marți, decembrie 7, 2021

Canonul libertatii. Despre totalitarism si religiile politice

A sosit din plin momentul ca discutiile in jurul dictaturilor totalitare ale veacului al XX-lea sa iasa din amatorism, sa intre cu adevarat in zona expertizei.  Este nevoie de racordarea faptelor (pe care, fireste, trebuie sa le cunoastem, sa le examinam, sa le explicam, in primul rand prin accesul neingradit la arhive, deci nu pe baza unui impresionism
steril) la lumea ideilor din care s-au inspirat militantii noilor credinte.  Mai mult, este nevoie de o deconstructie a substratului doctrinar si emotional, a matricii paleo-simbolice (termenul a fost propus de Alvin W. Gouldner) a ideologiilor radicalismului universalist ori particularist.  Aceste tiranii ale certitudinii, cum le-a numit sociologul Daniel Chirot, au marcat schimbari esentiale in regimul subiectivitatii, au tradus institutional si in planul actiunii colective tentativa de a substitui sistemele axiologice traditionale prin noi doctrine menite sa inflameze, sa galvanizeze, sa genereze adeziuni fanatice, idolatrii seculare in numele carora milioane de oameni au fost prigoniti, deportati, inchisi, asasinati.

Totalitarismul nu poate fi inteles fara explorarea religiilor politice pe care s-a intemeiat (a se vedea in acest sens excelenta carte despre poezia unei religii politice datorata profesorului Eugen Negrici, un efort de a demonstra natura eclesiologica si soteriologica a ideologiei comuniste in versiunea sa romaneasca).  Atunci cand unii il numesc pe Adrian Paunescu un simplu „mascarici de curte”, mi-e teama ca se subestimeaza rolul ritualic al spectacolului totalitar, faptul ca sistemul nu putea functiona in absenta acestor procesiuni cultice care combinau misticismul institutionalizat cu fanatismul si cu partolatria exclusivista.

Colectia „Zeitgeist” pe care o coordonez la Editura Humanitas are tocmai acest scop, de a oferi perspective istorice, analitice si hermeneutice deopotriva asupra conceptelor moderne privind libertatea cat si privitoare la asaltul impotriva spiritului autonom, la variile ipostaze ale anti-liberalismului. Ma bucur sa pot anunta aparitia uneia dintre
cartile mari ale secolului trecut. Este, daca nu ma insel, prima lucrare de Eric Voegelin (1901-1985) care apare in traducere romaneasca. Salut aici efortul exceptional al istoricului Bogdan Ivascu, autorul traducerii si al studiului introductiv.

Am inceput sa-l citesc pe Voegelin in anii 80, la indemnul profesorului Virgil Nemoianu (care il considera drept unul dintre marii ganditori politici ai modernitatii). In 2009 am participat la un seminar pe tema religiilor politice organizat la Atlanta de filosofii politici Aurelian Craiutu si Daniel Mahoney. Cartea lui Voegelin a fost discutata in adancime, alaturi de contributiile unor Raymond Aron si, mai recent, ale lui Emilio Gentile.

Am citit in acesti ani corespondenta dintre Voegelin si Leo Strauss. Sunt convins ca, alaturi de lucrarile unor Raymond Aron, Elie Halevy, François Furet, Cornelius Castoriadis, Claude Lefort, Isaiah Berlin, Franz Borkenau, Leszek Kolakowski, Karl Popper, KarlMannheim, Hannah Arendt, Karl Jaspers, Jacob L. Talmon, Karl Dietrich Bracher, Norman Cohn, Jeanne Hersch, Ernest Gellner, Pierre Manent, Paul Hollander, Jean-François Revel, Ghita Ionescu, Luciano Pellicani, Alain Besançon, spre a ma limita doar la aceste nume, contributiile lui Voegelin traseaza liniile de forta ale rezistentei in raport cu profetismul revolutionar comunist si fascist, cu orice forma de colectivism utopic, de inginerie sociala cu pretentii universal-transformatoare.
Reiau aici doua citate de sustinere a cartii aparute pe pagina editurii Humanitas:

„Originală, profundă, menită să dăinuie, opera lui Eric Voegelin stă
mărturie pentru efortul de a afla resursele ultime ale diverselor
forme de misticism politic. Alătudemistificat religiile politice moderne, calificându-le drept încercări
de a imanentiza eshatonul, deci de a şterge distincţia dintre ceea ce
ţine de regatul imanent şi ceea ce defineşte imperiul transcendent.
Oricine vrea să înţeleagă gramatica ezoterică a comunismului şi pe cea a
fascismului şi substratul lor gnostic trebuie să citească lucrările lui
Voegelin.“ (Vladimir TISMĂNEANU)

„Există epoci care interpelează stabilitatea conceptelor filozofice şi
filozofi care depăşesc percepţia comună despre istorie şi timp. Eric
Voegelin face parte din ultima categorie de gânditori, profund marcaţi
de hecatombele secolului XX. Căutând să înţeleagă fascinaţia populară
pentru extremism, el se îndreaptă spre rădăcinile nevăzute ale ororilor
naziste şi comuniste. Făcând pentru prima oară cunoştinţă cu publicul
român, Religiile politice de Eric Voegelin arată echilibrele fragile ale
modernităţii europene. Pentru a neutraliza patologiile utopiei
totalitare, e nevoie ca simţul etic al indignării şi precizia analizei
conceptuale să întâlnească o sensibilitate teologică. Opunând lumina
spirituală oricărei bezne colectiviste, Eric Voegelin ne vorbeşte ca
martor curajos, erudit comentator şi îndrăzneaţă călăuză.“ (Mihail
NEAMŢU
)

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Doua observatii:
    – dupa succesul avut cu excelentul articol de dupa moartea lui Adrian Paunescu reveniti prea des la acesta, mentionandu-l repetat;
    – singura idee cu care am ramas dupa lectura de mai sus este ca ar fi timpul ca istoria totalitarismelor din secolul trecut sa fie data pe mana expertilor.

    Mi-a scapat ceva?

  2. Buna ziua:

    Scopul articolului este sa semnaleze o lucrare exceptionala a unui mare ganditor american de origine germana, un spirit anti-totalitar in sensul cel mai nobil si demn. Nu as fi revenit la subiectul Paunescu daca nu s-ar fi ivit intre timp voci care incearca sa „complexifice” subiectul pana la negarea unor adevaruri factuale incontestabile (rolul crucial al acestuia in articularea discursului dictaturii ca religie politica, fie ea si degradata etc). Va incredintez c voi scrie si despre ideologii regimului (am facut-o in cazurile Rautu si Chisinevschi, voi scrie despre Dumitru Popescu si ale sale memorii, de fapt o tentativa apologetica de justificare a national-stalinismului).

    Da, consider ca „lautarismul”, diletantismul trufas, amatorismul agresiv nu pot servi unei analize adecvate a subiectului (istoria, sociologia, psihologia comunismului si fascismului). Este nevoie de repere interpretative, de perspective comparative, de recursul la documente, la arhive. Altminteri, fiecare are ceva de spus, toti suntem „specialisti”, nu mai exista criterii si cadre conceptuale. Pentru a transcende paradigma totalitarismului este nevoie mai intai sa o cunoastem cum se cuvine. In plus, transcenderea implica nu doar abolire, ci si conservare. Exista numeroase elemente care justifica, in opinia mea, utilizarea conceptului de totalitarism, chiar daca altele s-au dovedit discutabile. Nu este vorba de un fetisism conceptual, ci de pertinenta abordarii acestor regimuri din perspectiva rolului esential al ideologiei (intemeierea, legitimarea ideologica a terorii). Este ceea ce accentua regretatul ganditor politic francez Claude Lefort, trecut in 2010 in lumea celor drepti.

    Va urez Dvs, cititorilor si admnistratorilor acestui site, un An Nou cu noroc, sanatate si bucurii!

    Vladimir Tismaneanu

  3. Nu l-am citit pe Eric Voegelin (multumim pentru semnalare) dar cred ca nu gresesc cand il aduc in discutie (si) pe Erich Hoffer si cartea lui „The True Believer: Thoughts On The Nature Of Mass Movements”. Ce parere aveti?
    La multi ani domnule Tismaneanu!

  4. Pentru Emil:

    Total de acord. Cartea lui Hoffer face parte din aceeasi traditie a gandirii neinregimentate. Hannah Arendt l-a considerat pe Hoffer, alaturi de Camus, printre cei mai originali si onesti ganditori ai politicului. Hoffer a susprins exceptional natura si efectele resentimentului politic in miscarile revolutionare de masa ale modernitatii. S-ar putea adauga aici si cartea lui Pieter Viereck „Metapolitics”. Va asigur ca vom incerca sa traducem „The True Believer” pentru colectia „Zeitgeist”.

    Ganduri bune si La Multi Ani!

    VT

  5. Astept cu interes sa citesc cartea lui Voegelin; intra in intentiile colectiei coordonate de dumneavoastra si traducerea unor lucrari precum cele ale lui K. D. Bracher (Dizolvarea Republicii de la Weimar), Emilio Gentile, Ian Kershaw, de ce nu si Sorel (Reflexii asupra violentei/scoasa din planul editorial Humanitas) ? Nu ar fi interesant si un proiect de cercetare asupra Partidului Comunist Roman (structuri, dinamica, mecanisme functionale) coordonat de Intitutul pentru investigarea crimelor comunismului si a memoriei exilului?

    Cu respect,
    Florin Muller

    • Va multumesc ptr mesaj. Emilio Gentile (cartea despre religiile politice) intra in planurile de traduceri. Sorel este prevazut sa apara in curand in colectia „Zeitgeist”. Temele pe care le sugerati despre PCR sunt incluse in planul de cercetare pe 2011 in cadrul departamentului „Insitutii” din IICCMER condus de dl Adrian Cioflanca, dar si in celelalte departamente. De acord cu Dvs, ar fi cat se poate de utila publicarea unora din cartile lui K.-D. Bracher. Nu mai vorbesc despre Kershaw, Gellately ori Overy.

      Tot anul acesta speram sa apara, in „Constelatii”, la Curtea Veche, traducerea cartii lui Ken Jowitt, „New World Disorder”. Am mai spus-o, este regretabil ca pana acum nu s-au publicat lucrari esentiale de Jowitt, ori cartea lui Daniel Chirot despre „Modern Tyrants”. Mai sunt si alte titluri, inclusiv unele de mare interes datorate unor cercetatori romani. Ati vazut probabil si anuntul legat de pregatirea atat de necesarei enciclopedii despre „Stapanii Romaniei comuniste”. Pretuiesc mult interesul Dvs pentru aceste teme, mai cu seama ca aparitia vol. III din Kolakowski a trecut, pana acum, aproape neobservata. Multa lume vorbeste despre totalitarism (comunist si fascist), dar referintele la lucrarile fundamentale sunt prea adeseori absente.

      Cu bune ganduri,

      Vladimir Tismaneanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro