vineri, martie 29, 2024

Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova

La o distanță de peste trei luni de la depunerea aplicației pentru candidatura de aderare la Uniunea Europeană (UE), Ucraina și Moldova au primit statutul de țară candidat, iar Georgia – cel de candidat potențial. Decizia a fost publicată în concluziile Consiliului UE, reunit la Bruxelles, pe 23-24 iunie. În acest fel, țările asociate cu UE din Parteneriatul Estic au primit o perspectivă europeană clară. Înainte de aceasta, timp de circa 8 ani, UE era dispusă să recunoască doar aspirațiile lor europene, ca aspect explicit din Acordurile de Asociere, semnate cu aceste țări în 2014. Prin urmare, lista statelor cu perspectivă europeană a crescut până la 10 state, numărând Turcia și șase țări din Balcanii de Vest (Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Kosovo).

Apetitul UE pentru a include state din Parteneriatul Estic în anticamera procesului de lărgire a schimbat în mod esențial contextul geopolitic regional, în prezent perturbat de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Odată cu noua decizie a Consiliului UE, numărul țărilor în așteptare pentru viitoarea extindere europeană a devenit similar cu cel de extindere din anul 2004, când la UE au aderat 10 state. Mai mult ca atât, Ucraina și Moldova devin noile state ex-sovietice care, dacă adoptă reformele necesare, demonstrează stabilitate politică, asigură instituții democratice funcționale și beneficiază de un climat geopolitic favorabil, s-ar putea alătura, într-un viitor deocamdată incert, altor trei foste republici sovietice (Estonia, Letonia și Lituania), ale căror apartenență la UE durează deja de 18 ani.

Viitorul european al Ucrainei și Moldovei (iar în eventualitate și al Georgiei) va depinde nu doar de îndeplinirea condițiilor politice, economice și legislative față de UE (“criteriile de la Copenhaga”), în procesul de accedere, dar și de predispunerea statelor UE de a se extinde în continuare. Totodată, până ca negocierile privind aderarea să demareze, cele două state asociate urmează să demonstreze rezultate tangibile în cadrul reformelor deja în desfășurare (statul de drept, lupta cu corupția, administrația publică locală etc.). Deși UE este bine intenționată, evoluția dialogului bilateral cu cei doi noi candidați depinde de situația internă și nicidecum nu de voința politică de la Bruxelles. Ca elitele ucrainene și moldovene aflate la guvernare să se descurce pe calea reformelor, acestea vor necesita asistență financiară și sprijin politic, adițional la cel acordat în prezent. Acest lucru înseamnă că vor crește costurile UE în transformarea statelor candidate. Prin urmare, având în vedere numărul mare de solicitanți pentru resursele de pre-aderare ale UE, se va impune o exigență sporită din partea Bruxelles-ului privind calitatea reformelor implementate. Mai mult ca atât, evoluțiile interne din Ucraina (și într-o măsură mai mică din Moldova) depind într-o măsură considerabilă de situația de pe câmpul de război, unde, deocamdată, Rusia se impune, ocupând noi teritorii ucrainene (la începutul lui iunie constituind 20% din teritoriul ucrainean). În consecință, asigurarea unor reforme calitative în cele două țări candidate va fi într-o competiție firească cu reziliența acestora în fața șocurilor provocate de factorul rusesc.

Factorii ce au determinat candidatura Ucrainei și Moldovei

Decizia istorică a șefilor statelor UE privind oferirea statutului de candidat pentru Ucraina și Moldova, recomandată anterior de către Comisia Europeană, se datorează unui melanj de factori pozitivi, dar și nefaști, care au permis spargerea reticenței birocratico-politice tradiționale din interiorul UE, precum și cea de la nivelul statelor membre, împotriva extinderii.

Primo, atât Ucraina cât și Moldova (precum și Georgia) au implementat din 2014 acorduri de asociere (circa 8 ani), care le-au permis să ajungă din urmă statele din Balcanii de Vest la capitolul aproximarea legislației. Din acest punct de vedere, UE a dispus de evidență, colectată inclusiv cu ajutorul chestionarelor completate de autoritățile statelor asociate, care demonstra că integrarea europeană, în termeni practici, a atins un anumit progres. Acest lucru a scos în evidență că, aparent, pe partea sectorială, multe procese s-au derulat conform așteptărilor și standardelor UE, inclusiv în perioada regimurilor oligarhice (Ucraina, Moldova) sau pro-ruse (Moldova) din anii precedenți (IPN, Mai 2021).

Secundo, pe partea politică, partidele de la guvernare în Kiev și Chișinău au o vocație pro-europeană. Formațiunea înființată de președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, Slujitorul Poporului, a aderat la familia liberalilor europeni în luna iunie (ALDE), iar Partidul Acțiune și Solidaritate, al cărui lider informal este președintele Maia Sandu, este asociat cu Popularii Europeni (PEE) începând cu 2017. Prin intermediul acestor afilieri politice cu principalele grupuri politice la nivel european, Parlamentul European a susținut masiv candidatura la UE pentru cele două state asociate.

Tertio, forțele politice pro-UE dețin un monopol al puterii, cu control efectiv, pe orizontală, a principalelor instituții în stat, inclusiv a președinției. Acest lucru permite asumarea plenară a răspunderii pentru agenda reformelor, totodată, oferind instrumentariul necesar pentru a iniția reforme, indiferent de costurile politice și eficiența procesului. Chiar dacă într-un tempou mai degrabă decelerat, din cauza agresiunii rusești împotriva Ucrainei și a crizelor de ordin economic, energetic și de securitate din Moldova, reformele au continuat să fie în desfășurare.

Cuarto, guvernele din ambele țări au capitalizat pe marginea relației pozitive atât cu actorii non-guvernamentali din țară, cât și cu guvernele din statele UE. Subiectivismul din aceste relații au favorizat o deschidere masivă a instituțiilor europene. La aceasta se adaugă socializarea intensă dezvoltată în raport cu UE de către actorii de politică externă de la Kiev (Volodymyr Zelensky și Dmytro Kuleba) în contextul agresiunii rusești și respectiv cei de la Chișinău (Maia Sandu și Nicu Popescu) pe marginea crizei refugiaților.

Quinto, și cel din urmă factor, constituie dilemele geopolitice legate de securitatea regională, în combinație cu solidaritatea față de Ucraina. Printre altele, candidatura de aderare la UE este văzută drept stimulent nou ce ar putea ține mobilizată populația ucraineană în jurul guvernării de la Kiev, care refuză să cedeze în față agresorului rus. Chiar dacă candidatura oferă un calendar nebulos legat de aderare, aceasta oricum ancorează Ucraina într-o perspectivă clară a dezvoltării post-război. Același raționament de mobilizare socială în jurul guvernării a contat în cazul Moldovei, unde guvernarea riscă să se confrunte cu o criză de legitimitate (încă în formă ascunsă) din cauza degradării situației socio-economice (inflație de 30% etc.). Pe acest fundal nefast, pozițiile forțelor pro-ruse se consolidează, care, în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale și parlamentare (2024-2025), pot avea efecte negative pentru pozițiile UE în Moldova, generând probleme și Ucrainei. Din aceste considerente, se pare că statutul de candidat pentru Moldova a fost condiționat într-o proporție considerabilă de calculele de securitate regională, precum și de dorința de a asigura o continuitate a guvernării forțelor pro-UE.

Considerentele descrise mai sus au avut un efect cumulat favorabil deciziei de acordare a statutului de țară candidat atât Ucrainei, cât și Moldovei, care, cel puțin deocamdată, par să fie văzute “la pachet”.

Principalele distincții între Ucraina și Moldova în raport cu candidatura de aderare la UE

Potrivit scenariilor anterioare, Ucraina și Moldova riscau să obțină statutul de candidat potențiale, care i-a fost acordat Georgiei (IPN, Iunie 2022). Totuși, factorii descriși mai sus au dus la materializarea scenariului pozitiv, a cărui derulare depinde, pe de o parte, de calitatea reformelor (pe interior) și, pe de altă parte, de dispoziția UE față de extindere și urmările, deocamdată încă necunoscute, ale războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei (pe exterior). Cu toate acestea, pe partea politică, situația internă din Ucraina și Moldova diferă semnificativ.

Chiar dacă în ambele cazuri, la guvernare sunt partide care sunt creditate cu încredere din partea UE, doar în Ucraina există o certitudine că viitoarele alegeri nu vor inversa procesele din țară. Sondajele recente arată că 69% din populația ucraineană este convinsă că țara lor va adera la UE în 5 ani, alte 14% văd acest obiectiv atins în 5-10 ani, iar 3% – în 10-20 de ani. Acest nivel de încredere se datorează lipsei de alternative geopolitice. Or, colaborarea cu Comunitatea Statelor Independente a încetat în 2018, iar dialogul cu Uniunea Economică Euroasiatică sau alte organizații dominate de Rusia va fi sub interdicție politică pe termen lung. De asemenea, nicio forță politică ucraineană nu a pus sub îndoială importanța statutului de candidat UE, parțial ca urmare a marginalizării politice (temporare) a opoziției pro-ruse, al cărui lider Viktor Medvedciuk se află sub arest și cercetat pentru trădare de țară. Aceste circumstanțe creează un context ireversibil pentru candidatura de aderare la UE a Ucrainei.

Actuala guvernare de la Chișinău este ancorată într-o agendă pro-reformă și are un discurs pro-european incontestabil. Cu toate acestea, poziția partidului de la guvernare este fragilă din perspectiva legitimității publice. Sondajele arată foarte clar că până la obținerea candidaturii de aderare la UE, atât PAS, cât și opoziția formată de Socialiști și Comuniști aveau practic același nivel de popularitate (în jur de 24% fiecare formațiune în parte). Este foarte probabil că apropierea de UE o să repare declinul în simpatiile publice, provocată de șocurile socio-economice. Totuși, efectul candidaturii UE poate avea un efect temporar. Prognozele negative pentru a doua jumătate a anului legate de inflație și menținerea prețurilor înalte la hidrocaburi, din cauza utilizării energiei în calitate de armă de presiune de către Rusiei, expun guvernarea unor riscuri majore de instabilitate politică. Spre deosebire de Ucraina, Moldova este atât membră a Comunității Statelor Independente, cât și deține statul de țară observator în cadrul Uniunii Economice Euroasiatice. Datorită acestor conexiuni cu organizațiile internaționale controlate de Rusia, actorii politici pro-ruși au posibilitatea să readucă în atenția populației subiectul politicii externe multivectoriale. Acest lucru permite alimentarea caracterului polarizat al societății în privința orientării externe a țării (IMAS, Februarie 2022: Aderarea la UE – 52%; Aderarea la Uniunea Euroasiatică – 48%). În vederea exploatării clivajelor geopolitice existente, opoziția formată de forțele pro-ruse, reprezentată de Socialiști, a condamnat acordarea statutului de țară candidat. În acest sens, a fost invocat faptul că cererea transmisă UE nu a fost sprijinită în cadrul unui referendum, deoarece țara urmează să transmită UE anumite aspecte din suveranitatea sa (Socialiștii, Iunie 2022). Orientarea externă a Moldovei spre UE este vulnerabilă, deoarece forțele pro-ruse manifestă rezistență, chiar dacă liderul lor informal Igor Dodon este în arest la domiciliu și investigat pentru trădare de țară, corupție și îmbogățire ilicită. Pe lângă realizarea reformelor în mod transparent și eficient, guvernarea moldoveană trebuie să reducă la maxim divergențele geopolitice.

În loc de concluzii…

În următoarele luni și ani vor conta rezultatele concrete, iar UE și multe state membre au semnalat că nu există duble standarde sau scurtături pentru noii candidați. De aceea, în paralel cu supraviețuirea agresiunii rusești (Ucraina) și a multiplelor crize (Ucraina, Moldova), aceste țări vor fi sub o presiune enormă de a livra reforme. De această dată, cele din urmă nu sunt condiționate de vreo asistență macro-economică, ci de promisiunea făcută propriilor cetățeni privind avansarea cât mai rapidă spre etapa de deschidere a negocierilor pentru aderare.

Odată cu obținerea candidaturii de aderare, Ucraina și Moldova au identificat traseul exact în direcția UE. Din cauza factorului rusesc, efortul țărilor asociate pare a fi mai complicat decât cel depus de Balcanii de Vest. Candidatura de aderare la UE pentru țările, tratate de Rusia ca fiind parte a zonei sale de influență, o nemulțumește pe cea din urmă. În pofida acestui fapt, actuala conjunctură geopolitică constituie o oportunitate istorică de a substitui dependențele de Rusia cu aprofundarea integrării cu UE, realizabilă prin intermediul statutului de candidat.

Articol apărut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Trebuie rapid constientizata nu numai pozitionarea geografica ce avantajeza Rep. Moldova in cazul aderarii ci si perspectiva politico – sociala si militara ce este parte a viitorului existentialist al celor doua natiuni(Ucraina si Rep. Moldova ) aflate gard in gard si acum aflate in aceiasi situatie exceptionala merg impreuna pe culoarul aderarii la Uniunea Europeana .Factorul determinat ce a relansat deciziile UE in cazul celor doua natiuni(ucraina si Rep. Moldova ) este razboiul declansat de Rusia si efectele lui imediate .Razboiul dintre Rusia si Ucraina face ca cele doua natiuni , deja aflate in proces de aderare , sa se desprinda total de natiunea si societatea rusa . Nici cetatenii etnici moldoveni si nici cei ce isi asuma , ca reprezentare , etnia ucraineana (devenita peste noapte o natiune distincta de cea rusa )nu mai pot convietui unii linga altii .Cele doua componente , una ce reprezinta locul celor doua natiuni ,deja devenite europene , (doar Putin si razboiul lui a putut face asta ) si cealalta componenta ce reprezinta separarea totala de Rusia , au determinat Uniunea Europeana sa le accepte rapid aderarea .Nu mai este posibila convietuirea cu etnia rusa nici in Donbas si curind nici in Transnistria .Lucrurile stau diferit dar efectele vor fi similare .Asa cum era previzibil Donbasul , majoritar etnic rus , va reveni la patria mama iar transnistrenii vor gasi, la nivel personal , solutia reasezarii lor catre Rusia neputind convietui si nici ramane in menghina moldavo- ucraineana . Acolo va fi o cale pasnica de urmat .

    • daca rusia pierde razboiul din ucraina, trupele rusesti din transnistria pot fi rase intr-o noapte. nu exista cale pasnica cu rusia.

  2. Cu alte cuvinte, Ucraina vă bagă în UE chiar înaintea ei însăși! Daca nu era Ucraina și determinarea ei din 2014 până în 🎁, voi rămâneați in Limbo cum și Pomania&Bulgaria chiar si azi, însă fara nicio perspectiva de integrare efectivă în următoarele decenii. (MCV, consiliu monetar, Schengen…
    Iată de ce, poate ar trebui sa vă concentrați pe problemele voastre teritoriale, că sa deveniți cat mai viabili și posibil de integrat mai rapid, constituind Condominii, împreună cu ucrainenii, la Reni și în Regiunea Transnistreană cu excepția Tighinei și… Astfel încât să vă puteți folosi optim propriul teritoriu.
    De asemenea, Mitropolia Moldovei ar trebui să ceară Patriarhiei de la Constantinopol, care a și înființat o in urma cu peste 620 de ani, să o administreze canonic, ieșind și Patriarhia rusă și din csi! Iar pe viitor transformarea în Patriarhie autocefală… Cred că sunteți conștienți de faptul că nu veți mai avea relații cu csi și nu vă veți integra în veci fiind în csi.

  3. Ca părere, următorul pas al Moldovei și Ucrainei este denunțarea tratatului 5+2 referitor la Transnistria și rezolvarea chiar cu forța a situației din această enclavă pro-rusa. Și România ar trebui să acționeze în acest sens.

  4. stataliştii zic „Moldova”, dar toponimul este de la un râu, care nu e în republica recunoscută omonim https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Moldova… denotă pretenţii teritoriale şi identitare în spaţiul României, care izvorăsc din kremlin de peste 2 secole!
    dacă acest comentariu nu va fi aprobat => nu corespunde mesajului că moldoveni sunt doar cei cu interes kremlinez (deşi numele nu le aparţine)… un minim de respect ar presupune a nu identifica partea cu întregul… şi a face distincţia interesului specific

    • Nu-i adevarat!
      De mom ce in toate limbile germanice actuale – si in cele vechi – exista „MOLD/ molde.
      S-ar parea ca INTREPRINDEREA a fost% germana, cel putin finantata de nemti si coordonata de Biserica Catolica, dupa masacrarea sasilor din Rodna de catre mongoli…
      Infiintarea marcii de aparare = a avanpostului… de peste crapatzi!
      De altfem, minastirea Neamtului precede din multe privinete aparitia Moldovei ca stat… ruinele de acolo sunt de dupa invazia mongola.

      • deci moldova e a nemților catolici, care au dat-o rușilor, iar restul e doar o istorie pe care locuitorii nu o acceptă.. că ești catolic, neamț, rus, mongol, maghiar… mulțumesc pentru că mi-ai împărtășit ce crezi, și că ce am scris a produs aceasta…
        dar nu ai spus de ce nu e adevărat că Moldova curge în România! probabil cenzura site-ului a considerat că e valoare adăugat în direcția pe care o susțin

        • Legenda spune… NU e nici macar o ISTORISIRE a vreunui carturar al vremii.
          E o LEGENDA!
          MoL Dove curg prin ROMANIA deoarece doar aici sunt DEPRESIUNI.
          Daca vrei sa vezi Moldele poti s-o iei de la Tg. Neamt, pana la Onesti si o tii tot intr-o Depresiune.
          Deoarece locuitorii de acolo si de prin TRANSNISTRIA si-au spus dintotdeauna moldoveni – nu i-au numit/ spus rusii MOLDOVENI, ci poate maldavani, transnistreni si bessarabeni, daca nu stiti – respublica sovietica era MOLDOVENEASCA, adca a MOLDOVENILOR care au facut mai apoi rep.MOLDOVA membra a ONU.

  5. deci „res publica” sovietică era sovietică, dar vrea și acum să fie Moldova de la origini până peste Carpați… mulțumesc pentru clarificare… good luck with that :D

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro