită și condițiilor inițiale, introduceri sau eliminări de parametri climatici etc. pentru a se reuși o simulare acceptabilă a fenomenelor paleoclimatice (variații aleatorii ale temperaturilor, concentrațiilor gazelor cu efect de seră, nivelului mediu al oceanelor, suprafețelor acoperite cu ghețari, erupțiilor vulcanice etc.). Și cu toate că modele climatologilor sunt „suferinde”, ele sunt în continuare utilizate ca o armă politică de diverse organizații militante, ONG-uri, IPCC și ONU, iar o dizidență cât de mică este imediat interogată fără drept de replică: How dare you?

Dicotomia vreme-climă a transformat primul termen într-o armă tot mai folosită în discuțiile publice despre schimbările suferite de cel de-al doilea termen.

Vara, când valuri de căldură, ploi puternice sau incendii de pădure se manifestă mai intens, unii climatologi și ecologiști vor căuta orice conexie posibilă cu încălzirea globală, sperând că starea vremii de azi va ajuta oamenii să înțeleagă pericolele de mâine ale schimbărilor climatice.

Iarna însă, când valuri de frig, furtuni de zăpadă sau decesele provocate de înghețuri se manifestă mai intens, unii (poate aceiași) climatologi și ecologiști „uită” să mai vorbească despre schimbări climatice și pericolele de mâine pe care le-ar produce frigul. Aceste persoane și cea mai mare parte a mass-mediei și-au modificat strategiile de comunicare[ii] și iarna nu mai auzi de încălzirea globală, ci despre „vortex polar”, „ciclon bombă”, „expresul trans-siberian” ș.a.[iii].

O ilustrarea sugestivă a dublului limbaj utilizat în funcție de anotimp se găsește, de exemplu, într-un tweet al președintelui Trump, scris anul acesta în ianuarie, când Statele Unite erau literalmente îngropate sub nămeți pe o mare suprafață: N-ar fi rău să avem acum un pic din acea încălzire globală de modă veche!

Vrem, nu vrem, suntem martorii sau participanții într-un război meteo-climatologic. Pe măsură ce se lărgesc și se fortifică tranșeele dintre suporterii și opozanții acțiunilor climatice, ambele tabere folosesc diversele manifestări ale vremii (fenomene tranzitorii prin definiție, cu variabilități și magnitudini necontrolabile) ca pe niște arme necesare în câștigarea războiului.

Casus belli o reprezintă definițiile flexibile ale termenului „climă”, care au generat tranșeele actuale dintre „vreme” și „climă”.

Cea mai comună definiție a climei este vreme medie. Medie a ce? Temperatură, precipitații, viteza vânturilor? Ce fel de medie – aritmetică, geometrică, armonică, Hölder? Satisfac aceste medii diversele ecuații diferențiale din modele? Există vreo funcție care corelează diversele medii unele cu altele? Se pot folosi medii calculate diferit pentru a defini clima?

Toate aceste întrebări (și altele asemănătoare) trebuie răspunse satisfăcător pentru a astupa tranșeele care divid opinia publică. Ar fi în interesul și spre câștigul ambelor tabere beligerante. De fapt, în ultimele două decenii, comunitățile climatice internaționale au căutat să găsească modalități de traducere operațională a obiectivelor desemnate în 1992 de United Nations Framework Convention on Climate Change (UNFCCC) -prevenirea „interferențelor antropogene periculoase cu sistemul climatic – în ținte concrete, cantitative și ușor de înțeles pentru opinia publică și politicieni. Deși au fost propuse diferite ținte cantitative – concentrația gazelor cu efect de seră, conținutul de căldură a oceanelor sau creșterea nivelului mării, temperatura medie globală a fost aleasă ca indicatorul favorit pentru cuantificarea nivelului-țintă al schimbărilor climatice[iv].

Alegerea variațiilor temperaturii ca proxy pentru variațiile climatice are proprietatea că un fenomen extrem de complex și subiectiv, în același timp, devine mult mai „palpabil” dacă este tradus prin observații pe care fiecare persoană, chiar fără a avea acces la oceane sau ghețari, le poate face zilnic. A încerca să convingi pe cineva că încălzirea globală înseamnă creșterea nivelului mediu oceanic cu 1-2 mm/an[v] nu are același impact emoțional ca un breaking news anunțând omenirea că anul X a fost cel mai călduros din ultimul secol. Numai că și desemnarea temperaturii medii globale ca indicator cantitativ al schimbărilor climatice, mai ales cele antropogene, este placată de incertitudini metrologice semnificative. Pe lângă aspectele discutate în articolul Există o temperatură medie a planetei? Despre paradoxul Simpson și implicațiile sale, voi prezenta mai jos și altele, la fel de semnificative.

Separat de cele două definiții de la începutul articolului, circulă în spațiul public un fel de axiomă care lasă loc la multe interpretări și ambiguități: Weather is what you get, climate is what you expect (Vremea este ceea ce primești, clima este ceea ce aștepți). De exemplu, cât de mult trebuie să așteptăm? Perioada de așteptare trebuie să includă numai condiții externe constante? Dacă condițiile externe variază, precum în realitate, cum se schimbă perioada de așteptare?

În literatura științifică, rareori definiția climei depășește un cadru statistic axat pe atmosferă: clima este manifestarea statistică a evoluției vremii sub raportul variațiilor de temperatură la suprafața terestră. Deși sistemul climatic terestru este compus din 5 elemente cu acțiune sinergetică – atmosfera, hidrosfera, litosfera, biosfera și criosfera – numai primul, căruia îi aparține vremea, este de regulă popularizat, discutat, inclus în politici climatice etc.

O astfel de definiție, vagă și incompletă, a ceea ce este în realitate clima nu oferă cele mai bune perspective de comparare/contrastare a schimbărilor climatice, naturale și antropogene, la nivel global și local (microclimate). Imprecizia definiției – când devine vremea climă? – se translatează sub forma unor probleme în negocierile multilaterale, reducând relevanța discuțiilor despre climă și efectele schimbărilor sale asupra comunităților locale. Lipsa unei definiții robuste poate afecta chiar și înțelegerile organizaționale cele mai înalte dedicate politicilor climatice.[vi]

Uneori, din păcate, apar definiții ale climei stranii, producătoare de confuzii, chiar și în lucrări colective, reunind contribuții multiple ale unor profesori universitari și cercetători. De exemplu, în 2016, Tom Bristow (University of Melbourne) și Thomas H. Ford (Monash University) au editat volumul „A Cultural History of Climate Change”, publicat de Routledge Environmental Humanities. În Prefața semnată de Dipesh Chakrabarty (Lawrence A. Kimpton Distinguished Service Professor in History, South Asian Languages and Civilization, University of Chicago) se poate citi (p. xviii) că:

…schimbările climatice, considerate ca atare, sunt un fenomen geofizic [sic!] și, ca obiect de studiu, aparțin total domeniului științelor fizice. Dar „schimbările climatice periculoase” … nu sunt ceva ce pot fi definite numai de oamenii de știință, pentru că ceea ce înțelegem noi prin pericole, cine, cum și când va suferi din cauza lor, necesită unele judecăți de valoare cruciale.

Lăsând la o parte ne-adevărul că schimbările climatice ar fi un fenomen geofizic, introducerea unui determinant (periculoase) creează senzația că avem de-a face cu două categorii distincte de schimbări climatice: unele pur „geofizice”, interesante doar pentru oamenii de știință, și altele, „periculoase” (dar fără nicio definiți precisă a periculozității), care ar fi apanajul celor din afara domeniului științific, pentru că doar aceștia ar putea emite ”„judecăți de valoare cruciale”. No more comments.

Climă nu înseamnă același lucru pentru toată lumea

Dacă despre vreme se poate spune în (aproape) orice limbă că este „bună”, „rea”, „schimbătoare” etc. fără a crea echivocuri, caracterizarea climei și a schimbărilor ei urmează dictonul Non idem est si duo dicunt idem (Nu-i același lucru dacă doi oameni spun același lucru). Altfel spus, ceea ce pentru unii oameni reprezintă variații climatice, benefice sau dăunătoare, pentru alții nu reprezintă nimic important sau chiar opusul primilor.

Ideea de climă este, de fapt, o clasificare de conveniență, permițând aglutinarea, sub umbrela aceluiași termen vag definit, a unui amestec eteroclit de contexte colocviale, științifice, filosofice și politice[vii].

Într-un articol mai vechi, am descris patru „triburi” –egalitariștii, fataliștii, ierarhiștii și individualiștii – fiecare având percepții culturale și atitudini sociale diferite în raport cu schimbările climatice și riscurile pe care acestea le incumbă societății[viii]. Iar în Schimbările climatice și polarizarea opiniei publice. Despre efectul vești bune vs. vești proaste am prezintat șase categorii distincte ale publicului american, de la „alarmați” despre schimbările climatice până la „nepăsători”.

Într-un alt articol,  am afirmat că „schimbările climatice au astăzi un potențial mai mare ca idee mobilizatoare decât ca fenomen fizic. Iar ideile pot fi folosite, dar nu pot fi probleme în așteptarea unor rezolvări. De aceea, schimbările climatice nu mai pot fi abordate doar ca o problemă ecologică în așteptarea unor soluții tehnice. Schimbările climatice nu sunt ca plumbul din benzină sau azbestul din construcții – substanțe fizice indezirabile, care pot fi eliminate sau interzise. Nici nu sunt o simplă problemă societală în căutarea unei soluții politice.” Mai mult chiar, „cred că avem nevoie să abordăm schimbările climatice ca pe o idee imaginativă, o idee pe care să o dezvoltăm și s-o folosim ca să ne îndeplinească diferite sarcini. Și pentru că ideea schimbărilor climatice este așa de plastică, o vom putea distribui în multe roluri pentru proiectele noastre și va putea servi multe din nevoile noastre psihologice, etice și spirituale.” În mod inevitabil, raportul vreme-climă s-a metamorfozat, adăugându-și patru dimensiuni mitologice esențiale: edenică, babeliană, apocaliptică și themistiană[ix].

Rezultă că, de fapt, clima este un concept subiectiv, iar încercarea de a-l legitima prin „injecții” obiective – temperaturi medii globale, concentrații ale gazelor cu efect de seră, variații ale nivelului mediu sau ale cantității de căldură din oceane, nu face decât să reliefeze și mai mult contrastele deja existente pe diferite paliere societale, politice, istorice sau personale cu privire la ideea de climă și raporturile sale cu vremea.

O altă exemplificare a dificilei translatări vreme – climă, sunt derivatele introduse de IPCC pentru a sensibiliza tot mai tare politicienii și opinia publică neconvinsă încă de iminenta Apocalipsă climatică.

De pe la mijlocul anilor 1990, o încălzire cu 2°C față de nivelul pre-industrial a fost acceptată ca un prag dincolo de care ar putea începe schimbări climatice periculoase. Dar, în 2015, cu ocazia semnării Acordului climatic de la Paris, a apărut o nouă temperatură – 1,5°C – ca o țintă alternativă a pragului acceptabil de încălzire ne-periculoasă, iar campaniile propagandistice ulterioare au reformulat rapid sloganele. Astăzi, se consideră că 1,5°C încălzire este o limită „sigură” pentru controlul schimbărilor climatice. Cei care am făcut trageri în armată, știm că țintele mobile, migratoare, erau cele mai dificile de ochit și de doborât.

O altă derivată se bazează pe o relație aproape liniară între maximele temperaturii globale și emisiile cumulate de CO2, relație care ar putea folosi ca un proxy climatic. Deci, avem o nouă țintă: conceptul bugetului de carbon. Derivata inițială a devenit o derivată de ordinul al doilea: Bugetul de carbon a suferit și el o translatare. De la o problemă de flux (emisiile într-un anume an), el a devenit o problemă de stoc (cantitatea permisibilă de emisii CO2 într-o perioadă anume). Mai departe, a urmat ultima derivare: bugetul de carbon permisibil s-a transformat și el în timpul rămas până la depășirea temperaturii de 1,5°C. Iar de aici nu a mai fost decât un pas până la lansarea deadline-lui: Raportul IPCC SR15 ne-a avertizat că timpul rămas până la depășirea pragului fatidic de 1,5°C încălzire este un interval de 12 – 34 ani, cu începere din 2018!!!

Ce a urmat a fost un pandemoniu: Democrații americani socialiști au lansat Green New Deal[x], o elevă suedeză a început să boicoteze școlii și să tragă la răspundere politicienii „ignoranți” și „inactivi” climatici[xi], Extinction Rebellion a declanșat acțiuni de „nesupunere civilă”, iar noi mișcări politice au început să ceară declarații de urgență climatică în parlamente (naționale și internaționale), orașe, universități, școli. Doar pentru că „Știința a spus că ne-au mai rămas numai 12 ani”!

Când vremea (aka temperatura) devine (eronat) climă…

Cum se poate aprecia atingerea țintei de numai 1,5°C încălzire globală față de nivelul pre-industrial? Nimic mai simplu: măsurăm temperaturile terestre (uscat și apă) și facem media lor, ignorând, convenabil, paradoxul Simpson.

Acuratețea și precizia măsurătorilor de temperatură sunt controlate de mai mulți factori: tipul de termometru, calitatea senzorului, radiații termice, încălzire internă, transfer termic între senzor și suprafețele adiacente, procedurile de înregistrare etc. Dacă factorii sau efectele instrumentale pe care le generează) pot fi cuantificați și erorile introduse eliminate prin corecții adecvate, mai rămân factori a căror influență este mai dificilă de estimat și corectat: de exemplu, locația stației meteo și efectul de insulă termică urbană. Voi prezenta în continuare doar primul factor.

Într-un studiu publicat de prestigiosul Journal of Geophysical Research, cercetătorii (Fall et al., 2011) au analizat 1007 din cele 1227 stații meteo din SUA administrate de NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration) din punctul de vedere al erorilor care se produc la înregistrarea temperaturilor maxime/minime din cauza locațiilor respectivelor stații (Fig. 1, 2 și 3).

Fig. 1. Clasificarea calității locațiilor unde sunt instalate stațiile meteo folosite de NOAA pentru măsurarea și înregistrarea temperaturilor maxime și minime. Sistemul de clasificare folosit este CRN (Climate Reference Network). CRN 1 desemnează o suprafață plană, clară, cu senzori situați la cel puțin 100 m de surse de încălzire artificială și acoperirea solului cu vegetație <10 cm înălțime; CRN 2, la fel ca CRN 1, cu vegetație înconjurătoare <25 cm și surse de încălzire artificială la 30 m; CRN 3, la fel ca CRN 2, cu excepția surselor de încălzire artificială la 10 m; CRN 4, surse de încălzire artificială <10 m; și CRN 5, senzor situat lângă / deasupra unei surse de încălzire artificială (din Fall et al., 2011)

Fig. 2. Senzorul de temperatură maximă-minimă (MMTS) instalat de NOAA în Ardmore, Oklahoma (din Watts et al., 2015). Un tipic exemplu de calitate minimă (CRN 5) a măsurătorilor de temperatură. Fenomenul de insula termică urbană este predominant într-o astfel de locație[xii].

Fig. 3. Distribuția calității locațiilor stațiilor meteo folosite de NOAA pentru măsurarea și înregistrarea temperaturilor maxime și minime. Din cele 1007 stații examinate, 98,8% produc temperaturi eronate mai ridicate cu ≥ 1°C – 5°C față de temperaturile NARR (North American Regional Reanalysis) (din Fall et al., 2011)

Din datele prezentate, reiese o situație alarmantă pentru acuratețea și precizia temperaturilor înregistrate oficial de SUA. Din cele 1007 stații analizate, doar 7,9% introduc erori < 1°C. Restul stațiilor, un impresionant 92,1%, raportează temperaturi eronate, mai mari – nu mai mici! – cu ≥ 1°C – 5°C. Situația alarmantă descoperită de autorii articolului a forțat NOAA să încerce aplicarea unei corecții numite omogenizare. Este vorba de un proces prin care oficialii NOAA pur și simplu anulează sau ajustează înregistrările termometrelor din anumite stații meteo doar pentru că sunt diferite de temperaturile ajustate la stațiile meteo din apropiere. Dar, pentru că cele 114 stații „bune”, cu erori mici (< 1°C), sunt clar dominate de restul de 1007 stații „rele”, cu erori ≥ 1°C – 5°C, rezultă că omogenizarea va avea tendința de a elimina temperaturile măsurate de stațiile de calitate ridicată (CRN1 și 2) pentru a menține omogenizarea între stațiile de slabă calitate (CRN 3, 4 și 5). Ca rezultat, ajustările introduse prin omogenizare vor conduce la creșterea temperaturilor din stațiile „bune” pentru a se încadra în trendul produs de stațiile cu locații proaste.

Autorii studiului prezentat (Fall et al., 2011) atrag atenția asupra unor probleme metrologice serioase:

… acest studiu demonstrează că expunerea stației influențează temperaturile USHCNv2. Temperaturile sunt cele mai ridicate în comparație cu analizele independente la stațiile cu cele mai proaste caracteristici de locație. Estimările tendințelor de temperatură variază în funcție de clasificarea site-ului: cele cu o locație de slabă calitate produc o supraestimare a tendințelor minime de temperatură și o subestimare a tendințelor maxime de temperatură, producând o substanțială diferență estimărilor tendințelor de temperatură diurne… Diferențele tendințelor tind să devină progresiv mai mari (și mult mai probabil semnificative statistic) pe măsură ce calitatea site-ului se degradează.

În final, se poate conchide în mod eronat că o încălzire de peste 1,5°C – 2°C a apărut deja. După fake news, avem și fake temperatures

Dacă rețeaua națională a unei țări ca SUA se confruntă cu astfel de problem în înregistrarea temperaturilor, ne putem ușor imagina ce se întâmplă în alte țări. Reiau mai jos un comentariu la articolul meu despre paradoxul Simpson și implicațiile sale:

În legătură cu stațiile meteo românești, una din ele a fost recent breaking news:

– • The monthly mean temperature in September 1953 at Paltinis, Romania is reported as -46.4 °C (in other years the September average was about 11.5°C).

Ca să fim imparțiali, stația Păltiniș a împărțit trofeul „De râsul curcilor” cu alte două surate:

• For April, June and July of 1978 Apto Uto (Colombia, ID:800890) had an average monthly temperature of 81.5°C, 83.4°C and 83.4°C respectively.

• At Golden Rock Airport, on the island of St Kitts in the Caribbean, mean monthly temperatures for December in 1981 and 1984 are reported as 0.0°C. But from 1971 to 1990 the average in all the other years was 26.0°C.

Concluzii

A îmbrăca clima cu o singură haină – vreme analizată statistic – este contraproductivă datorită ambiguității inerente pe care o implică tranziția temporală (intervale variabile) dintre cele două fenomene și limitării principiale la o singură componentă a sistemului climatic terestru. Recunoașterea subiectivității intrinseci în definițiile curente ale climei ar putea ameliora asperitățile actuale ale întrebării din titlul articolului: Când devine vremea climă?[xiii]

Un posibil răspuns ar fi acela că probabil nu este posibil să decuplăm concluziv vremea de climă, cel puțin la nivelul „firul ierbii”. Pentru că vremea, și mai ales vremea la extreme, este ceea ce o mare parte a oamenilor consideră a fi experimente climatice.

La un alt nivel, însă, sugerez că clima și ale ei schimbări, este o „problemă malefică” (wicked problem):

… a cărei definiție este greu de formulat și pentru care o soluție definitivă s-ar putea să nu existe. În principiu, problemele vicioase sunt probleme societale având, uneori, o componentă științifică ori tehnică. Dar, spre deosebire de problemele tehnico-științifice pure, care pot fi definite precis și pot avea o soluție, problemele societale apar într-un cadru social complex, plin de incertitudini,  cu o diversitate de opinii, tradiții, interese și valori. Într-un astfel de cadru, rareori vom găsi un consens asupra problemei însăși, cu atât mai puțin asupra soluției posibile.

O problemă malefică (vicioasă) este comună multor părți interesate (simpli cetățeni, comunități, organizații, popoare etc.); de aceea, orice încercare de găsi o soluție va avea consecințe multiple, unele nebănuite chiar, care se vor reflecta asupra părților participante…

Iar statutul soluției nu poate fi judecat pe baza unor standarde obiective sau absolute, ci pe baza credințelor, intereselor și valorilor (subiective) adoptate de cei implicați în problemă. Cu alte cuvinte, „nu are sens să vorbim despre ‘soluții optime’ ale acestor probleme [vicioase]…Mai rău chiar, nu există soluții în sensul unor răspunsuri definitive”.[ ][xiv]

În loc să fie pur și simplu o problemă tehnică care trebuie și poate fi rezolvată – de exemplu, cum să prevenim poluarea cu mercur a râurilor sau cum să îndepărtăm plasticul din oceane – schimbările climatice sunt chiar în miezul lor răsucite și împletite cu întrebări eterne despre sensul, scopul, responsabilitatea și etica umană.[xv]

Bibliografie

Fall, S., et al., 2011, Analysis of the impacts of station exposure on the U.S. Historical Climatology Network temperatures and temperature trends, Journal of Geophysical Research, vol. 116, D14120, http://dx.doi.org/10.1029/2010JD015146

Watts, A., et al., 2015, Comparison of Temperature Trends Using an Unperturbed Subset of The U.S. Historical Climatology Network, American Geophysical Union, session A43G-0396.

i Crânganu, C., 2019 Criza globală și răzvrătirea naturii. Ce se câștigă atunci când ceva se pierde?

ii Crânganu, C., 2018, Noi terminologii climatice și intențiile lor propagandistice

iii Crânganu, C, 2018, „Ciclon bombă”, „vortex polar” și alte chestii de sezon

iv Asayama, S., at al., 2019, Why setting a climate deadline is dangerous, Nature Climate Change, vol. 9, August 2019, pp. 570 – 574.

v Crânganu, C., 2018, În căutarea timpului pierdut: Enigma lui Munk, piscinae romane și eclipse antice

vi Bothe, O., 2019, When Does Weather Become Climate?, EOS, 14 August 2019.

vii Hulme, M., 2017, Weathered: Cultures of Climate, Sage, 178 p.

viii Crânganu, C., 2015, Schimbările climatice și percepțiile lor culturale: Sunteți egalitarist, fatalist, ierarhist sau individualist?

ix Crânganu, C., 2016, Patru mituri esențiale ale schimbărilor climatice: edenic, apocaliptic, babelian și themistian

x Crânganu, C., 2019, Zgomot și furie: Socialiștii democrați americani și Green New Deal

xi Crânganu, C., 2019, Nu, Greta, oamenii mari nu sunt răi…

Când copiii devin experți și în schimbări climatice…

xii Exemplificări din SUA ale fenomenului de insulă termică urbană se găsesc în

Aja, S. U., and Cranganu, C., 2017, Exploring the Earth System, Kendall Hunt Publishing Co., 2nd edition, Appendix A, „Will New York be a „baked apple”? Using data sets to explore climate change, pp. 297 – 304.

https://he.kendallhunt.com/product/exploring-earth-system-0

xiii Pentru cei interesați de definiții și analize mai specializate ale climei și schimbărilor climatice, recomand

Werndl, C., 2016, On Defining Climate and Climate Change, Brit. J. Phil. Sci, vol. 76, pp. 337 – 364.

xiv Crânganu, C., 2016, Schimbările climatice – O problemă vicioasă, cu patru E-uri. Între Aristotel și Ayn Rand

xv Crânganu, C., 2019, Mașina de răsucit idei incomode. Eseuri (aproape) incorecte politic, Ed. Integral, 376 p.

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-23500220-masina-rasucit-idei-incomode-noul-volum-constantin-cranganu.htm

Distribuie acest articol

132 COMENTARII

  1. Pe lîngă articolul în sine, care e o lectură delectabilă ca de obicei…

    …. felicitări că ați avut puterea de a vă abține de la a menționa rușinoasa atribuire a „personalității anului” de către revista Time (precum NY Times, Washington Post, etc. umbre a ce au fost) elevei cam retardate (pe linga faptul că e răutăcioasă, ignorantă, egoistă și cu o părere prea bună despre sine).

    Repetenta care călătorește peste tot și se îmbogățește din a chiuli, a minți și a manipula, contribuind în același timp, cu ipocrizia tipică stîngiștilor, la emisiile „ucigașe” de carbon.

    Din fericire REALITATEA are un fel de a fenta propaganda, cenzorii lași și fară caracter, precum și media falsă.

    Vedeți la vecini, în Marea Britanie. Escrocii (citiți manifestul antisemitului turbat Corbyn) au lătrat cît au putut, printre altele, despre încălzirea globală, dar nu i-a ascultat nimeni.

    Corbyn a scris și o poezie, post-alegeri:

    „To Emmanuelle Macrou, my true last love”

    Dormeau adânc sicriele de plumb,
    Și flori de plumb și funerar veștmânt –
    Stam singur în cavou… și era vânt…
    Și scârțâiau coroanele de plumb.

    Dormea întors amorul meu de plumb
    Pe flori de plumb, și-am început să-l strig –
    Stam singur lângă mort… și era frig…
    Și-i atârnau aripile de plumb.

    (trad. George Bacovia)

    ….Sunteți printre puținele motive – aproape singurul, să fiu sincer – că mai accesez platforma Contributors sau orice platformă de gen din România.

    Sunteți o gură de aer proaspăt, de adevăr, în contextul îmbîcsit al unei cenzuri fară rușine, atît în media din Vestul care s-a tîmpit, cît și din, mai ceva, România „progresistă”.

    • Ai pacienţă!
      Greta e surmenata si a anuntat ca are nevoie de o pauza.
      ” „Voi fi acasă de Crăciun şi apoi îmi voi lua o vacanţă, pentru că am nevoie să mă odihnesc. Altfel, nu poţi să rezişti să faci astfel de lucruri la nesfârşit”, a declarat ea în faţa reporterilor din Torino.”

        • Ce mutare ieftină și demagogică.

          Sărăcuța de adolescentă de șaisprezece ani este poate bolnavă, are probleme mentale serioase, dar este în același timp profitoare, manipulativă, agresivă și arogantă. Își da importanță, se crede vestala Mamei Gaia, își rotește ochii în cap de parca ar fi posedată de Michiduță.

          Părinții ei oribili și ceilalți monștri adulți din jurul ei sint într-adevăr și mai vinovați (ar trebui să răspundă în fata legii!) dar aceasta Jeanne de Țarc nu e nici ea nevinovată pentru propaganda talibano-„ecologică” căreia I s-a cocoțat în frunte.

          Ar trebui să vă fie rușine să recurgeți la asemenea gambituri care, pe linga ieftinătate și demagogie, mai păcătuiesc și prin previzibilitate crasă.

          • Bravo, oameni maturi si lideri politici au ajuns sa improaste adolescentii, acuzandu-i de propaganda pe marginea unui topic stintiific (cam atat despre demagogie si ieftinatate)!

            P.S. Ce motive ar avea o adolescenta de 16 ani sa puna sub semnul intrebarii concluziile institutiilor de cercetare din jurul lumii, incepand cu NOOA, NASA, American Geological Society, The British Academy, The Royal Society, ESA, samd? https://www.geosociety.org/gsa/positions/position10.aspx

            • N-ați înțeles. Orice reprezentant al demagogiei și nesimțirii din spatele ipocriziei Thunberg n-are dreptul să o ia pe ambele părți:

              – ascultați-o pe Greta, că e de acord cu savanții, un precoce lider mondial

              – dar nu îndrăzniți să observați că Greta e folosita, că e o copilă nevinovată.

              Atitudinea talibanilor pseudo-ecologiști este exact cea a unui pește pedofil care își împinge „marfa” la înaintare iar, la protestele oamenilor civilizați, încep să strige „lăsați fata în pace, că e copil”.

            • @Absurdistan

              Ei vezi, asta este cu totul o alta poveste. Adolescentii de varsta Gretei incep sa descopere lumea in asamblu (si f multi dintre ei tind sa rebeleze) parintii insa trebuie sa isi ajusteze modul de comunicare si nu de putine ori, sunt pusi chiar in fata acceptarii unor compromisuri in scopul creerii unui consens. In opinea mea de tata, parintii Gretei ori nu sunt capabili sa administreze acest consens, ori sunt mandrii de fiica lor (dat fiind probabil ca impartasesc aceleasi opinii). In concluzie, fiind vorba despre o adolescenta minora la varsta de 16 ani (indiferent cat de bolnava /nebuna, etc ar fi sau nu) ar trebui sa va limitati improscaturile cu tenta politico-ideologica la adultii reponsabili din jurul ei.

              P.S. Este evident ca locul adolescentilor de varsta Gretei este la scoala (au timp sa participe la Congrese internationale si la „greve” dupa ce devin majori). Bineinteles, pana atunci au dreptul sa se faca auziti, sa isi exprime opiniile si tot ce au pe suflet, sunt liberi sa se organizeze in vacante sau in timpul liber Saturday (sau Sunday) for future sau pentru ce ei doresc. Opinea mea.

            • @Renwe Europe

              Adolescenții de vârsta Gretei au descoperit odinioară comploturile culacilor ruși. Organizați în Komsomol și au cofiscat tot ce aveau țăranii ruși provocând cea mai cumplită foamete in istpria de până atunci a lumii, cu milioane de morți

              Adolescenții germani de vârsta Gretei organizați în Hiterjugend au luptat cu fanatism în ruinele Berlinului pentru a-i mai asigura câteva zile de viață lui Hitler. Nu au ezitat să-i spânzure pe străzi pe toți cei ce li se păreau defetiști.

              Adolescenții cnhiezi de vârsta Gretei organizați în Gărzile Roșii au produs generat Revoluția Culturală ce a provocat cea mai cumplită camapnie de ucidere în masă. Campanie ce a depășit ca număr de victime atîât lagărele lui Hitler cât și pe cele ale lui Stalin.

              Ce ne dovedesc toate astea? Faptul că adolescenții de vârsta Gretei sunt ușor de manipulat spre a produce cele mai abominabile crime și tâmpenii imaginabile.

              Situația e și mai ridicolă atunci când e vorba de Greta în sine. Biata fată suferă de o fomă de atuism. Motiv pentru care nu va putea niciodată să-și ia un permis de conducere. Însă dacă ea e un potențial pericol în trafic, în mod cert e sănătate curată ca lumea să urmeze direcția stabilită de elucubrațiile și fantasmele ei… :)

              Doamne, mare e grădina Ta!

            • In general, daca ne uitam razboaiele erau purtate in mare majoritate de oameni foarte tineri ~17 ani, varsta de recrutare. Cu cat omul avanseaza in varsta, parca nu mai vrea sa mearga cu sabia inainte cu URA!

    • „Din fericire REALITATEA are un fel de a fenta propaganda, cenzorii lași și fară caracter, precum și media falsă … în contextul îmbîcsit al unei cenzuri fară rușine…” – Superb.

  2. Totul se reduce la bani. Niste schmeckeri s-au prins ca se pot cistiga bani multi cu povestea asta si pistoneaza:
    1. cine o sustine financiar pe Greta?
    2. Cine finanteaza conferintele de clima mamut anuale?
    3. pe mine ma va costa isteria climatica, incepind de la anul, 80 euroi pe an suplimentar, urmind ca incet incet, in anii urmatori, sa se ajunga la 1500 euroi pe an.
    4. Uschi Flinta (EU) arunca cu dezinvoltura 1000 de miliarde pt clima. De unde vin banii si unde se duc? Prevad inflorirea firmelor de consultanta, Ursula are experienta cu aruncat banii de asemena chestii!
    5. Cei mai dastapti sunt polonezii, ungurii si cehii, vor sa primeasca bani. N-ar fi rau daca si romanii s-ar dastepta si i-ar cere ceva banuti lui Uschi.
    6. La Madrid se intra in faza finala si cearta e cit casa, pe bani. Unii vor multi bani, f multi bani, cica aia bogatii trebuie sa plateasca alora saracii ca nu ploua in Sahara. Chinezii sunt de acord cu totul daca e sa primeasca bani, daca nu, nu.
    7. Sa le fie rusine americanilor, nu vor sa plateasca.

    • @neamtu tiganu

      Americanii platesc in continuare la nivel federal vreo 7 miliarde pe an, la care se mai adauga si subventii si programe de sustinere la nivel de state si local (nu am timp sa caut toate detaliile). Nu in mod intamplator, China si SUA ocupa primele doua locuri si in clasamentul tehnologiilor de varf ale sectorului energetic. Sa traiasca „America First”, iar locul nostru (al europenilor) este mai la coada si in acest domeniu.

      P.S. Noi ramanem tari in agricultura domnule (si in delicatesuri). In viitorul apropiat, exporturile europenilor se limiteaza la produse lactate, branzeturi, carne de porc si de pasare, vinurile (daca nu vor fi trecute si astea pe lista neagra, langa sampanie) si importam servicii digitale, servicii financiare, petrol, gaz natural, panouri solare, baterii, vehicule electrice, microcipuri, softuri, avioane, echipament militar, samd. Asta este, cine urmeaza „sfaturile” competitorilor isi merita soarta ;)

      • Atâta doar că rămânerea în hoaxul cunoscut și Acordul de șla Paris ar fi costat mult mai mult decât toate subvemțiile actuale pentru energia „verde

      • Atâta doar că rămânerea în hoaxul cunoscut și ca „Acordul de la Paris” ar fi costat mult mai mult decât toate subvențiile actuale pentru energia „verde”.

        Oricum noile tehnologii nu se dezvoltă prin ukaz. Dl. Neamțu Tiganu are dreptate. mia de miliarde de eruo pentru „lupta cu schimbăprile climatice” se va risipi raăpid în buzunarele șmecherilor ce vor produce mii de tone de târtie cu studii de fezabilitate și proiece izvorâte parcă dintr-un balamuc.

  3. Iată deci că domnul Crânganu ne confirmă caracterul antropogen al schimbărilor climatice! În sensul că schimbările climatice trâmbiţate de politrucii planetei, (de la „oamenii de ştiinţă” aciuiaţi la IPCC, la Macroni, Grete şi – venind tare din urmă – Ursula von der) sunt întradevăr creaţiile oamenilor (mă rog, a unora dintre ei). Noi, prostimea, trebuie doar să-i credem şi să-i plătim gras pentru „înţelepciunea” cu care ne oblojesc inocenţa.

  4. În fizică există mulți factori „frați”, care descriu fenomenele doar împreună: tensiunea și intensitatea, frecvența și lungimea de undă, masa și viteza unui corp, șamd. Relevate în grafice cartelele sau polare interdependenta acestor factori descrie sugestiv variațiile de putere, viteză
    La fel și în paradoxul Simpson, dacă unghiul de înclinare al vectorilor reprezinta o mărime intensivă, iar lungimea acestora cea extensiva relaționată primei, o medie intre diferiți vectori tine cont de ambele caracteristici și nu e niciun paradox ca media unor vectori mai puțin înclinați sa fie mai abruptă decât a celor reprezentați abrupt.
    Tot astfel și la senzorii de temperatură din Oklahoma sau aiurea. Dacă anul ăsta în iulie un senzor a înregistrat de 10 ori 25°C și de 50 ori 28°C, iar acum cinci ani același senzor a înregistrat de 55 ori 26°c și de 5 ori 30°c înseamnă că media lunii iulie 2019 a fost 27,5°c iar iulie 2014 a fost doar 26,33°c, deși temperaturile înregistrate atunci erau mai mari decât cele de acum. Dar cum TOATE valorile sunt eronate cu +1,5°C înseamnă că de fapt au fost 26°c în iulie 2019 și 24, 83°c în iulie 2014. Ca să constat o schimbare, nu am nevoie decât de diferențele rezultate în urma unor algoritmi de calcul similari, nu și de valorile exacte, precise din perioadele comparate.
    Astea le furnizează termometrul de pe bibiul lui Svejk care știe ca nu există niciun fel de insula termică urbană, fapt constatat și confirmat de proprietarul bibiului respectiv în timp ce se dădea cu avionul pe deasupra orașelor nord-americane.

    • Dom’ Hantzy,

      Vă recomand cu căldură să strângeți ajutoru’ social până la vară și să vă luați la vară un belet de avion la geam pe ruta Frankfurt-Vancouver. M-am uitat de curiozitate și-s fo’ $600. Sigur vi-i permiteți. Ortodroma vă va duce peste Polul Nord și Groenlanda. Veți vedea că în pofida vagoanelor de rahat mâncate de iecologiști banchiza polară e acolo la locul ei chiar și-n miezul verii. La fel gheața din Groenlanda.

      Asta v-ar ajuta să nu mai fiți atât de des motiv de bună dispoziție pe forumuri

      Acum vreo 15 ani când am zburat eu de la Chicago la Beijing pentru prma oară, banchiza era plină de ochiuri de apă în Iulie în apropiere de Polul Nord. În ultimii 5-6 ani e mereu gheață compactă.

      • La vara e deja rezervat hotel și avion spre Japonia.
        Vancouver nu e interesant ca destinație.

        Câte metropole ați survolat la polu nord? Ca despre asta e vorba.

        • Bravo!

          Păi dacă chiar ajungeți vreodată acolo (n-am mai auzit de rezervări cu 7 luni înainte – numai cineva care chiar taie frunză la câini își știe orarul așa de bine în avans :)) căscați bine ochii la banchiza arcitcă pe drumnul de întoarcere. Vă va ajuta să nu vă faceți de râs atât de des.

          • E Olimpiada, un eveniment destul de rar, dar cu un program fix. Dacă nu rezervi cu un an înainte, nu ai nicio șansă cu două săptămâni. Cineva care taie frunză la câini cască ochii în avion ore în șir, căutând detalii pe care oricum nu le poate surprinde și doarme când ajunge la destinație.

            • Domnu’ Hantzy,

              Vă rog să le transmiteți din partea mea să le fie rușine! Capitaliști, capitaliști, dar nici chiar așa! Trebuie să existe totuși o limită a lăcomei! E de-a dreptul oneros să se lăcomească la o biată creatură ca dumenavoastră ce și-a văzut în sfârșit visul de-a ajunge să se înfrupte din Hartz IV… Dați-le dom’le beletele înapoi că v-au prostit! La ultimele 3-4 olimpiade au rămas cu sute de mii nevândute. Chiar peste un milion la ultima.

              https://www.reuters.com/article/us-olympics-rio-tickets-idUSKCN10E21H

              Zburau chartere-le într-acolo aproape goale. Îmi amintesc și acum că ofereau până-n 75% reducere la biletele de avion hotel și închiriat mașină pentru Rio cu câteva săptămâni înainte.

              Sunteți ca-n povestea cu diplomatul senegalez ce se întorcea acasă din Israel și care-n pofida faptului că nu văzuse zăpadă în viața lui a fost aburit de un negustor din ăsta fără scrupule să-și cumpere echipament complet de schi.

              Oricum, dacă nu mai e nimic de făcut, uitați-vă pe hublou la întoarcere dacă mergeți spre est sau la dus dacă mergeli spre vest. Veți zbura ziua peste Polul Nord și veți avea ocazia să vedeți în toată splendoarea ei banchiza aia arctică care trebuie să se fi topit deja în timpul verii de vreo 6-7 ani…

            • Mr Svejk, vulpea când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri. Nu-i un capăt de lume dacă n-ați ajuns la Rio. Nu e vorbă, pentru 75% reducere n-ați fi văzut nimic interesant la JO, dar ați fi fost cazat în vreo favela, asemănătoare prin culori și miesme cu mahalaua copilăriei, unde ați învățat să vorbiți stâlcit, precum chivuțele din schițele lui Caragiale. Constat că vă pricepeți și la subiectul ăsta, exact ca și la celelalte.
              Nu știu de ce insistați cu banchiza polara, când e vorba de UHI, efectul a cărui existență o contestaserăți deunăzi. Oricum, e a patra oară când zbor spre Tokyo, așa că știu ce se vede și ce nu. Ortodroma este pe deasupra Siberiei, se vede la orizont Oceanul Arctic, dar nu și banchiza. Dacă vreți să aflați mai multe despre banchiza decât veți putea vreodată vedea prin hublou, căutați pe PNAS articole fără niciun fel de substrat politic. Adieu!
              https://www.pnas.org/content/116/4/1095

  5. Ca de obicei un articol fain și incitant.

    Autorul însă greșeste profund atunci când spune că: „Este foarte gru să faci predicții mai ales despre viitor.” Predicțiilde despre viitor sunt foarte ușoare mai ales atunci când voiitrul în chestiune e unul îndepărtat:)

    E greu să faci predicții despre loteraia de mâine dar e foarte ușor să faci predic/ii despre clima de peste 50 de ani. Dacă mâine ies alte numere (și altele vor ieși!) te-ai făcut de toată jena. Dacă însă clima de pe ste 50 de anu nu va fi așa cum ai prorocit-o, atâta pagubă. Te-ai bucurat juma’ de secol de reputația de geniu fără pereche. Iar între timp oameji vor uita de altfel ce ai prezis inițial Prezicerea în sine va fi continuu „îmbunătățită” și se va adapta și ea la condiții până într-acolo încât să fie convergemtă realității :)

    • Este vorba despre un fenomen meteo cunoscut sub numele de „vară indiană” în America de Nord. În alte țări, se folosesc denumiri diferite: Altweibersommer, vénasszonyok nyara, vara babei (babí léto, бабине літо, babie lato, babie leto, бабье лето, bablje ljeto) etc.

      În turcește, se spune pastirma yazı (vara pastramei), pentru că luna noiembrie este considerată cea mai bună pentru a face pastramă.

      Limba română, după cunoștințele mele, nu are un termen propriu pentru „vară în noiembrie”.

      În romanul lui Pasternak, Doctor Jivago, se spune că Revoluția bolșevică din 1917 a fost facilitată de manifestarea unei бабье лето, o vară a babei.

      Unul din cele mai populare cântece ale lui Joe Dassin se numește L’ETE INDIEN.
      https://www.youtube.com/watch?v=BT_ZQdY0h8o

      • Inteleg ca nu sunteti in Romania, si nu stiti cum e vremea aici, dar calendarul banui ca e acelasi peste tot?

        Wiki zice: „any spell of warm, quiet, hazy weather that may occur in October or November.” It is usually described as occurring after a killing frost.

        La mine-n calendar e 14 decembrie. Si prognoza e din ce in ce mai calda pana la revelion. Parca nici asa un inghet n-am avut inainte de caldurica asta indiana…

        • Si daca nu va place vremea din Romania credeti ca vacante cu avionul pe banii platitorilor de taxe si perorari patetice „trebuie sa facem ceva” va vor face vremea mai pe plac?

          Mi-aduc aminte, recent, cum piticania franceza urla la liderul Braziliei, Bolsonaro, pe teme de focuri din jungle braziliana si cum isi permite Bolsonaro sa nu ii respecte gerontofilia de ciudat. Mai spunea, micul escroc, ca el progresistul e viitorul si nationalistii sint niste lepre.

          Să nu uităm că în familia Macron responsibilitatea masculină e împărțită între Bunica Brigitte și adevăratul cap de familie, Benalla.

          Emmanuelle, țața, e mai mult cu agitația de păun înfumurat și complexat de statura sa de Clovn Siminică de la Cirque du Soleil. Un as(s) al atitudinilor pasiv-agresive (înclinînd mai mult spre pasivitate).

          Franța a ajuns oricum o glumă din ciclul „Comici vestiți ai micului ecran”. Afișează pretenții imperiale în vreme ce economia e pe ducă, stabilitatea sociala e decedată (doi răniți și trei morți grav, vorba lui Mușatescu), iar viitorul armelor nucleare galice, ruginite așa cum sînt, e să încapă pe mîna conchistadorilor jihadisti din interior, singurii barbati ramasi in Franta muribunda.

          Ar fi o tragedie, daca nu s-ar grefa pe atîta meschinărie și impostura, ale adevaratelor lepre, pseudo-progresistii.

        • Nu va suparati dar vi se pare foarte cald acum in Romania? eu ma uit la concetateni pe strada si vad ca toti sunt cu haine de iarna, manusi, caciuli, etc. de mai bine de o luna de zile.
          Vorbesc de Bucuresti, nu de Intorsura Buzaului.
          Ca la Drobeta e mai cald si ca la Radauti e mai frig e alta poveste si nu de ieri de azi.
          Apropo de prognoze, acum 4-5 zile se progonoza o saptamana ploioasa si cu cer acoperit pentru 15-21 dec. Ieri, s-a schimbat prognoza si avem cer senin. pt zona Bucurestiului, campia de sud , Romania, Europa de sud-est. Deci despre ce vorbim cand facem prognoze pentru 10-12-30-50 de ani la nivel global?

        • Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt sărbătoriți pe 8 noiembrie.

          Vara Sf. Mihail (Miholjsko leto) se sărbătorește în Serbia, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina.

          De asemenea, Vara Sf. Mihail se sărbătorește și în Țara Galilor.

    • Ai dreptate, am putea zice ca poetul „Niciodata toamna nu fu mai frumoasa!”
      Dar pentru cei ce nu s-au nascut de cind lumea a dat in mintea Gretei, asemenea toamne au mai fost. . Dar pe atunci, deh, lume proasta, nu se isteriza nimeni ca vine sfirsitul lumii. Ci erau ale Naturii „toane”. Natura pe care credeam ca doar comunistii voiau s-o supuna, s-o dirijeze.

    • Nu stiu de ce nu vrem sa ne amintim de starea vremii din luna decembrie 1989. Exista pareri ca revolta nu ar fi putut sa se desfasoare daca vremea nu era asa de calduroasa la finele anului. Era „vara in decembrie”. Pe atunci nu se ivise inca „incalzirea globala” ori „schimbarile climatice”, nimanui nu-i trecea prin minte decat ca era o simpla ciudatenie a vremii, cum au fost si vor mai fi de-a pururi.
      Daca e sa luam in considerare doar vremea din decembrie 1989 si pe cea din noiembrie 2019 am putea chiar sa tragem concluzia ca vremea in ultimii 30 de ani s-a racit si nu s-a incalzit .
      Eu zic sa-i lasam pe adevaratii oameni de stiinta sa studieze problemele (care nu sunt deloc simple), pe Greta sa-si reia scoala, iar pe „progresisti” sa incerce sa dez-ideologizeze chestiunea.
      Adevarat, nici una din aceste trei dorinte nu mi se pare usor de rezolvat.

  6. Cindva, demult, locuitorii unui sat doreau ei sa-si auda la radio numele satului. Si-atunci mergeau ei fain frumos pina la statia meteo si-l cinsteau pe meteorologul de serviciu. Cel mai usor si nebatator la ochi dar si cu sanse de a fi mentionata in buletin era temperatura locala ca doar nu era sa fi dat viteze nemaipomenite ale vintului cind fusese liniste in zona sau vreo ploaie torentiala strict acolo. Ca nu e in pustie, s-ar fi prins lumea.
    Asa incit din cind in cind spre satisfacerea orgoliului local se auzea la Radio (Romania Actualitati – inca nu se numea asa) ca au fost nu-stiu-cite-grade la Dumbravita de Codru, judetul Bihor.

  7. Marea manipulare care dezbina CO2incalziristii si #verosii_industrialisti este transformarea unei lupte de idei intre oamenii de stiinta intr-o oarba lupta de strada intre cei mai chiulangii dintre discipolii lor. Astfel miza a fost transformata: a fost stopata discutia calma si argumentata pentru obtinereaa adevarului stiintific si inlocuita cu confruntarea violenta a taberelor de ultrasi. Juna Greta este marturia vie a dominantei ignorantei si violentei in centrul scenei.
    De fapt, cele doua tabere sunt artificial invrajbite: reducerea amprentei de carbon a activitatii oamenilor se poate obtine prin aplicarea inovatiilor tehnice avansate in extragerea petrolului si gazului, inovatii produse exact de cei pe care incalziristii ii demonizeaza. UE ar trebui sa inteleaga ca CO2 produs in UE sau SUA este preferabil celui produs in Rusia, China sau India, pentru simplul motiv ca eficienta extragerii acestora in statele avansate si inovante este superioara risipei de efort si echipament din tarile deoendente de tehnologii si materiale invechite.
    P.S.
    Green New Deal in UE este, deci, pagubos pentru ca transfera productia de petrol si gaze in tarile energofage, adica exact cele cu amprenta de carbon excesiva. De fapt, socialul si termodinamica sunt perfect compatibile in privinta dezvoltarii durabile: lumea trebuie sa avanseze tehnic pentru a supravietui, nu sa se abtina de la progresul tehnic. Pe scurt, cura de slabire prin infometare pe care si-o propune UE se va dovedi, in timp si in mod natural, o usa larg deschisa prin care tehnologiile inovante din SUA isi vor face aparitia in UE, in ciuda manevrelor invrajbitoare ale gretelor sau macronilor. Cap de pod – LNG si Tesla.

    • Un titlu mai potrivit ar fi fost „FAKE NEWS – issued by WUWT – poor weather station siting just exacerbates the long term warming”
      Vizitând site-ul propus și link-urile oferite, oricine ar ajunge pe domeniul online al Universității din Georgia, cea care a inițiat un studiu cu scopul tocmai de a evidenția încălzirea și disconfortul datorate urbanizarii și construirii de imobile fără considerarea parametrilor climatici și a influenței acestora.
      The researchers hope the results can help influence local governments and city planners in the formulation of effective codes and policies to mitigate the urban heat island effect. „It’s crucial to work toward a better understanding of the complex processes at the intersection of urbanization, climate and human health,“ (…). „Current and future cities will be modified or designed with weather and climate in mind, and research at UGA will play a key role.
      Concluzii asemănătoare am găsit pe sciencedirect și chiar și pe blog.ul recomandat al prof. Judith Curry, unde se adnotează „We believe the NOAA/NCDC homogenization adjustment causes well sited stations to be adjusted upwards to match the trends of poorly sited stations.
      De ce simt oare activiști (ca să evit indezirabilul „denieri”), precum cei de la WUWT, nevoia de a rastalmaci intențiile cercetătorilor ce studiază acest aspect, suspectând un complot sau cel puțin o conspirație climatică, o acțiune deliberata de mistificare a rezultatelor furnizate de stațiile NOAA/ CRS vs. MMTS?! Până la urmă nu poate fi negat fenomenul încălzirii globale, ci cel mult amplitudinea acestuia.
      Chiar din graficul WUWT se poate observa acest lucru fără dubii: bara albastră, a stațiilor neinfluențate de UHI are și ea o tendință crescătoare, e drept cu o pantă ceva mai lină, dar valorile instantanee respectă pe toate cele trei culori absolut același trend. Este exact ceea ce sugeram mai devreme: fenomenul există, incertă este intensitatea acestuia.
      Dar ce anume perturbă rezultatele înregistrate de senzorii MMTS?! Păi asfaltul, țigla, betoanele și ferestrele clădirilor construite de oameni. Toate fac parte acum din mediul înconjurător și influențează astfel procesele meteorologice și climatice. Sau se dorește oare măsurarea acestei această influențe a factorului antropic asupra climei, dar eliminând-ul complet din măsurătorile NOAA?! Dacă ăsta e scopul, să fie măsurată temperatura din Appalchian caves! Acolo e constantă de mii de ani.

      • Până la urmă nu poate fi negat fenomenul încălzirii globale, ci cel mult amplitudinea acestuia.

        Corect, mai ales că acest fenomen a început cu cel puțin 10.000 – 12.000 ani în urmă.

        Dar noi, ca cetățeni plătitori de taxe pentru NOAA, avem dreptul să cunoaștem adevărata amplitudine a fenomenului, nu ceva aranjat undeva din pix.

        Dacă studiați graficul WUWT, observați imediat că ceva nu este în regulă:

        – Stațiile meteo de calitatea 1 și 2 indică un gradient termic de 0,204°C/deceniu;
        – Restul stațiilor, de calitate mai slabă (3, 4 și 5), indică un gradient termice de 0,319°C/deceniu,
        – Omogenizarea introdusă de NOAA pentru toate stațiile a produs un gradient de 0,324°C/ deceniu, adică mai mare cu 59% față de datele oferite de stațiile „bune” (calitate 1 și 2) !!!

        O amplitudine crescută artificial cu 59% este o problemă pentru că absolutizează înregistrările stațiilor din mediul urban. Ori, la scară planetară, nu mediile urbane sunt predominante.

        • https://medium.com/@qwertie/real-science-at-wattsupwiththat-8973de887581

          Graficul respectiv are serioase probleme de credibilitate.
          If you look closely at the straight lines, you’ll see that the blue line is 1/3 less steep than the red line — that’s 1/3 less warming, just like they said. However, these trend lines don’t match the data they are based on! If you look at 2006, for example, the red line is about “180” and the blue line is around “158”. That’s only 12% less warming, far from 1/3. They only get 1/3 by singling out the final year that they picked, 2008. Most of the nearby years show differences much smaller than 1/3.

          • Nu am auzit niciodată de site-ul pe care-l menționați și, după cum se auto-intitulează, We live in bubbles, mi se pare departe de a fi considerat ceva serios. (Probabil că vi l-a sugerat Google)

            Dacă, totuși, vă interesează problema calității stațiilor meteoroligice ale NOAA, vă recomand articolul peer-reviewed, publicat de Fall et al., 2011, într-o reputată revistă de specialitate (diversele bloguri și blogulețe nu fac decât să se bage singure în seamă).

            Articolul Analysis of the impacts of station exposure on the U.S. Historical Climatology Network temperatures and temperature trends poate fi accesat gratuit la https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1029/2010JD015146

            Vă sugerez să studiați figurile din acel articol, în special Fig. 12, și capitolul 4. Temperature Bias Analysis.

            • Sesizez oare ceva de tipul „apelul la autoritate”?! N-am auzit de el, deci trebuie să fie neserios! Ironia faptului face ca titlul să fie foarte potrivit, adresat multora dintre noi, iar articolul nu încearcă să impună o concluzie, așa cum face de exemplu WUWT, ci arată cum pot fi evaluate informațiile obținute online.
              Mă interesează mai mult problema „încălzirii artificiale”, mai puțin cea a calității senzorilor NOAA. Dar pentru că cele două sunt cuplate, am început să studiez materialul recomandat. E interesant, dar din păcate metodele și algoritmii de omogenizare nu sunt accesibili. Localizarea necorespunzătoare a CRN și MMTS e o realitate, dar nu am găsit încă nimic prin care WUWT să poată susține că se recurgela un artificiu necorespunzător. Dimpotrivă!

  8. “Climatology is becoming an increasingly dubious science, serving a political project… In other words, the policy cart is leading the scientific horse…Nowadays, public funding, scientific awards, and academic promotions go to the environmentally correct.”

    Citatele de mai sus se regăsec, alături de multe alte idei interesante, într-un recent interviu cu profesoara climatologă Judith Curry, care a servit până la pensionare ca decan al School of Earth and Atmospheric Sciences, Georgia Institute of Technology. În prezent, prof. Curry este membră al NASA Advisory Council Earth Science Subcommittee și al NOAA Climate Working Group.

    Detalii, https://www.city-journal.org/global-warming

  9. Greta Thunberg tells cheering crowd ‘we will make sure we put world leaders against the wall’ if they do not tackle global warming as she attends climate protest in Turin
    (Sursa)

    Când citești astfel de afirmații, nu știi prea bine ce să faci mai întâi:

    1. Să te pregătești să mergi în fața plutonului de execuție.

    2. Să sfătuiești, precum cineva – nu spui ţine… persoană însemnată…, „Greta must work on her Anger Management problem, then go to a good old fashioned movie with a friend! Chill Greta, Chill!”

    sau

    3. Să citezi un vechi proverb românesc: Când îi dai nas lui Ivan, el se suie pe divan.

    • Cînd o-auzi zbierînd pe Greta
      Ți-ai aprins și țigareta.
      Căci și-a părăsit ghereta
      Și prostește-acum planeta.
      Dusă e cu bicicleta
      S-a lovit – unde-i cascheta?
      Doamne, ia-o tu cu furgoneta
      Că nu ne mai slăbește Greta.

      Cam slăbuț, știu . . . ( :

      Tot ăsta de mai jos e clasicul . . .

      https://www.youtube.com/watch?v=pJYKyeNEPY4

  10. „clima este un concept subiectiv”

    si meteorologii ne spun ca exista o diferenta intre temperatura inregistrata si cea resimtita; motiv pentru care inregistrarile meteo se fac in conditii standardizate de protectie la radiatia solara, vant si precipitatii, astfel incat subiectii expusi la conditii diferite sa se raporteze la conditiile standard;
    aparent, se elimina subiectivitatea, dar….
    chiar excluzand insulele urbane, avem de facut o medie pe o suprafata partial terestra, partial marina; vara pe litoral; apa radiaza cu inertie termica mai mare, la frecventa redusa, fiind la temperatura relativ scazuta, in timp ce nisipul radiaza cu frecventa mare, fiind mult mai fierbinte decat apa;
    daca la o inaltime standard de 1,5m (relevanta pentru confortul uman), doua termometre identice, in cutii standard de protectie la soare si vant, vor inregistra una si aceeasi temperatura, atunci o putem considera ca fiind temperatura reala a aerului; dar stim sigur ca vor inregistra aceeasi temperatura ? poate sa existe un gradient de temperatura pe orizontala, la exact aceeasi intensitate solara ? sau termometrul poate fi „subiectiv” ?

    totusi, exista monitorizare cu baloane meteo: daca luam drept referinta o inaltime suficient de mare la care influenta solului ar fi neglijabila, ar rezulta o temperatura globala mai putin „subiectiva”

  11. Domnule Crânganu

    intreabarea Korecta este ca cine si ce are de castigat!

    Ca nu de flori de mar si lapte de cuc o adolescenta cu ceva .. probleme cuvanta la ONU. E careva care a selectat-o cf unor vechi patternuri culturale (si Jeanne d’Arc auzea voci …)

    Deci cine e astia si ce urmaresc? Ca mi se pare ca sunt ilegal de cretini cand zic ca in 2050 zero emisii de carbon! Ce naoba se va intrzice focu din lemne si fumatu?!!

    Eu, Ghita zic bizonic ca unii incearca sa refaca „lovitura” ce a urmat Primuluyi Soc Petrolier.

    Lovitira – sigir suntem 3 (Autorul eu si nematu tiganu) aici care in 73 nu mai aveau cas la gura .
    In 73 cand fu embargoul samd Europa de vest era inca f legata de SUA. Rotomantadele frnaceze asta erau .. iesiri matamoresti.
    Insa dupa 75, 77 gestionand atent problema energetica CEE a obtinut o „decuplare” de SUA . Mai precis in multe domenii promovand energia scumpa si sustinad bugetar noile solutii Europa de V s-a decuplat de SUA devenind mai peformanta dpv energetic
    Io zic ca aziikncearca un bis insa .. insa stracheta este prea sus …

    ilegal de cretini – cand prostia devone metoda fiti sigiri ca nu este vorba despre prostia naturala ci de ceaq simulata!

  12. Clima este influentata de 3 factori majori, radiatia solara, volumul gazelor de sera si suprafata ghetarilor de pe pamant. Acesti 3 factori sunt supusi dealungul timpului variatilor naturale fapt pt care clima se manifesta ca atare, este in contiuna schimbare iar intrebarea este, cate schimbari ale vremii se pot atribui schimbarilor climatice.
    Cercetatori de la Oxford, un centru al cercetarii climei au dezvoltat o noua ramura de cercetare, explicarea fenomenelor vremii in raport cu schimbarile climatice si care pot fi probabilitatile ca fenomene extreme ale vermii sa poata fi atribuite schimbarlori climatice si a activitatii economice umane.
    S-a constatat ca in ultimii 100 de ani , fenomene xtreme ale vermii ca uragane, furtuni, perioada de canicula si seceta s-au inmultit simtitor influentand astfel direct viata a miloane de oameni afectandu-i direct in sens negativ prin provocarea a pagube materiale, distrugerea recoltelor si a vieti omenesti.
    S-a constata ca nu fiecare manifestare extrema a vremii se poate atribui schimbarii climatice, fenomenele vremii fiind influentate de mult factori locali si cum suntem foarte interesati de evolutia vremii sunt necesare masuri prin care ne putem adapta acestor fenomene.
    Cu 650 miloane de ani in urma pamantul a fost un bulgar de gheata cu temperatura medie de – 50 grade si se presupune ca eruptii vulcanice au „dezghetat” pamantul pe timpul a miloane de ani prin degajarea de CO2 , efectul gazelor de sera producand o incalzire globala naturala fara de care acum temp ar fi undeva la – 20 – 15 grade.
    Schimbarile climatice sunt de natura cosmica care depind de radiatia solara, de inclinatia pamantului si a distantei acestuia de soare.
    S-a constat ca activitateta solara este in descrestere si nu poate fi luata in considerare pt actuala incalizire globala.
    Prin probe din forari ale calotei claciale se pote demonstra foarte bine nivelul gazelor de sera dealungul timpului ele fiind singura archiva a climei de pe pamant.
    Cu ca-. 100 de miloane de ani in urma pe vremea dinozaurilor temp. medie la polul nord a fost de ca. +20 de grade, polul fiind lipsit complet de gheata , nivelul CO2 fiind de 5 ori mai mare decat cel de astazi, vegetatia extrem de luxurianta cu efecte directe asupra dimensiunilor faunei si a florei de pe pamant.
    Despre disparitia dinozaurilor s-a scris si discutat destul, disparitia fiind urmarea unei schimbari radicale a climei de pe pamant in sensul racirii acesteia.
    Cu 9000 mii de ani in urma Sahara in urma schimbarii axei pamantului si a temperaturilor nu a fost desert, a fost o zona verde cu precipitatii, vegetatie si viata animala abundenta.
    Cu ca. 4000 inainte de Hristos clima s-a schimbat desertul revenind prin aspectul de astazi si cunoscut al Saharei , oamenii retrangandu-se pe Nil. Este inceputul unei perioade climatice extrem de stabile si prospere pt evolutia umana, destabilizarea climatica masurata incepand cu ca. 100 de ani urma, cu dezvoltarea accentuata economica, de ce ?
    S-a constatat ca temperatura medie de pe pamant s-a schimbat in sensul maririi ei si cum nu avem activitate solara marita, cresterea se poate atribui efectului de sera, a cantitatii tot mai mari de gaze de sera din atmosfera.
    La nivelul emanatilor de astazi de ca. 40 de miliarde de tone de CO2 in ca. 20 de ani zona glaciala de la polul nord va dispare, conform afirmatiilor cercetatorilor in domeniu.
    O tona de CO2 emanata este echivalentul a 6000 de km parcursi cu masina, a unui zbor cu avionul de ca. 2000 km totul pe cap de om / echivalentul fiind topirea a ca. 3 mp de ghetari, amprenta de CO2 medie a unui european fiind de ca. 12 Tone /an.
    Vremea este influentata de extrem de multi factori, factori de multe ori imprevizibili fapt pt care prognoza de pe o zi pe alta se poate prevede cu 90 % exactitate, la 3 zile cu 60 % cu cat intervalul devine mai lung si previziunile devin un fel de loz in plic.
    Deocamdata cercetarea climatica nu dispune de capcitatea necesara a prelucararii acestui imens flux de date la nivel global asa cum nu poate prelucra global interactiunea intre clima si vreme, vremea ramanad in continuare un fenomen local, clima unul global.
    Intreaga isterie provocata de schimbarile climatice este mai mult in folosul unor ramuri economice care pot profita in urma lor asa cum altele vor avea de suportat consecinte negative insa un lucru este cert, atat clima si si vremea nu sunt integrabile in viata noastra economica si sociala chiar daca ne-am dori foarte mult acest lucru, singurul lucru ramanand se ne adaptam cu cat mai bine, sa incercam pe cat posibil sa [nu] distrugem mediul inconjurator prin activitati economice irationale sustinute numai de crestere economica si goana dupa profit.

    • …sa incercam pe cat posibil sa NU distrugem mediul inconjurator prin activitati economice irationale sustinute numai de crestere economica si goana dupa profit.”
      De aer, apa si mediu curat toti avem nevoie altfel chiar ca ne ducem naibi.

    • @Bruno
      mie nu mi-a placut chimia, dar tocmai am intrebat un inginer chimist (intamplator mi-e un fel de coleg de apartament) si nu m-a satisfacut cu un raspuns concret;
      pentru ca mi-ati stimulat curiozitatea si pare ca sunteti bine documentat si cu datele la indemana, rog lamuriti-mi urmatoarea chestiune:
      ca sa parcurg 6000km, consum cca.0.5to benzina si, cum spuneti dvs., degaj 1tona codoi;
      cat gaz consum din atmosfera (O2+N2) si cat degaj in total (tona de codoi + NO2+SO2 etc) considerand ca restul compusilor (apa, compusii solizi) nu se mentin in atmosfera ?

      • La 6000 de km parcursi cu automobilul la un consum mediu de ca. 7 litri benzina emisiile de CO2 sunt de 166 gr/km inseamna 999,6 kg de CO2.
        La motorina cu consum mediu de 7 litri 159 gr / km inseamna 954 kg CO2.
        La centralele electrotermice pe baza de carbuni, gaz, consumul casnic de energie etc. emanatiile de CO2 sunt mult mai mari decat cele cauzate de automobile cu motoare pe combustie interna. emanatiile motoarelor diesel fiind insa mai daunatoare datorita oxizilor de azot emanati.
        In calculele de mai sus sunt integrate gaze precum metanul si altele, pentru simplificare se spune doar CO2
        Aceste calcule sunt puse la dispozitia noastra de cercetatorii din domeniu pe care ii putem crede sau contesta datele fiind liber accesibile.
        Incalizrea globala accentuata din ultimii 150 de ani din lipsa cauzelor naturale cosmice este asociata activitatii economice umane prin degajarea de cantitati tot mai mari a gazelor de sera, statele cu cele mai mari cantitati fiind SUA si China pe seama dezvoltarii economice puternice. Exista relatia directa intre volumul de gaze degajate si dezvoltarea economica asa cum amprenta de CO2 din tarile puternic industrializate este cu mult peste cea a celor cu o dezvoltare mai redusa.
        Datorita Incalzirii globale nu va muri nimeni , aerul va ramane in continuare respirabil, vezi concentratia cazelor de sera cu 100 mil. ani in urma pe vremea dinosaorilor, efectele extreme ale vremii datorate in parte acestei incalziri vor produce efecte locale insa cu repercusiuni globale , in opinia mea, cel mai serios de luat in seama efect, migratia din zone in care vremea devine neprielnica pt traiul de zi cu zi in zone cu o vremea moderata, vezi emisfera nordica zona temperata cu toate ca si aici putem observa extremele, calduri de peste 35 – 40 de grade pe timpul verii, secete indelungate care n-au fost normale.
        Sunt efectele vremii extreme care pun multi oameni e ganduri si care cer schimbari ale activitati economice fapt care nu inseamna ca ne vom intoarce in epoca de piatra asa cum unii incearca sa ne explice.
        Este nevoie de multa inovatie technologica, de gasirea a modalitati noi de producere a energiei si implementarea ecestora astfel incat incalzirea golbala sa devina intr-o oarecare masura controlabila, cu toate ca termenul nu-mi surade, clima si vremea nu pot fi controlate asa acum ne-am dori.
        Un exemplu , Japonia a trecut pe scara larga la implementarea hidrogenului folosindu-l drept combustibil cu rezultate foarte bune, in opinia technica viitorului.
        „Restul lumii” incerca din motive doctrinare inplementarea energiei electrice, electrificarea completa a vietii contidiene si nu numai, technolgia este invechita, pt producera curentului deocamdata fiind multa nevoie de surse de energie fosila cele regenerabile fiind inca prea reduse, cu alte cuvinte curentul cu care alimentam automobilele elctrice curate, este „murdar” si nu poate fi calmantul pt isteria provocata.
        Implementarea resurselor regenaribile este deocamdata costisitoare cu efecte directe asupra pretului curentului produs conventional, pret pe care nici industria si nici omul de rand nu sunt dispusi sa-l plateasca sau pur si si simplu ecomonc nu si-l pot permite.
        Incalzirea globala devine un factor economic de prin rang, factor care pe care insa nu-l putem controla decat intr-o oarecare masura cu conditia sa fim dispusi sa platim si pretul necesar.
        Acum la Madrid are loc conferinta mondiala pe acesta tema , se discuta intocmai de acest fapt, se discuta despre banii necesari pt implementarea metodelor noi, cei care se impotrivesc cu inversunare fiind SUA, Brasilia, China si alti cativa, in Europa Polonia nefiind de acord datorita dependetei ei de carbune.
        Conferinta va fi probabil un esec si ne demonstreaza inca o data cat de greu, aproape imposibil de gasit un drum la nivel global pe aceasta tema, incalizirea insa este globala.
        Va fi nevoie de efecte severe cu repercusiuni drastice pana sa vor trezi si ultimii in a intelege ca este nevoie de schimbari, in folsolul tuturor.
        Ce ma intereseaza daca la Mumbay, Peking sau Djakarta aerul devine irespirirabil, sau in Bangladesh datorita inudatiilor oamenii isi pierd pamantul ? problema devine acuta daca acei oameni se pun in miscare catre Europa, SUA, ii putem opri ?

          • Nu lucrez pentru VW si nici altcineva sunt calculele unor institute de cercetare.
            Daca ai dubii cu ce ma poti contrazice ? ai calcule care spun altceva ? daca le cunosti, te rog, afiseaza-le aici pe forum.

            • Calm. Esti atit de preocupat de soarta omenirii, incit ti-am pus o intrebare nevinovata. Daca e VW este in regula :D
              In articol, dl profesor Cranganu ne-a arata ca si temperatura poate fi gresit luata. Dece n-ar fi si emisia de gaze? din „greseala”, ca la nemti :P

            • Cele exprimate de domnul profesor sunt parerile sale, care este parerea ta ? si daca totul pare a fi gresit ce poate fi corect ? in acest sens discutia este inutila asa cum nu ma las impins in coltul ecologistilor sau a celor care doresc sa salveze lumea. Am incercat prin argumente simple pe intelesul fiecaruia sa explic cate ceva si fiecare este liber sa inteleaga ce doreste.
              N-am facut altceva decat domnul profesor, o relationare intre clima si vreme, poate ti-a scapat subiectul de atatea cifre.

            • Da, masuratorile pot fi facute la gura tevii de esapament, la doi metri deasupra capului la un km departare de o autostrada si fi convins de fiecare data vei avea alte rezultate, se schimba cu ceva esenta problemei ? discutia rezumandu-se in fond la intrebarea, este incalizrea globala efectul activitatilor economice ale omului sau nu si este nevoie de masuri sau nu.

        • @Bruno
          cercetatorii pun la dispozitie date, politicienii si activistii le interpreteaza
          intrebarea mea cerea un raspuns mult mai simplist si mai concret, mai degraba o cifra estimativa
          pentru ca daca bagi in atmosfera o tona de ceva scotand doua tone de altceva, efectul e scaderea volumului atmosferei si implicit racirea, nu incalzirea;
          din cate mi-aduc eu aminte. carbonul are masa atomica 12, dioxigenul 2×16=32 si apa 18; daca nu gresesc, fara sa iau in calcul si apa, din tona aia de codoi sporul net ar fi de fapt cam de 25%, cat e contributia carbonului; dar din reactie cred ca se elimina si o importanta cantitate de apa, care disloca mai mult gaz din atmosfera

          • Care sunt cele 2 tone de altceva ? calculul este facut pe baza unor coeficienti echivalenti CO2 care tin cont de toate gazele de sera, apa etc. cu alte cuvinte este carbonul „curat” degajat, iar daca cele ca. 160 gr par incorecte, n-ai decat sa demonstrezi contrariul.
            „pentru ca daca bagi in atmosfera o tona de ceva scotand doua tone de altceva, efectul e scaderea volumului atmosferei si implicit racirea, nu incalzirea”
            Daca ar fi precum sus exprimat, de ce temp medie creste si nu scade ?
            Efectul gazelor de sera este bine cunoscut, demostrat de zeci de experimente.

            • sunt gata sa numar pana la zece

              incep eu cu:
              1. norii creaza efect de sera pentru ca permit acumulare de presiune intre sol si plafonul de nori, presiune mai mare decat deasupra plafonului de nori; ceea ce chiar se intampla intr-o sera, unde temperatura e mai ridicata decat in exterior deoarece incinta permite mentinerea unei presiuni superioare; daca elimini incinta (deschizi geamurile), presiunea se egalizeaza si efectul de sera dispare;
              continuati dvs. cu restul experimentelor

            • Daca ar fi atat de simplu prin deschierea unui geam de ce oare ne strofocam atata ? urmarile efectului de sera dispar , asa undeva in infinitul cosmic ?
              Nu stiu ce ati vrut sa,mi demonstrati, pamantul nefiind o sera pe intelesul celor mai sus mentionate.
              Vad ca va racaie gramele de CO2 pe care le-am enuntat mai sus si nu gasiti o alta marime spre exemplu 50 grame pe care ati putea s-o aruncati in ring.
              Mentionez ca datele sunt preluate de la institute de cercetare in materie si presupun ca acolo lucreaza specialisti si nu pseudospecialisti ca aici pe forum.
              Le putem lua ca fiind adevarate sau negam totul insasi existenta incalzirii globale si incercam sa demonstram contrariul.

            • @Bruno

              „Mentionez ca datele sunt preluate de la institute de cercetare in materie si presupun ca acolo lucreaza specialisti si nu pseudospecialisti ca aici pe forum.”

              nici o grija, m-am prins io de la inceput ca dumneata papagalicesti de pe niste copiutze
              si nu mai am nici un motiv sa te contrazic, pentru ca o faci singur:
              „la un consum mediu de ca. 7 litri benzina emisiile de CO2 sunt de 166 gr/km inseamna 999,6 kg de CO2.”
              „calculul este facut pe baza unor coeficienti echivalenti CO2 care tin cont de toate gazele de sera, apa etc. cu alte cuvinte este carbonul “curat” „‘

              asadar, cele 166g/km pot fi si codoi si carbon pur si apa si orice, inclusiv lozinci;
              si deocamdata ramane valabila ipoteza mea de la care am plecat: „cercetatorii pun la dispozitie date, politicienii si activistii le interpreteaza”

              poate ca ar trebui sa mai discutati cu prietenii dvs, cercetatorii, nu cu colegii mei, forumistii

            • Si totusi cum ramane cu incalizarea globala ? tot nu ati dat o explicatie concludenta si daca aveti incredere mai multa in „specialistii” de pe forum, e optiunea dumneavoastra, fiecare cu parerile sale, cati dintre ei oare sunt implicati direct prin munca de zi cu zi pe acesta tematica ?
              Nu am auzit nici o parare de la un meteorolog, unde sunt stimabilii sau prefera sa taca ?
              Din lipsa argumentelor va „agatati” de ceva, daca nu sunteti convins de calculele de mai sus, venti cu altele, doar va credet specialist !!! E usor sa arunci totul pe seama politicienilor, a presei, a activistilor cu care intre paranteza, nici eu nu sunt intrutotul de acord , dand crezare unor teorii si persoane care incearca intr-un mod la fel de militant sa ne convinga de altceva.

            • @Bruno
              nu imi propusesem sa tratez subiectul, dar va datorez raspuns la cel putin o intrebare, la fel cum dvs ati avut amabilitatea sa raspundeti la intrebarea mea

              manualele utilizate de zeci de ani au la baza tot munca unor cercetatori si definesc variatia temperaturii:
              a) ca un raspuns la o actiune externa, de forma dq=kdT/dx; deci temperatura creste proportional cu cresterea intensitatii radiatiei solare sau cu scaderea coeficientului k reprezentand o proprietate calitativa intrinseca a sistemului, considerat a fi invariabil masic si dimensional; intensitatea solara medie la intrare in atmosfera e undeva intre 1300-1400w/mp, ajunge la sol mai putin de jumatate, iar suprafata terestra radiaza in spatiu vreo 250w/mp; la presiunea atmosferica actuala (si temperaturi curente), coeficientul k la aer e de 0,025w/mK in timp ce la codoi e de 0.0167w/mK; avand in vedere volumul imens al atmosferei, puteti aprecia si dvs care variatie poate sa afecteze semnificativ temperatura;
              b) ca un raspuns la variatia parametrilor proprii de masa si volum, conform ecuatiei Clapeyron, de forma dP=(R/Vm)xdT; de exemplu, daca pamantul ar pierde in spatiu sau in sol 0.04% din masa atmosferei, greutatea atmosferei si implicit presiunea statica (p=G/S) se vor reduce cu 0,04%, iar variatia temperaturii va fi (T2-T1)/(P2-P1)=T1/P1, respectiv T2=0.9996T1; considerand media actuala T1=273,15+15=288,15K, rezulta o racire pana la 0.9996×288,15K=288,03K, respectiv cu 0,12K

              ca regula generala:
              gazele, au un comportament termodinamic similar, proportional cu densitate lor;
              regula se respecta si in cazul coeficientului de transfer termic:
              Kaer/Kcodoi=0,025/0,0167=1,5=densitate codoi / densitate aer (proportionalitate inversa la transfer, deoarece K=invers proportional cu inertia, care la randul ei e proportionala cu masa)

              cercetatorii pe care ii invocati dvs (IPCC) propun o alta ecuatie:dF=5,35xln(C/C0) W/mp, care insa are urmatoarele vicii:
              – nu depinde absolut deloc de intensitatea solara: rezulta ca forta radiativa se poate mentine la infinit chiar si daca s-ar stinge soarele complet si nu ar mai trimite nici un fel de radiatie catre pamant
              – relatia 5,35ln(C/C0) nu exprima W/mp, ci este adimensionala (5,35=constanta si deci nu se poate exprima in w/mp deoarece nu depinde nici de w, nici de mp, la fel cum si raportul C/C0=adimensional, nedepinzand nici de w, nici de mp); spre comparatie, relatia dq=kdT/dx exprima w/mK x K/m =w/mp;

            • o alta posibila cauza a unor variatii relativ minore (de la un an la altul) este incalzirea neuniforma a suprafetelor:
              la radiatie solara constanta, se poate schimba oricand raportul dintre radiatia absorbita de sol si cea absorbita de ocean, functie de pozitia norilor
              daca solul e preponderent innorat si oceanul preponderent senin, absorbtia preponderenta a radiatiei de catre ocean incalzeste aerul intr-o masura mai mica, rezultand o temperatura medie a aerului mai scazuta, la aceeasi intensitate medie a radiatiei solare si viceversa;
              pentru ca temperatura aerului e in functie de temperatura suprafetei radiante, temperatura solului poate fi de cateva ori mai mare decat temperatura apei, la aceeasi intensitate a radiatiei solare (in cazul apei intervine si fenomenul de evaporatie)

        • Domnule Ursu, citez
          „Acum la Madrid are loc conferinta mondiala pe acesta tema , se discuta intocmai de acest fapt, se discuta despre banii necesari pt implementarea metodelor noi,”
          Ma scuzati dar fraza de mai sus este o minciuna, la Madrid nu e vorba de nici-o implementare de metode noi si oricum nu metode are nevoie omenirea ci de energie.
          La Madrid se discuta despre cum si cat vor trebui sa plateasca tarile „bogate” celor „sarace” pentru ca cele din urma sa ramana la fel de sarace si fara acces la energie ieftina iar cele dintai vor saraci inevitabil in acest proces.
          Deci la Madrid se discuta despre egalizarea saraciei, daca nu putem sa ajungem la nivelul tarilor bogate hai sa ii aducem pe ei la nivelul nostru. Sa se dea la toata lumea dupa nevoi la nivel planetar. Un fel de comunism cu fata umana!

  13. Time’s Person of the Year and Fake News

    Într-un recent articol, d-ra Greta Thunberg și co-militanții ei au lansat un fake news în scopuri propagandistice:

    Cercetările arată că poluarea cauzată de arderea combustibililor fosili este cea mai importantă amenințare a lumii pentru sănătatea copiilor. Luna trecută, cinci milioane de măști au fost distribuite la școlile din New Delhi, capitala Indiei, din cauza smogului toxic. Combustibilii fosili sufocă literalmente viața din noi.

    Numai că sursa CNN la care tinerii activiști fac trimitere în legătură cu cele 5 milioane de măști distribuite în școlile din New Delhi spune cu totul altceva despre cauza smogului:

    Ministrul șef al orașului Delhi, Arvind Kejriwal, a declarat că smogul este produs de fermierii care dau foc miriștilor în statele din jurul lui Delhi… Aerul din New Delhi este adesea poluat în această perioadă a anului. Pe lângă arderea recoltelor, smogul se agravează pe măsură ce oamenii ard artificii și petarde pentru a sărbători Diwali, festivalul hindus al luminilor.

    O întrebare simplă și logică, chiar și pentru revista Time, este următoarea:

    De ce simt activiștii climatici, gen Greta et comp., nevoia de a răstălmăci constant faptele sau de a minți în mod public pe cei care au ghinionul să-i asculte?

    Probabil pentru că scopul lor nu este de fapt abordarea schimbărilor climatice. În același articol care menționează smogul din India, Thunberg recunoaște care este în realitate scopul mișcării ei:

    Această acțiune trebuie să fie puternică și largă. Până la urmă, criza climatică nu se referă doar la mediu. Este o criză a drepturilor omului, a justiției și a voinței politice. Sistemele de opresiune coloniale, rasiste și patriarhale au creat-o și au alimentat-o. Trebuie să le demontăm pe toate. Liderii noștri politici nu mai pot evita responsabilitățile.

    O astfel de recunoaștere tranșantă și transparentă din partea tinerei activiste nu mai lasă loc la îndoieli. Thunberg indică precis că mișcarea ei are obiective politice și sociale mai mari decât clima, mediul sau sursele de energie. Poate ajunge acum și secretar general ONU…

  14. Dupa cum zice si Greta trebuie sa luptam cu coruptia iliberalilor deoarece ei ia spaga si cu banii face multe gratare care scoate fum deci e clar. Deasemenea si justitia face multa caldura, te trec apele la tribunal mai peste tot. Si drepturile omului e prea calde, am vazut la televizor ca s-a incalzit si planeta Uranus si Jupiter si Pluto e foarte suspect cat s-a intins coruptia si birocratia. Dupa ce termina cu Pamintul , Greta ar trebui trimisa pe planetele alea ca sa-i ajute si pe ei. Si de ce sa asteptam pina in 2050 ?! De maine putem opri toate centralele de caldura , ce, stramosii nostri dacii cum traiau ? Stefan cel Mare (si Sfant cred) cum a castigat puzderie de razboaie si nu folosea masini ? Ce, noi nu putem sa facem cafea la nisip in Sahara ? Ar creste si economia, am da de lucru la oameni sa aduca cafeaua fierbinte din Sahara. Cine vrea inghetata = la Polul Nord nene, pe jos, ce, ai alta treaba in viata ? Luxul se plateste. Vrei masina si caldura ? Platesti , ca iachtul ala de pe care ne salveaza Greta nu merge cu basini de balena. Plus ca medicamentele alea de cap pe care le ia costa si ele, nu ? Oamenii de stiinta au calculat ca daca le platim la incalziristi cam 80 de euro lunar de caciula (ptiu drace ca tine de cald) s-ar putea sa scapam. Daca nu, aia e. Macar am incercat.

  15. Tratatele internaţionale pentru limitarea încălzirii (decarbonizare) globului sub 2 Grade cer soluţii.
    Două treimi din centralele atomoelectrice de azi se vor închide pâna 2040, peste 449 reactoare azi, care acoperă 10 % din curentul electric al omenirii. Producţia de curent electric va creşte cu 45 %.

    …”… schimbările climatice sunt chiar în miezul lor răsucite și împletite cu întrebări eterne despre sensul, scopul, responsabilitatea și etica umană….”…

    Emanaţiile de CO2 pe kwh în grame:

    Cărbune= 820 grame pe kwh, deci 0,82 kg
    Gaz = 490 gr/kwh
    Solar fotovoltaik= 48
    Hidrocentrale = 24

    Atomoelectrice 12 gr/ kwh

    Centralele atomoelectrice în vest vor fi din SUA (UK are reactor chinez în construcţie mult mai scump decât planificat. Finlanda are reactor francez în construcţie mult mai scump decât planificat). Eficienţa de 95% din potenţialul materialului nuclear în raport cu 5 % folosit azi explică investiţia lui Bill Gates şi a altor 40 firme start-up din SUA (cumpărători din 20 de state).

  16. Cat timp Arctica, Antarctica, Groenlanda, ghetarii Alpilor, nordul Siberiei etc se topesc vazand cu ochii (timeline) in ultimele cateva zeci de ani de cand sunt sub observatie din satelit, nici ca mai e neaparata nevoie de a mai calcula media cu aparatura si metodica specifica – contestabile sau nu. Sa crezi ca aparatura greseste – ca nu exista de fapt incalzire globala- dar ghetarii si zonele inghetate dispar doar asa, printr-un fenomen local paradoxal, fara sa existe o reala incalzire globala, inseamna sa nu vrei sa recunosti evidentele – ceea ce numai stiinta nu mai e.
    Dupa umila mea parere, incalzirea globala e evidenta, iar contestarea ei din ce in ce mai absurda pe cat de evidenta a devenit.
    Singura dilema care ar trebui sa nasca animozitati, energii dar si mai ales solutii, e cum sa o atenuam sau sa evitam efectele nedorite ale ei, prin asta neintelegand ca plang dupa ghetarii de-altadat’ si-i vreau inapoi, ci cum gasim compromisul intre arderea combustibililor fosili (inca necesara dar considerata principala buba), evitand „catastrofa” climatica. Am pus ghilimele pt ca nu-s deloc convins ca respectiva crestere a temperaturii cu 2 grade inseamna automat disparitia civilizatiei umane, a vietii pe pamant etc, ci presupune doar o necesara adaptare (tehnologica in primul rand). Oricum, in ultimele cateva mii de ani omenirea a parcurs un proces continuu de adaptare, de maxima viteza mai ales in ultima suta de ani, deci n-ar nimic nou. Cat despre celelalte forme de viata, aici e o alta discutie. Unele specii risca sa dispara (schimbarile fiind prea bruste pt necesara adaptare biologica), altelee posibil sa-si gaseasca noi arealuri de viata. Biologii sa se pronunte.

    • „Unele specii” au disparut si cind omul era locuitorul pesterilor.
      Dar uite o solutie a Gretei:
      „Până la urmă, criza climatică nu se referă doar la mediu. Este o criză a drepturilor omului, a justiției și a voinței politice. Sistemele de opresiune coloniale, rasiste și patriarhale au creat-o și au alimentat-o. Trebuie să le demontăm pe toate.
      Mai pe scurt: capitalismul trebuie „demontat”

    • Solutii ar fi si sunt deja implementate in unele parti ale lumii insa insuficiente. Energiile regenerabile, vantul si soarele sunt folosite deja insa au si ele limitele lor, vantul si radiatia solara nu pot fi pornite printr-o apasare de buton, curentul produs „stocat” doar intr-o anumita masura ex. o parte a curentul produs in Marea Nordului de eoliene este transporat in Norvegia unde pune in miscare generatoare care repompeaza apa in barajele lacurilor de acumulare astfel incat sa poate fi valorificat potentialul energetic al apei in turbinele electrice.
      Energia necesara este produsa intr-un mod covarsitor de centrale pe baza de combustibili fosili respectiv de centrale atomice, astfel productia fiind foarte bine controlabila.
      Se mizeaza in continuare pe energia electrica obtinuta prin metode „murdare” cele „curate” fiind putine, de multe ori doar la nivel local.
      Personal sunt convins ca se pune accentul pe o technolgie care nu poate fi de viitor, in opinia mea hidrogenul si intr-o anumita masura atomul pot fi sursele de energie curate ale viitorului.
      Industria extractiva cat si cea energetica sunt foarte puternice, influenta lor asupra deciziilor politice fiind evidenta. Daca se reuseste decuplarea politicului de influenta economica sa poate misca ceva in sensul implementarii a technologii noi care deja exista insa folosirea lor este puternic obstructionata de cei care isi vad afacerile puse in pericol.
      Schimbarea climatica este supusa in mintile unora jocului economic, nimic mai fals, noi suntem cei care trebuie sa ne adaptam fenomenelor climatice si nu invers.
      Schimbarile climatice sunt de lunga durata, depasesc generatii de oameni, de multe ori fiind depasita imaginatia decidentilor si nu nunumai care decid pt acum si imediat si mai putin pentru urmatorii 30 – 50 de ani cu toate ca planurile comisiei europene vizeaza acest interval de timp.
      Chiar crede cineva ca o famliei dintr-o suburbie a unui megaoras din lume se gandeste la schimbarile climatice ? grijile lor fiind cu totul altele, ce pun pe masa si cum va arata ziua de maine find principalele preocupari , ei fiind cei cu votul in mana, mai putin in China, acolo decide partidul ce e bine si ce e rau.
      Nu se va putea ajunge la nici un consens si nici compromis, conferinta de la Madrid astazi incheiata, un esec pe toata linia datorita pozitiilor antagonice a statelor lumii , mai ales a celor puternic dezvoltate.

    • @Victor L
      Sa lasam tampeniile neomarxiste (ajunse la moda intr-o parte a Occidentului) , strecurate in discursul Gretei, pt alta discutie. Ametim prea tare lucrurile.
      Una-i problema speciilor care periodic dispar in ritm natural, locul lor fiind luat de specii mai bine adaptate, alta e cand ai extinctii in masa a mai multor specii, din arealuri de intindere masiva, in locul lor neramanand mai nimic, poate doar omul, caprele si iarba pascuta de acestea. Asta-i o veritabila saracire, chiar daca cele 3 specii specificate se inmultesc masiv pe seama disparitiei celorlalte.
      @Ursul Bruno
      De acord.

    • Mai sunt si dovezi care arata ca suntem intr-o perioada in care calotele glaciare, chiar daca incepand cu sfarsitul Micii Ere Glaciare (cca 1850) au o tendinta de a se reduce, au printre cele mai intinse suprafete din ultimii 10.000 de ani:
      https://notalotofpeopleknowthat.wordpress.com/2018/02/21/arctic-sea-ice-extent-at-its-lowest-for-at-least-1500-years-debunked-by-three-scientific-papers/

      Alte dovezi, aparute in urma topirii unor ghetari alpini, arata ca in urma cu cateva mii de ani respectivele zone erau acoperite de paduri:
      https://www.spiegel.de/international/spiegel/the-coming-and-going-of-glaciers-a-new-alpine-melt-theory-a-357366.html

      Din pacate astfel de cercetari sunt din ce in ce mai putin mediatizate.
      Sunt foarte multe necunoscute in ceea ce priveste schimbarile climatice, dar mare parte din mass-media se comporta ca si cum nu mai exista aproape nicio incertitudine.

      • Nu mi-e de ghetari, si nu ma incalzeste ca sunt inca mari si-au fost altadata chiar mai mici. Dar, tinand cont de ritmul in care se reduc, incalzirea globala e evidenta, la fel cum e si factorul antropic generator. Idem in cazul disparitiei specilor. Si tot acelasi ritm (galopant) sugereaza sa ne pregatim (nu doar sufleteste) ori pt mari schimbari ale climei, vietii si aspectului planetei, ori pt mari schimbari ale tehnologiei ca sa atenuam, cat se poate, magnitudinea schimbarilor. Ori pt ambele, mai bine. Oricum, ambele variante de ales isi au costurile lor…

        • „Sa lasam tampeniile neomarxiste (ajunse la moda intr-o parte a Occidentului) , strecurate in discursul Gretei, pt alta discutie.”

          Asta ar fi bine, dar in urmatoarea postare citim: „Nu mi-e de ghetari, si nu ma incalzeste ca sunt inca mari si-au fost altadata chiar mai mici. Dar, tinand cont de ritmul in care se reduc, incalzirea globala e evidenta, la fel cum e si factorul antropic generator.”

          Din pacate, am ajuns inapoi la timpeniile neomarxiste. Si anti-stiinta.

        • Incalzirea globala e evidenta. E insa greu de cuantificat ce aport la incalziere aduce factorul antropic si ce aport aduce alti factori. Deocamdata nu prea stim nici ce a cauzat Mica Era Glaciara si nici ce a cauzat iesirea din ea. Si s-a intamplat relativ foarte recent.

          De acord ca trebuie sa ne pregatim pentru schimbarile climatice, dar n-as dramatiza – ar fi fost cu mult mai rau daca treceam print-o perioada de racire climatica.

          Sunt destul de sceptic ca aceste Green New Deal-uri sunt cele mai bune masuri pe care le-am putea lua pentru a „combate” schimbarile climatice.

        • @ Absurdistan
          Am numit „tampenii neomarxiste” revendicarile lor politice, si asta poate fi subiectul altor discutii, politice. Ce teze stiintifice, adevarate sau false, aduc ei ca pretexte in favoarea respectivelor revendicari, asta e de discutat – dar la „rece”, fara parti-pris-uri pro si contra, impartiti in fct de simpatiile sau antipatiile politice personale.
          Consider ca e evidenta incalzirea globala, iar suprapunerea cu perioada industriala si accentuarea in din ultimele cateva zeci de ani nu poate sa nu fie corelata, datorata chiar cel putin in parte, cu emisiile sporite de CO2 datorate activitatilor umane, in special sporirii arderilor combustibililor fosili.
          Situatia asemanatoare a fost cu gaura de ozon aparuta decadele trecute, gaura datorata freonului ridicat si acumulat in unele zone. Solutia? – Tehnologica! Inlocuirea acestuia cu echivalente in spray-uri, frigidere, instalatii de aer conditionat. Imi amintesc ca si atunci au sarit in sus unii, inspaimantati (si poate alimentati politic) ca vor trebui sa renunte la frigider, aer conditionat si spray-uri, dar iata ca, pt cazul dat, solutia a fost simpla si n-a costat cine stie ce. Si gaura s-a micsorat mult in ultimii 10 ani. Despre asta e vorba.
          @ Sorin
          Eu nu dramatizez nimic si sceptic sunt si eu cand e vorba de a cheltui 1000 mld euro, la nivel de UE, doar pt a da fel si fel de subventii de mii si mii de euro fiecarui posesor de masina electrica, fiecarui producator de energie electrica cu solarele si eolienele de pe langa casa, producatoare a catorva kwh, cu care abia se acopera consumul casei. Nu s-ar rezolva mare lucru. Mai cu folos ar fi un sfert din banii respectivi in cercetare, plus sfanta economisire.

          • O fi evidentă încălzirea globală pentru dumenavoastră. Pentru mine nu e deloc. În America de Nord se resimte mai degrabăp un fenomen răcire în ultima decadă. Au dispărut tornadele din Midwest (nu că le-aș simșți lipsa). Verile sunt scurte, reci și ploiase. Niagara și cursul superior al Mississppi îngheață beton de câtiva ani iarna așa cum n-au mai înghețar din vremea lui Mark Twain. Am un metru de zăpadă de o parte și alta a driveway-ului. Afară sunt -18C, ceea ce e încă OK. În cumplita iarnă a lui 2013-2014 aveam oe vremea asta -30C. Asta la latitudinea 45 de grade nord – exact cea a Ploiestilor.

            N-ar fi ideea rea să vă luați un belet de avion de lșa Frankfurt la Vancouver, așa cum îi recomandam lui Herr Hantzy mai sus. Orotodroma vă duce peste Polul Nord. Veți avea surpriza sî vedeți că în miezul verii banchiza polară e compactă. Groenlanda e înghețată beton Acum vreo 15 ani când ams zburat prima oară de la Chicago la Beijing banchiza era plină de ochouri de apă chiar și în apropierea polului.
            În rest n-ar fi rău să căutați un experimetn care să dovedească efectul de seră al CO2 la concentrații apropiate de cea atmoserică de 0.04%. Până acum nimeni np-a reușit asta. putem dovedi experimental teoria relativității dar nu si efectul de seră al codoiului…

            În privința freonului dacă aveți cruiozitatea să vedeți evoluțșia găuri din stratul de ozon veți constata că ea e sezonieră și că interzicerea fereonului acum mai bine de 20 de ani nu pare să fi avut nicun efect. Aia a fost pentru iecologiști doar repetiția generală a escrocheiei de azi cu încălzirea globală.

            Întreaga agitație nu are nicio legătură cu grija păentru planetă sau climă ci doar cu reducerea arfitificală a standardelor de viață în lumea civilizată. Pentru marxiștii de ieri, deveniți azi iecoloigiști, asta pare să fie cea mai eficientă cale de obținere a puterii politice. O populație săracă, chinuită de lipsuri, îndobitocită și speriată e cel mai ușor de stăpânit. Dacă „verzilor” chiar le-ar păsa de planetă ar trece la boicotarea produselor din China, India și Rusia. Orice cui produs acolo generează de 4-5 ori mai multă poluare ca același cui produs în America de Nord sau UE. Faptul că asta nu-i deranjează deloc vădește dincolo de orice dubii escrocheria.

            • In Europa in schimb verile sunt din ce in ce mai caniculare cu temp. frecvent peste 35 de grade in zone unde aceste fenomene apareau doar sporadic iar iernile arata mai mult a toamna, zapezile de altadata le mai gasim la peste 1000 m daca avem noroc.
              Pentru aceste fenomene printre altele si jetstreamul este raspunzator care si.a modificat traiectoria si cararacteristicele permitand aerului din nord sa va pricposesca cu ierni geroase iar la noi cu ceva mai calduroase.
              Sunt fenomene locale, urmare a schimbarii climei globale intr-un fel sau altul.
              Paradoxal standardul de viata la nivel logal s-a imbunatatit simtitor iar tendinta de care vorbiti este mai mult efectul politicilor economice imbecile ale unor politicieni care au impresia ca prin izolationism si sanctiuni economice se poate rezolva ceva.
              Isteria provocata de incalzirea globala intradevar nu poate avea un sfarsit bun si cu timpul oamenii si vor da seama ca sunt trasi in piept insa deocamdata isteria a pus stapanire pe lumea liberala din SUA, Canada si Europa, restul lumii avand alte preocupari si vom vedea cat de puternic va putea fi liberalismul in fata incercarilor de al sugruma, in orice caz liberalismul a reusit sa invinga atat nazismul caz si comunsimul ramanand singur fata in fata cu indivizi ca Trump, Bolsanaro, Orban , Kacinsky si altii de tapa sa.
              A ramas singur in fata a ce se poate numi dictatura ecologica sau ecofascism practicat pe baricada cealalta, cei din mijloc cu capul pe umeri ce fac si cat se mai uita la saltimbancii extremelor ?

            • @Ursul Bruno

              Mă rog, eu am ajuns în Iulie în România și mi sa părut neobișnuit de rece. E oarecum nefiresc să vezi în Iulei temeraturi de ~ 20C în miezul zilei la București. Dar în fine. Nu e nicio problemă. Mai băgați niște taxe la una alta și sigur vă răcoriți. :)

              În rst în capul dumenavoastră e ca de obicei varză. Sigur că lumea liberă a învins și va învinge întotdeauna tiraniile de toate soiurile. Atâta doar că ceea ce numiți dumneavoastră „liberalism” e expresia cele mai fetide tiranii. Nu Trump, Bojo, Bolsonaro sau Kaczynski încearcă să sugrume exprimarea liberă, ci imbecilii care se pretind „liberali” în timp ce terorizează lumea cu tabuurile lor. După ăștia cu corectitudea politică se va trage până la urmă apa. Ăsta e mersul istoriei… Fiși pe fază și asigurați-vă că aveți vesta de salvare :)

          • @ Josef Svejk
            Si mie mi-e cam frig de-o zi doua incoace, iar bucurestenii se plang chiar zilele astea c-ar fi la ei in case chiar mai frig decat in era glaciala. Si-atunci imi vin in minte versurile: Si totusi exista iubire, si totusi exista blestem/ Dau lumii, dau lumii de stire/ Ca ne-ncalzim per global, dar nu ma tem! Daca ati inteles talcul versurilor de mai sus, ati inteles cum e cu experientele personale, variatiile sezoniere, atitudinea personala etc.
            Si daca teama n-am, nu-mi ramane decat sa ma mir cum de marxistii astia, in goana lor dupa puterea obtinuta asupra unor populatii saracite artificial, au reusit sa penetreze cele mai serioase institutii chiar americane, de ne trimit aia fel de fel de informatii si alarme false, plus alte bazaconii. Io zic ca trebui sa pornim razboiul impotriva tuturor, ca astia-s peste tot!
            De pilda, incepem cu NASA, mai vechi cuibusor de nebunii: https://www.nasa.gov/feature/goddard/2018/nasa-study-first-direct-proof-of-ozone-hole-recovery-due-to-chemicals-ban
            Acu, lasand gluma si ironia la o parte, eu zic sa nu le facem un serviciu respectivilor marxisti, intorcand spatele problemelor reale, vazand in ele doar conspiratii ridicole mondiale pt saracirea populatiei, care sa faciliteze stapanirea viitoare – dupa cum sustineti.
            Ei au mirosit aceasta tactica gresita a unor sustinatori ai capitalismului, si profita pt castig de popularitate spunand lucrurilor pe nume, nu in speranta saracirii… Invoca si false probleme, adevarat, dar nu e cazul nostru, dupa parerea mea.

            • Chestia cu NASA e arhicunoscută. În perioada 2010-2016 a fost infestată cu activiști politici de către administrația Obama. După ce Obama a omorât în 2011 zborurile cu echipaj uman majoritatea profesioniștilor au plecat sau au fost concediți. În locul zborului cosmic NASA s-a axat pe propagandă, o bună parte din „experții” angajați fiind oameni fără nici un fel de comptență în cazul cărora dacă se răsuflă hoax-ul cu încălzirea globală ajung să șteargă mesela la Mc Donalds.

              La chestia cu stratul cu ozon bag seama că se încurcă în propriile minciuni. Tot pe siteul lor apare variația sezonieră:

              https://ozonewatch.gsfc.nasa.gov/

              În rest vă urez succes la pus botu’ la toate gogorițele ce vă ies în cale. Că doar lumea și-ar pierde farmecul dacă n-ar fi plină de papagali. Nu-i așa?

  17. Cu patru ani în urmă a avut loc conferința COP21/CMP11 – Conferința ONU asupra schimbărilor climatice, care a pregătit faimosul Acord climatic de la Paris. Atunci am publicat articolulul COP21/CMP11 – Conferința ONU asupra schimbărilor climatice. Câteva lucruri despre care NU se va discuta la Paris.

    Ieri, s-a încheiat Conferința maraton COP25 – cea mai lungă din istorie (două zile și două nopți extra) – menită să analize succesele implementării Acordului de la Paris din decembrie 2015.

    Concluziile conferinței-maraton, conform BBC, sunt:

    Cele mai lungi discuții climatice ale ONU s-au terminat în Madrid cu un compromis. Toate țările vor trebui să pună pe masă noi angajamente climatice până la următoarea conferință majoră de la Glasgow de anul viitor.

    Neînțelegerile cu privire la alte întrebări – inclusiv piețele carbonului – au fost amânate până la următoarea adunare.

    În 2015, am indicat o parte din cauzele care, după părerea mea, vor face ca și Acordul de la Paris, mult trâmbițat de președintele Obama și alți lideri mondiali, să aibă aceeași soartă ca și precedentele acorduri climatice: coșul de gunoi al istoriei.

    În 2019, am publicat mai multe articole, inclusiv cel de față, în care am recapitulat și re-argumentat motivele pentru care cred că nici în viitorul apropiat nu se va ajunge la succesul unui acord climatic global. Până acum, profețiile mele din 2015 s-au dovedit adevărate. Pentru binele omenirii, aș vrea să fiu un profet mincinos.

    • Multumim! Si-n cazul ambitiilor UE, de a cheltui 1000 mld euro in urmatoarea perioada pt a reduce emisiile la zero pana in 2050, se poate spune acelasi lucru. Mai bine s-ar cheltui acesti bani pt rezolvarea problemelor curente, de la securizarea frontierelor la dezvoltarea infrastructurii, inclusiv trenuri de mare viteza, desigur electrice deci nonpoluante, care sa strabata de la un capat la altul UE, de la relansarea economica si reducerea somajului la impunerea exploatarii rationale a padurilor care absorb destul CO2 – o problema in tara noastra. S-ar castiga astfel mult mai mult. Altfel, exista riscul unor plati nesfarsite pt fel si fel de certificate verzi, subventionari masive pt masinute eletrice pt tot poporul (care-mi plac dealtfel, dar nu-si justifica nici pretul inca prea mare, nici subventiile masive care se intrevad), si alte risipe, fara efect final pozitiv.

  18. Cronica (scurtă) a unui eșec așteptat

    Eșecul recent încheiatei Conferințe climatice de la Madrid era previzibil și așteptat. Într-o cronică mai lungă voi analiza – dacă mai este nevoie, chiar și pentru suporterii cei mai înfocați – cauzele eșecului.

    Deoacamdată, mă limitez la câteva considerații făcute „la cald”.

    Este puțin probabil ca dezacordurile în ceea ce privește propusele valori afectate de schimbările climatice să fie rezolvate prin mai multe cunoștințe științifice. Cu atât mai puțin, vor fi rezolvate prin predicții științifice mai catastrofale (chiar dacă speculative) despre viitorul climatic. Această linie de raționament/acțiune – abordarea științifică a schimbărilor climatice este primordială – păcătuiește prin înlocuirea disputelor despre valori cu disputele despre cunoștințe științifice.

    Mulți comentatori publici (chiar și unii dintre cei care comentează articolele mele) ignoră faptul că soluționarea disputelor privind valorile legate de climă și schimbările sale necesită implicarea în dialog și dezbatere, mai degrabă decât simpla etichetare cu „frumoase” nume precum „climate denier”, „climate contrarian” ori „climate alarmist”.

    Discreditarea și excomunicarea celor care promovează argumente credibile, chiar dacă (aproape) incorecte politic, sunt contra-productive și nu fac decât să crească polarizarea societății și numărul de eșecuri viitoare ale unor conferințe climatice precum cea recent încheiată la Madrid.

    • Totul este despre politica, de fapt.
      Sau, cand Trump ne spune ca, daca la el in batatura e frig, inseamna ca incalzirea climatica e o inventie stangista, o fi ca a inteles explicatiile stiintificilor climatosceptici…?
      Intre timp, laponii din Suedia nu mai au unde sa-si hraneasca renii, ptr ca a plouat, cand trebuia sa ninga, si mai tarziu a nins peste apa care a devenit o pojghita de gheata ce impiedica renii sa ajunga la licheni, singura lor hrana pe timp de iarna…Nu au nici unde sa se deplaseze in cautarea hranei, ptr ca talia padurilor s-a redus simtitor, fiind taiate masiv ca sa lase loc altor activitati industriale.
      Nu mai aduc alte exemple de modificare fortata, si mereu nefericita, a vietii oamenilor si a mediului, din cauza modificarilor climatice, sunt mult bine cunoscute, de toti!
      Ceea ce vreau sa spun este ca, atata timp cat o problema este negata, nimic nu se va face pentru gasirea de solutii viabile. Atentia este deplasata catre conflictul intre cele 2 tabere or, cand 2 se cearta…niciunul nu castiga. In cazul de fata, pierdem cu totii! Pierdem energie, calitate a vietii, si mai ales timp!
      Din fericire, mai exista politicieni responsabili carora nu le pasa ca sunt ironizati si ridiculizati de atotstiutorii in toate cele, si actioneaza. Efectiv.
      Tari mici, ca Elvetia sau Monaco, investesc masiv in cercetare pentru gasirea de noi tehnologii capabile sa raspunda provocarilor viitorului, pe care nu-l vad nici negru dar nici roz, ci NECUNOSCUT.

      • Zdrobiti orinduirea cea cruda si nedreapta.
        @ Ela,
        nu mai e nimic de facut. Se duce dreaqului recolta de rapita. Albina da coltu`, renii nu mai au mincare, ursii coboara printre noi.
        Daca „Trump ne spune ca, daca la el in batatura e frig”, nu are decit sa mai puna o patura pe el.
        Si sa dea bani lumii; sa nu mai ceara bani pentru NATO.

        • Ba sunt foarte multe de facut! Exista noi tehnologii de explorat, exista oameni creativi, specialisti brilianti, inovatori exceptionali, si cam tot de reinventat. Cu astfel de elemente se progreseaza, nu cu indivizi de profesie Gica-contra.
          Numai ignorantii notorii ironizeaza cu indiferenta degradarea biotopului si disparitia unor specii de vegetale si animale, in favoarea betonarii, defrisarii sau a culturilor intensive de plante oleifere, de preferinta transgenice. Evident insa, gusturile nu se discuta, fiecare apreciaza ce poate…

          • Atâta doar că noile tehnologii nu se dezvoltă risipind sume colosale pe importul din China de panouri solare și moriști de vânt ce reprezintă tehnologii descoperite în 1890 (eoliană) și 1955 (solară) și care de fapt nu rezolvă nciuna din ele probleme energetice actuale.

            Până una alta sumele enorme se reispesc exlcusiv pe aceste thnologii învechite (ce de fapt generează în zonele temperate și nordice mai mult consum de hidrocarburi decât economisesc!) în loc să se cheltuie sume mult mai modeste pe cercetarea fundamentală pentru descoperirea de noi tehnolgii și soluții fezabile de înllocuire a dependenței actuale de combutiblii fosili.

      • @Ela
        atata timp cat o problema este negata, nimic nu se va face pentru gasirea de solutii viabile.

        Problema schimbărilor climatice nu este negată, nici n-ar fi posibil atâta timp cât schimbările climatice sunt prezente pe planeta noastră de miliarde de ani. Ceea ce se neagă, printre alții și de mine, este alarmismul, catastrofismul, strigătele apocaliptice – mai avem doar 12 ani să rezolvă problema! și, mai presus de toate, transformarea unei probleme vicioase, fără soluții, într-o măciucă politico-ideologică numai bună de dat în capul celor care nu se aliniază la ideologia politicilor corecte.

        Dacă ați citit declarația d-rei Greta Thunberg, mișcarea ei, ca și altele de același gen, nu este în primul rând despre controlul schimbărilor climatice. Recitiți luarea ei de poziție:

        Până la urmă, criza climatică nu se referă doar la mediu. Este o criză a drepturilor omului, a justiției și a voinței politice. Sistemele de opresiune coloniale, rasiste și patriarhale au creat-o și au alimentat-o. Trebuie să le demontăm pe toate. (s.m.)

        Pe scurt, se dorește demolarea societăților capitaliste actuale, redistribuirea avuțiilor acumulate până acum, înregimentarea populației în detașamente cu gândire unifromă, conform PC, ex-comunicarea dizidenților (ala scepticii climatici), așa cum a cerut recent Misha Ketchell, editorul și directorul executiv al publicației The Conversion (Australia) – Climate change deniers are dangerous – they don’t deserve a place on our site ș.a.m.d.

        Ceea ce se dorește, în realitate, este o revoluție socială și politică, care ar trebui să înceapă cu punerea liderilor politici „negaționiști” cu spatele la zid și executați în stil stalinist. Faptul că d-ra Greta minte și manipulează știri de presă în scopuri propagandistice nu vă pune pe gânduri? V-ar plăcea să trăiți într-o țară condusă de un avatar al Gretei? Mie, nu.

        • Re: „Ceea ce se dorește, în realitate, este o revoluție socială și politică, care ar trebui să înceapă cu punerea liderilor politici „negaționiști” cu spatele la zid și executați în stil stalinist”
          ____

          Pornind de la premisa ca dioxidul de carbon se numara printre gazele cu efect de sera, nimeni nu poate garanta generatiilor viitoare ca, emisiile imense de CO2 rezultate in urma activitatii umane (care au ajuns sa depaseasca cu mult emisiile vulcanice) nu influenteaza evolutia climei. Este evident ca exista controverse pe marginea scenariilor, insa, nici una dintre parti nu poate prezenta garantii despre magnitudinea impactului in scenariul in care concentratia CO2 in atmosfera va ajunge in jur de 600 ppm. In acest context, societatea doreste in primul rand „administrarea riscurilor” pornind de la scenariul worst case bineinteles. Partea pozitiva este ca acest angajament de administrare a riscului, poate contribui in acelasi timp si la asigurarea unei dezvoltari socio-economice viabile (si durabile) in contextul in care competitivitatea ernegiilor regenerabile este si ea evidentiata. https://www.economica.net/tranzitia-energetica-poate-aduce-un-plus-de-3-miliarde-la-productia-industriala-a-romaniei-si-50-000-de-noi-joburi-pana-in-2030_173544.html

          P.S. Tranzitia energetica este parte a Revolutiei Industriale 4.0, a carei monede, pe o parte este imprimata „prosperitate” bazata pe stiinta si tehnologii avansate (digitalizare, 5G, IoT, 3D-printing, block-chain, AI, cloud and quantum computing, etc) iar pe cealalta parte a monedei, este imprimata „durabilatate” si cresterea calitatii vietii (orase curate, apa si aer curat, mancare sanatoasa, protejarea biodiversitatii si a mediului in general). Este evident ca Revolutia Industriala 4.0 porneste in economiile avansate, asa cum au pornit si revolutiile industriale precedente. https://www.youtube.com/watch?v=kpW9JcWxKq0

          • Puteți să ne descrieți un experiment care să dovedească efectul de seră măsurabil al CO2 la concentrații apropaiate de ce atmosferică?!

            Putem dovedi experimental ceva atât de abstract ca teroia relativității, dar nu putem demonstra experimental ceva atât de simplu ca efectjul de seră al codoilui… Nu e suspect?

            Gargara asta cu revoluția 4.0 e doar o gargară a unor escorci șmecheri care abia așteaptă să fraudeze banul public cu nesfârșșite studii și proiecte inutile și irealizabile. Dacă povestea aia ar produce ceva profit de la sine atunci n-ar fi nevoie de niciun fel de subvenții de stat. Cărbunele s-a impus fără ca guvernele să pună taxe pe bălegar, Iar petrolul a luat locul cărbunelui fără a se pune taxe pe locomotivele cu aburi.

            Ce ar fi să mai încercați și pe la alte mese?

            • @Svejk

              Nu se pune problema daca dioxidul de carbon este un gaz de sera sau nu, nimeni nu neaga asa ceva (cat despre experimente intrebati studentii, va laudati ca sunteti inginer). Aici si Aici doar doua exemple.

              Citez: „Measurements of the forms (isotopes) of carbon in the modern atmosphere show a clear fingerprint of the addition of ‘old’ carbon (depleted in natural radioactive 14C) coming from the combustion of fossil fuels (as opposed to ‘newer’ carbon coming from living systems)” Sursa: -Aici.

              Chiar daca concentratia CO2-ului in atmosfera este mica, cantitatea de energie absorbita de-a lungul deceniiilor se aduna (1°C la cinci decenii de exemplu) la care mai pot apare si loops & feedbacks (cresterea concentratiei vaporilor de apa in atm, topirea ghetarilor si a permafrostului, etc). Si iata asa, se explica si modelarile alea cu posibilitatea cresterii temperaturii globale in urmatoarele decenii (chiar cu doua sau cu trei grade Celsius). Asadar, nu puteti prezenta garantii ca emisiile de CO2 nu contribuie la fenomenul incalzirii globale actuale (nimeni nu poate da garantii in acest sens) strigati din toti ranunchii insa sa inchidem ochii si sa renuntam la politele de asigurare (dat fiind ca regenerabillele au fost promovate candva de ecologisti – asa scrie in carticica aia de „ideologie politica”, nu-i asa?).

              P.S.In ceea ce priveste subventiile sectorului energetic, pana in urma cu cateva decenii, industria carbunelui s-a bucurat de subventii (directe si indirecte) chiar si in SUA. Acelasi lucru este valabil si pentru energia nucleara si bineinteles pentru noile tehnologii (fracking) in industria petrolului si a gazului de sist (daca nu ma innsel, fonduri pentru cercetare si pierderile asociatre cu dry-hole mai sunt subventionate si astazi). In Germania la fel, industria carbunelui /salariile minerilor si automobilele diesel au fost subventionate pana in urma cu nu multi ani. De ce subventioneaza guvernele tehnologiile sectorului energetic si alte tehnologii avansate? De ce subventioneaza SUA, China, Germania, UK vehiculele electrice si sectorul regenerabilelor? Raspunsul este simplu: nimeni nu doreste sa ramana de caruta in cursa tehnologiilor de maine! Nimic rau in asta. Cat despre lectiile de „ideologie politica” si acuzele cu „escrocii”, poti reveni atunci cand SUA elimina toate subventiile directe si ascunse (atat la nivel Federal cat si la nivel de State;).

            • @RenewEurope

              Stimate domn era vorba de CO2 la concentrația atmosferică și nu de la ăala slobozit dintr-o butelie cu CO2 comprimat așa cum arată experimentu la care dați link. Orice grădinar știe (și ați fi știut și dumenavoastră dacă ași fi terminat clasa a VI-a pe bune – aia cu circuitul CO2/oxigen în natură :)) că CO2-ul în concentrții mari ajută la încălzirea unei sere. E vorba de concentrații de 2%-3% produse de generatoare de CO2 de între 50 și 75 de pri mai mari ca cele atmosferice.

              În rest colportați obișlmnuitele mninciuni gogonate pentru debili mintali. Faceți un efort și dovediți efectul de seră la concetrații atmosferice. Iată un experiment care demonstrează că CO2 nu produce nicuun eect de seră la consntrații atmosferice: Sigilați un recipient transparet cu aer de la jivelul solului. Cumpărați-vă un detector de CO2 (costă câteva zeci de USD unul pemtru sere ce măsoară comcentrațiile de CO2 între 0.0001% și 15%). Urcați apoi pe o clădire înaltă (15-20 etaje) și colectați aer întră-un recipient identic. Cum CO2-ul e mai greu ca aerul (dacă s-ar fi lipit ceva de dumenavpoastră în școală ați fi știut asta) densitatea sa la câteva zeci de metri de sol e de 50-100 de ori mai scăzută ca cea din aropierea solului. Într-unal treile recipient unpleți 10-15% din volum cu apă. Lăsați apoi cei 3 recipienți la soare câteva ore. Cel cu aer de la nivelul solului având codoi atmosferic va fi la aceeași temperatură cu cel cu aer de la altitudine și aproape fără codoi. Recipientul fără codoi dar cu un pic de apă ce se evaporă de la soare se va îâncălzi sesizabil pentru că vaporii de aer sunt principalul agent al efectului de seră. Acum să vedem cum procedați cu norii :)

              P.S. La aia cu subvențiile petru cărbuni și alți combustibli fosili mințiți din nou ca un debil mintal. Și nu e prima oară. Aveți mai jos tectul oficial al bugetului pe 2019.

              https://www.whitehouse.gov/wp-content/uploads/2018/02/budget-fy2019.pdf

              Schibmând anul din link puteți merge mai bine de 100 de ani în urmă. Indicați-mi și mei anul și capitolul din buget unde ați gpsit subvențiile alea.

              V-am mai spus și în trecut, dacă sunteți mitoman și nu vă puteți abține, încercați măcar să mințiți un pic mai inteligent :)

          • Wow, Revolutia 4.0, ce frumos suna.
            Numai ca tot ce ati enumerat (digitalizare, 5G, IoT, 3D-printing, block-chain, AI, cloud and quantum computing, etc) sunt chestii care consuma enorm de multa energie.

        • „Demontare” nu inseamna „demolare”, ci reasamblare, resetare.
          Desigur, cand aveti o mobila IKEA cu care v-ati obisnuit si care va place, asa cum e, desi nu sta prea drept si nici nu stiti ce sa faceti cu piesele care v-au ramas dupa asamblare, puteti spune ca s-au inselat suedezii ca n-au numit-o „turnul din Pisa”, sau puteti sa o demontati si sa o reasamblati corect.
          Multe idei constructive sunt in discursul Gretei, milioanele de tineri care i le impartasesc nu sunt nici complet naivi, nici inconstienti si nici atat idioti! Poate, un pic utopici…? Dar ce e utopia, daca nu un adevar care nu s-a petrecut inca?
          Dvs considerati capitalismul, de azi, convenabil si preferabil oricaror altor forme societale pe care le cunoasteti, in timp ce tanara generatie il vede opresiv, invaziv, liberticid, si mai ales, anacronic. Ei vor sa inventeze o forma noua de societate, dvs stiti deja ca nu va fi buna… Problema, deci.
          Dar nu inedita, pentru ca, din totdeauna, au existat conflicte intre generatii. Exact asa a progresat omenirea, insa! Este un simplu dezacord intre 2 mentalitati : una uzata si care si-a atins limitele, si alta in curs de elaborare… Clasic.
          Rareori insa, in istoria omenirii, tinerii s-au inselat.

          • “Demontare” nu inseamna “demolare”, ci reasamblare, resetare.

            OMG, în ce limbă ați găsit această echivalență?!

            Mai aștept să comentați de ce tinerii pe care-i iubiți mint în public, cu intenții propagandistice. Îi iubiți și când sunt mincinoși patentați?

            • In romaneste, a demonta nu inseamna a demola. No way :)
              Nu stiu la ce minciuni va referiti, dar nici nu sunt sigura ca avem aceeasi definitie a minciunii…
              De ex, cand Greta spune ca
              „Este o criză a drepturilor omului, a justiției și a voinței politice. Sistemele de opresiune coloniale, rasiste și patriarhale au creat-o și au alimentat-o. „, eu nu sesizez niciun neadevar;
              dar cand Colin Powell a spus, la ONU, ca interventia in Iraq e o datorie a statelor civilizate, si a aratat poze cu presupuse uzine de armament de distrugere masiva,…, aia a fost o minciuna gogonata! Cu consecinte dramatice.
              Voilà.

            • @ Ela

              Conform DEX-ului „a demonta” are sensuri multiple în limba română. Inclusiv acela de a demonta o înșeșătorie, conspirație, făcătiură., etc.

              Chestia cu exploatarea și drepturile omului ar fi credibilă dacă Sfânta Greta i-ar cânta-o și tovaășului Xi de la Beijing. Care tovarăș păstorește cea mai distructivă, risipitoare și poluantă mașinărie a lumii + cele mai brutale și odioase forme de sclavaj și exploatare. Interesant e faptuil că asta nu deranjează picioor de iecologist. N-am auzit pe nimeni din ei să cheme lumea la boicotarea produselor chineze ce cauzează un nivel de poluare și consum de resurse naturale greu de imaginat. Respectiv care sunt produse prjn exploatarea sălșbartică a omului.

              Intersant e faptul că taxele vamale ale lui Trump au făcut mult mai mjult pentru reducerea poluării (prin reducerea producției industriale chineze) deât decenii de gargară & isterie ecologistă.

              P.S.: Greta aia suferă de o formă de autism. Din acest motiv nu va putea primi nici măcar un permis de conducere pentru că e un pericol public. E o biată creatură cu mintea rătăcită explotată de fanatici comuniști fără scrupule. Cu toată starea deplorabilă a sătătții ei mintale, oameni ce se pretind întregi la cap ne cer să-i urmăm elucubrațiile, și să ne distrugem civilizația spre a-i satisface fantasmele.

          • „in timp ce tanara generatie il vede opresiv, invaziv, liberticid, si mai ales, anacronic.”
            Si Churchill spunea ca este cea mai proasta orinduire, dar alta mai buna nu a reusit in Istorie.
            S-a incercat, tot asa, folosind energia inconstienta a tinerilor, si a iesit un Iad. Ai uitat? sau erai doar la soimii Patriei atunci :P
            In plus, de unde ai scos- ca ” demontare” inseamna „reasamblare, resetare.”?
            Iar autorul nu foloseste cuvintul „demontare”, ci „Pe scurt, se dorește demolarea societăților capitaliste actuale”.

            • 1.Churchill se referea la democratie, nu la capitalism.
              2.Nu stiu ce „iad” au provocat tinerii. Ce razboaie, invazii de teritorii si masacrarea accesorie a bastinasilor, segregatie rasiala sau inarmarea unor beligeranti contra altora, etc., au facut tinerii?

              Exista 3 feluri de oameni : cei care vad, cei care vad ce li se arata, si cei care nu vad (Machiavel)
              Mie imi plac oamenii care vad astazi ceea ce toata lumea va vedea maine :)

            • @Ela

              1. În mintea lui Churchill (după cum a spusă-o de mai multe ori) democrația și capitalismul erau indisolubil legate. Toate regimurile tiranice au subordonat econmia distorsionând sau chiar distrugând complet piața liberă.

              2. Adolescenții sunt cel mai ușor de aburit și duși la fantism. E un fapt probat dincolo de orice dubii de organizații faine precum UTC, Komsomol sau Hitlerjugend.

              Dl. viclor L are deci dreptate. Încercați să-l prindeți cu altceva :)

            • @ Ela,
              repeti continuu aceiasi inexactitate:
              „“Demontare” nu inseamna “demolare”, ci reasamblare, resetare”
              Iar demontare nu inseamna deloc „reasamblare, resetare”; scoate-ti din minte mobila IKEA :D
              „In romaneste, a demonta nu inseamna a demola. „. Tu afirmi, dar pe cine contrazici? Cine a spus ca a demonta inseamna a demola?
              Oricum, cine a scris ca demontare insamna reasamblare si resetare, a faultat DEX-ul
              Cu „No way :) ” si „Voilà” nu aduci argumente
              Iti pare rau dupa Sadam Husein?
              „Churchill se referea la democratie, nu la capitalism.”
              Pai, nu era Marea Britanie o tara capitalista si democrata? la asemenea orinduiri se referea. Nu la tari conduse de Sadam Husein :P
              „Moarte capitalismului” aud de peste jumatate de secol. Nu ati obosit?

  19. Citind comentariile, nu-mi dau seama daca subiectul este Greta, clima, vremea sau dom’ profesor. Ma rog…

    Da, logic, climatologii se bazeaza si pe date statistice. Tragedia este ca n-au nevoie de date inregistrate cu 500 de ani in urma si ca le ajung date vechi de 100 de ani ca sa constate modificarea implacabila si accelerata a climei. Tragedia este nu ca se modifica clima in 1000 sau 10.000 de ani, ci ca se modifica perceptibil in decursul vietii unui om.
    Eu inteleg, intr-un fel, disperarea „petrolistilor”… motoarele cu combustie ale masinilor sun mai mici, mai eficiente si mai economice, masinile electrice castiga teren, se cauta solutii alternative la plastic, omenirea descopera ca nu doar petrochimia ne poate da ingrasaminte agricole, mari exportatori de petrol cad de acord sa micsoreze cantitatile extrase, se va construi o centrala electrica nucleala „curata” (care nu produce deseuri radioactive)… viitorul nu suna bine, pentru „petrolisti”…
    Dar a minimaliza, a ridiculiza sau a ignora efectele arderii masive de combustibili fosili mi se pare cel putin imoral. Sau amoral, daca va pica mai bine.

    • „Citind comentariile, nu-mi dau seama daca subiectul este Greta, clima, vremea sau dom’ profesor. Ma rog…”
      Poti s-o faci, dar pari singurul care a inteles ca articolul este despre „dom`profesor”.
      Caci in continuare dai dovada ca nu prea ai inteles articolul: e vorba despre vreme si clima, nu despre petrolisti. Pe care ii crezi disperati.

      • @ victor L

        Sigur, sigur, cum spuneti dumneavoastra!
        Stiu ca sunt doar cativa comentatori care inteleg, cu adevarat, articolele „pro-petrol” si „anti-incalzire-globala-antropogena” de pe-aici, dar sunt trist ca doar doi dintre dumneavoastra ati comentat comentariul meu. Nu disper, astept, mai am cativa pe lista. :)

        Eu consider (eronat, desigur) ca este posibil sa asistam, in viitor, la o diminuare a consumului de petrol. Si, cu limitata-mi intelegere, iau unele manifestari (negarea sau relativizarea incalzirii globale accelerate, incurajarea consumului de petrol, discreditarea initiativelor de protectie a mediului) drept semne ale disperarii. Citesc o stire ce spune ca Dacia este nevoita sa dezvolte un model de autoturism hibrid si unul electric, pentru a se putea incadra in anumite norme de poluare, o alta stire spune ca o tara nordica va construi insule artificiale pentru turbine eoliene, pungile si furculitele de plastic vor disparea din Europa, unii giganti petrolieri sunt dispusi sa renunte la exploatarea unor zacaminte… Hmmm… Viitorul suna bine… Sau nu?… Sau cum?…

        • @ Decebal,
          „Sigur, sigur,” nu esti in cestiune.
          Nu sustine nimeni ca moroarele care foslosesc carburant fosil sint vesnice.

          Doar graba isterica de a le inlocui ieri, daca se poate, e de combatut.. Si se combate.
          Plus ca sub imperativul schimbartilor climatice, voi vreti rasturnarea actualei orinduiri capitaliste. Poate nu sti, dar au mai incercat si altii s-o faca.

    • Colportați informații false pe ici și colo prin punctele esențiale.

      Mșinile elecgrice le vor înlocui pe cele cu motoare cu combustie în vfeo 5-7 secole, la actuala rată de creștere :) Ele reprezintă doar o curiozitate a oamenilor cu bani ce vor să fiue la modă și nicidecum o slouție pentur cei mulți. Asta sărind peste faptul că rezervele de litiu ale planetei noastre ar ajunge în cel mai fericit caz la înlocuirea a cam 8%-10% a parcului autpo actual.

      Normele zgubilitice de reducere a emisiilor de CO2 la mașini (Stage V în UE) generează creșteri de consumuri de combustibil de 10-15%. Mașinile nu devin mai eficiente ci ajung să ardă mai mult petrol pentru a satisface gărgăunii iecologiști. CO2 nu e un gaz poluat ci e ăla care face bulbuci în bere, apă minerală și șmapanie. Vă garantez că nu o să muriți bând apă minerală :) Amlinile nu devin mai mic ci mai mari. Ce ar fi să compați o Honda Civic sin 2000 cu una de azi? Nu mai vorbesc de camionete Iată două poze cu cea mai bi ne vândută mașină americană din ultimii 40 de ani (consecutiv):
      Ford F150 model 2000
      https://www.cstatic-images.com/car-pictures/xl/USB00FOT11FA0101.jpg&height=369&autotrim=1
      și același model 2020
      https://i1.wp.com/www.fordtips.com/wp-content/uploads/2018/11/2020-Ford-F150-Diesel-exterior.jpg?fit=640%2C350&ssl=1

      Tocmai că după expansiunea exploatării gazelro și petrolului de șist viitorul sună foarte bine pentru „petroliști”. E în schimb tare maro pentru iecologiști. Oamenii vor mai mult și mai confortabil. Nu vor nicidecum sărăcie și cartele a la Pingelică.

      Dacă tot sunteți așa de supărat pe lume de ce nu renunțați dumenavostră la hidrocarburi în loc să zbateți să ne otrăviți nouă celorlalți viețile?! De ce nu-i puteți imita pe Amish ce refuză utilizarea motoarelor cu combustie și a electricității. Fac asta cu demnitate și decență fără a se strofoca să le bage altora pe gât stilul lor de viață.

      https://m.thebl.com/wp-content/uploads/2019/08/amish-people.jpg
      https://www.budgetsaresexy.com/images/amish-horse-and-buggy.jpg
      https://i0.wp.com/bemethis.com/wp-content/uploads/2018/10/150159374813212600.jpg?fit=800%2C572&ssl=1

      Partea cu adevărat odioasă e că stilul de viață al majorității iecologiștilor e de fapt mai poluant ca cel al omului obișnuit. Asta dacă luăm îmn calcu,l doar eterna lor deplasare de la o conferința de salvare a planetei la alta sau de la o manifestție isterică la alta. Ce? Nu-i așa?

      Nimeni nu ridiculizează mai tare ca iecologiștii cauza ecoomisirii hidrocarburilor ca icologiștii însăși ce ard mult hulitele hidrocarburi mai dihai ca oricine atltcineva…

      • Sigur, sigur, niste ticalosi, „iecologistii” astia!

        Ca si in cazul motoarelor cu combustie interna, bateriile vor beneficia de noi tehnologii si vor evolua. La fel si pila de combustie.
        Chiar va puteti inchipui viitorul ca fiind populat de autoturisme care pufaie si fumega, in loc de autoturisme electrice?… :)

        • Evident că iecologiștii-s ticăloși. Fură bani publici aiurea și consumă resurse imense ca să le risipiească pe chestii inventate între 1890 (norișca de vânt) și 1955 (panoul solar) care nu rezolvă problema energetică a planetei și care generează, cel puțin în zonele temperate, consurmuri de hodrpocaburi mai mari decât vor ecponomisi vreodată.

          Sigur că sistemele de propulsie vor evolua așa cum am trecut de la cal al locomotiva cu aburi și apoi la avionul cu reacție, locomotiva electrică, sau automobil. Atâta doar că ele nu evoluează prin ukaz,

          Subveniile combinatte cu taxe și regelemntări aiurea nu fac decât să încetinească sau chiar să sugrume cu totul progresul tehnic. E exact ce vedem azi în UE.

      • „Normele zgubilitice de reducere a emisiilor de CO2 la mașini (Stage V în UE) generează creșteri de consumuri de combustibil de 10-15%. Mașinile nu devin mai eficiente ci ajung să ardă mai mult petrol pentru a satisface gărgăunii iecologiști.”
        Acesta afirmatie necesaita mai multa explicatie, in rest daca privim la numarul SUV-urilor nou inmatriculate care este intr-o crestere constanta atat in SUA cat si in Europa nu am impresia ca oamenilor le pasa de incalzirea globala asa cum nimeni nu doreste sa renunte la stilul de viata actual pus pe consum si huzur.
        Vom vedea cat de ingenioase pot fi noile solutii technologice care vor apare cu siguranta, pana atunci insa vom plati cu varf si indesat implementarea noilor technolgii pt ca nimic nu va fi pe gratis si cine isi inchipuie costuri mai reduse se va trezi brusc dintr-un vis frumos, realitatea va fi alta.
        Masinile electrice nu pot fi solutia, sunt eventual o technologie de tranzitie catre altele mai bune.
        Intrebarea fiind, este nevoie de productia de masini electrice care nu sunt altceva decat un morman de deseuri periculoase, mai ales bateriile ale caror componente sunt strict secrete si nimeni nu stie cu ce bombe ecologice vom popula autostarzile si drumurile.
        O reducere a intregii flote de automobile ar fi mai indicata decat masini electrice intr.un numar cat mai mare, pt reducerea flotei insa fiind nevoie de multe solutii inteligente pe care oamenii insa nu el vor accepta intrutotul, automobilul fiind expresia libertatii individuale si cine doreste sa renute la ea ?

        • Ideea nu e strânsul curelei. Asta e soluția a la Pingelică. Omul vrea să trăiască mai bine ca înaintașii săi, nu mai prost. Soluțiile tehnice există și se vor dezvolta în continuare. Atunci când epoca hidrocarburilor se va încheia vom avea alte opțiuni. Combistia hidrogenului e disponibilă acum. Mașini cu pile de combustie, etc. Nu asta e problema. ideea e să nu forțăm mâna pieței din considerente ideologice pentur că aia duce mereu în fundături fără ieșire.

          Piața și inventivitatea umană vor găsi soluțiile viitorului.

          • Dupa cate vedeti nu suntem unul de altul intrat de departe , neputinta pe care o am in fata celor ce o ma asteapte ma enerveaza si nici nu mai sunt la varsta la care imi vine sa-mi i-au lumea in cap.

  20. Să mai râdem un pic…

    Menagerul: Cum se derulează apelurile de asistență tehnică?

    Operatorul: Grozav. Dau vina pentru toate defectele produselor noastre pe schimbările climatice și oamenii le cumpără fără să crâcnească.

    Managerul: Dar nu are nici un sens!

    Operatorul: Ai să fii surprins cât de puțin contează asta.

    Originalul: https://dilbert.com/strip/2019-12-13

    • Josef Svejk spune:
      17/12/2019 la 23:59
      Evident că iecologiștii-s ticăloși. :)

      După o vizită de lucru la marele zid, care-i protejează pe mexicani de ideile lui generoase, Trump se oprește în Texas la o fermă a unui fan declarat al său, al cărui străbunic a mărșăluit cu sloganul „America First” cu aproape un secol în urmă. Un fotograf îl surprinde la un moment dat pe Domnie printre animalele din fermă. Trump îi spune să nu folosească titluri precum cele din wuwt la adresa lui, cum ar fi „Trump printre porci” sau „Trump și măgarii”.
      „Nici o grijă, d-le Președinte!” îi răspunde reporterul.
      A doua zi în ziar se putea citi doar „Mr. President (the third from the left)”.

      https://www.newslocker.com/en-uk/news/uk_news/where-did-donald-trumps-america-first-slogan-come-from-sinister-history-of-presidents-buzz-phrase-is-revealed/

      • Domnu’ Hantzy,

        Sub rezerva faptului că s-ar putea să fiți victima unei necruțăroare afecțiuni mintale sau psihice (la mare modă printre progresiștii vremurilor noastre) unde totuși poanta?!

        Odinioară obișnuiați să ne înveseliți cu diverse giumbușlucuri și momente astrale de isterie, dar asta e prima oară când ieșiți la interval cu chestii parcă extrase din Alamanhul Scânteia 1989.

        Oricare ar fi cauza, vă rog să primiți expresia sincerei mele compasiuni…

        • Compasiunea dumitale e ca un premiu pentru mine. Banuisem de mult că sunteți roșu pe dinăuntru, format în spiritul promovat de Scânteia. Dacă vă consolează cu ceva, obișnuiți-vă cu realitatea asta, căci nu trece cu aspirine!
          Doar o neclaritate mai am în ce vă privește: când vorbiți la persoana I plural, va credeți Smeagol sau Gollum?

  21. Dovezi empirice despre scăderea vulnerabilității globale asociate cu hazardurile climatice

    În luna iulie a.c. a fost publicat un articol semnat de doi cercetători italieni în care se demonstrează că:

    – Există o tendință evidentă de scădere a vulnerabilității umane și economice legate de hazardurile climatice.

    – Ratele medii globale ale mortalității și pierderilor economice legate de hazarduri climatice au scăzut de 6,5 ori, respectiv de aproape 5 ori, din 1980 -1989 până în 2007-2016.

    – De asemenea, rezultatele cercetării arată o relație negativă clară între vulnerabilitatea produsă de hazarduri climatice și bogăție.

    Studiul Empirical evidence of declining global vulnerability to climate-related hazards nu s-a bucurat de atenția mass mediei, pentru că nu se potrivește narațiunii liberale, potrivit căreia noi am avea nevoie de o viață „globală”, controlată de un guvern mondial și care să fie „corectă” pentru toți cetățenii lumii.

    Eșecul lamentabil al ultimei conferințe climatice de la Madrid demonstrează încă o dată, dacă mai era totuși nevoie, că politicile proaste, fake news și religia compromisă a încălzirii globale sunt un jalnic produs obținut cu bani mulți și cu o educație științifică precară (deh, dacă facem greve, în loc să mergem ls școală…).

    Mai grav, mi se pare că mass-media și unii politicieni preferă doar „adevărul” bazat exclusiv pe utilitatea sa de a ajuta ideologii de stânga să preia controlul economiei pentru a înlocui capitalismul cu eurocomunismul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro