joi, iunie 24, 2021

Capcana dilemelor tranziției sau cum să faci omleta fără să spargi oul

„Faceți calculele și apoi trageți linie pentru a ajunge la propriile voastre concluzii, aceasta este rugămintea mea. Pentru că dacă decideți în favoarea lansării unui proiect nuclear, ar fi bine să luați seama la imensul, uriașul nivel al investițiilor ce trebuie făcute și țineți cont de costurile pe care le implică pe întreaga sa durată de viață. Ceea ce înseamnă că veți fi blocați într-un astfel proiect pentru mult, mult timp.

Frans Timmermans, octombrie 2020[1]

Suntem în miezul unei dezbateri privind cursul pe care îl va lua tranziția energetică în Europa, pentru a atinge țintele de neutralitate climatică propuse pentru anii 2030 – 2050 – 2060, care formal ar trebui să se traducă implicit și în documentele privind taxonomia proiectelor propuse pentru finanțarea sustenabilă (Regulamentul UE 852/2020).

Nu sunt prea multe dubii că proiectele de energie regenerabilă sau cele privind economia circulară se încadrează în taxonomia finanțării sustenabile; pe masă sunt încă discuții legate de rolul gazului natural ca fiind „combustibilul de tranziție”, respectiv al energie nucleare, ca fiind energie curată și prietenoasă cu mediul înconjurător.

Înainte de a intra în miezul dezbaterii privind rolul energiei nucleare ca energie curată și prietenoasă cu mediul înconjurător, ar fi util să ne aruncăm puțin privirea pe tabelul pe care EY România ni l-a pus la dispoziție și care conține lista fondurilor europene (în majoritate nerambursabile) ce pot fi accesate pentru tranziția energetică.

Sursa: Ziarul Financiar[2]

Miza financiară, după cum se poate observa, este importantă. Dacă taxonomia finanțării sustenabile admite gazul natural și energia nucleară, România poate propune diverse proiecte din aceste industrii pentru a fi finanțate cu fonduri europene nerambursabile.

Poate fi vorba aici de construcția de rețele de alimentare cu gaze naturale a gospodăriilor care se încălzesc cu cărbune sau lemn de foc, de trecerea unor termocentrale de la cărbune la gazul natural, dar și de proiectele de noi centrale nucleare, inclusiv proiectul de cercetare ALFRED[3] (dezvoltat de RATEN) pe toate fazele sale etc..

Lunile martie și aprilie ac. au fost luni de evoluție în privința modului în care este abordată, politic și științific, paradigma „energia nucleară – energie curată”, urmând ca în cursul verii (luna iunie) și al toamnei (probabil octombrie – noiembrie) să avem un răspuns concret de la triada Comisie – Parlament – Consiliu în privința admiterii (sau nu) a tehnologiilor nucleare printre cele ale energiilor curate în documentele taxonomiei finanțării sustenabile.

O SCRISOARE AJUNGE PE MASA COMISIEI

Mai întâi, aș remarca momentul dezbaterii asupra pachetului legislativ european privind clima, care a avut loc în Parlamentul European în prima decadă a lunii octombrie 2020, cu participarea vicepreședintelui Comisiei, însărcinat cu programul „European Green Deal”, Frans Timmermans.

Cu prilejul dezbaterilor, Frans Timmermans a ținut să sublinieze de câteva ori că energia nucleară nu este privită cu respingere de Comisia Europeană și că toate statele europene care au notificat Comisia solicitând aprobare pentru ajutoare de stat acordate noilor proiecte energetice nucleare (cazul Poloniei și Cehiei) au primit răspuns favorabil, în condițiile în care a fost evident că proiectele nucleare vor înlocui energetica cărbunelui, contribuind semnificativ la reducerea amprentei de carbon.

Până în martie ac., însă, energetica nucleară nu părea să poată aspira la un loc în taxonomia finanțării sustenabile, așa cum poate să spere energetica gazului natural, care a primit încă din toamna anului 2020 suportul Parlamentului European.

Sursa: Guvernul Poloniei[4]

În martie, însă, după mai multe luni de negociere, șapte șefi de guverne ale statelor membre, în frunte cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron (alături de premierii Cehiei, Ungariei, Poloniei, României, Slovaciei și Sloveniei) au adresat o scrisoare Comisiei, în speță Ursulei von der Leyen și comisarilor McGuinnes, respectiv Simson, pledând pentru susținerea activă a proiectelor energetice nucleare dezvoltate în Europa în perioada tranziției energetice.

Pledoaria celor șapte șefi de guverne nu putea să vizeze un lucru asupra căruia Comisia deja se pronunțase, și anume o poziție așa-zis neutră privind proiectele naționale de dezvoltare a energeticii nucleare și aprobarea schemelor de ajutor de stat aferente, ci pentru schimbarea atitudinii Bruxellesului într-una care să favorizeze proiectele energetice nucleare ca parte a tranziției energetice spre emisii zero de gaze cu efect de seră.

Punctul de vedere al celor șapte state a prefigurat rezultatul analizei grupului de experți aparținând Joint Research Center (JRC), cărora Comisia Europeană le solicitase un raport științific care să argumenteze dacă energetica nucleară este curată și deci admisibilă pentru taxonomia finanțării sustenabile în perioada de tranziție energetică sau nu.

Cele șapte guverne au susținut, astfel, că energia nucleară este curată, este o soluție pentru tranziția către neutralitatea climatică și poate înlocui cu succes energetica combustibililor fosili cu o pronunțată amprentă de dioxid de carbon.

Mai mult decât atât, energetica nucleară este capabilă de sinergie cu proiectele de energie regenerabilă și nu și-a spus încă ultimul cuvânt, în condițiile în care proiecte ambițioase de cercetare și dezvoltare propun tehnologii nucleare noi, mai sigure și mai prietenoase cu mediul înconjurător.

RAPORTUL J.R.C. ȘI CRITERIUL „NU AFECTEAZĂ SEMNIFICATIV”

Sursa: J.O.U.E.[5]

Elaborarea taxonomiei pentru finanțare sustenabilă, așa cum a observat Grupul de Experți Tehnici (TEG) însărcinați cu elaborarea sa, a constatat că articolele 17 și 19 din Regulamentul (UE) nr.852/2020 necesită o interpretare de ordin tehnic care excedează competențelor expertizei financiare. Miza era aceea a stabilirii, în cazul energeticii nucleare, dacă afectează sau nu semnificativ mediul înconjurător, pentru a putea sau să fie circumscrisă prevederilor regulamentului.

Comisia a tranșat problema angajând JRC să elaboreze un raport care să ofere argumentele științifice și tehnice necesare pentru ca TEG să poată lua decizii documentate cu privire la includerea, sau nu, a proiectelor energetice nucleare în taxonomia finanțării sustenabile.

Suplimentar, ar mai fi de spus că Raportul JRC – Technical assessment of nuclear energy with respect to the ‘do no significant harm’ criteria of Regulation (EU) 2020/852 (‘Taxonomy Regulation’)[6] – nu este documentul final în baza căruia se va pronunța Comisia. Raportul JRC urmează să fie supus examinării: (i) Grupului de experți (naționali) în domeniul protecției radiologice și managementul deșeurilor radioactive, conform art.31 din Tratatul EURATOM (vezi mai jos); (ii) Comitetului Științific pentru Sănătate, Mediu și Riscuri Emergente (SCHEER[7]), care vor emite propriile rapoarte, pentru uzul decidenților Comisiei.

Sursa: Tratatul EURATOM[8]

Raportul JRC a fost foarte bine primit de industrie și de statele membre ce au dezvoltat sau urmează să dezvolte proiecte energetice nucleare, sub considerentul că a concluzionat cu argumente științifice și tehnice asupra faptului că energetica nucleară nu afectează mediul înconjurător.

Parcurgând textul, am găsit următoarea formulare: „Analizele nu au pus în evidență dovezi științifice conform cărora energia nucleară afectează sănătatea sau mediul mai mult decât alte tehnologii de producere a energiei electrice care deja au fost incluse în Taxonomie ca activități pe care se poate sprijini tranziția energetică spre neutralitatea climatică.”

Concluzia exprimată este relativizată de o serie de condiționalități, privind respectarea de către industrie și statele membre care dezvoltă programe nucleare a cadrului internațional de reglementare privind securitatea nucleară (nuclear safety) și impactul de mediu, inclusiv în privința depozitelor geologice (aflate încă în fază de proiect, ce-i drept mai avansat în unele state europene decât în altele).

CE URMEAZĂ?

Mai întâi se vor pronunța experții. JRC s-a pronunțat deja, mai urmează Grupul de experți de sub art.31 al Tratatului EURATOM și comisia SCHEER. După ce toate rapoartele tehnice se vor afla pe masa Comisiei Europene, încep cu adevărat negocierile politice. Șapte state s-au poziționat deja din luna martie, așa cum am arătat mai sus.

De cealaltă parte sunt statele sceptice în privința dezvoltării energiei nucleare, adică Belgia, Spania și, desigur, Germania[9] (dar nu numai). Tot pe acest amplasament regăsim și organizațiile care militează pentru calitatea mediului, așa cum este cazul Greenpeace.

Sursa: Declarația Greenpeace, martie 2021[10]

Într-o declarație dată publicității în 30 martie ac., imediat după ce presa a publicat primele concluzii ale Raportului JRC, Greenpeace a pus sub semnul întrebării imparțialitatea JRC în materie, atrăgând atenția asupra faptului că este legată de sectorul nuclear, a fost creată ca organism științific sub auspiciile articolului 8 din Tratatul EURATOM, iar pentru anii 2021 – 2025 are deja semnate contracte de cercetare însumând 532 de milioane de euro finanțate prin „EURATOM Research and Training Programme”.

Decizia politică, la acest moment, nu este neapărat favorabilă industriei nucleare, din perspectiva Comisiei. Dacă gazului natural i s-a lăsat parțial ușa deschisă, pentru industria nucleară există doar promisiuni că ușa ar putea fi redeschisă (după ce mai întâi se va închide în urma gazului natural) cel mai devreme undeva în luna octombrie a anului curent. Rămâne de văzut în ce măsură.

Ceea ce contează foarte mult, din perspectiva Taxonomiei, este dacă statele membre sunt pregătite cu anumite programe și proiecte nucleare, în situația în care se va decide în favoarea listării anumitor tipuri de finanțări sustenabile pentru această industrie; de exemplu finanțare nerambursabilă pentru proiecte care: (i) exploatează sinergia RES-nuclear, (ii) privesc tratarea sau stocarea deșeurilor (combustibilul ars și alte materiale contaminate), în fine, (iii) pentru proiectele de cercetare – dezvoltare reactoare de generația a IV-a, ca să dăm doar câteva exemple.

Am unele îndoieli că se vor lista pentru finanțare sustenabilă proiecte noi de centrale energetice bazate pe energia nucleară dacă au la bază tehnologiile clasice, ca fiind propozabile pentru tranziția energetică.

Sursa: Going climate-neutral by 2050[11]

Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere faptul că în toate scenariile energetice care sunt avute în vedere în perspectiva anului 2050 contribuția energeticii nucleare rămâne importantă, undeva în plaja 10 – 20%. Este greu de susținut că fondurile europene nu ar trebuie să aibă nicio contribuție în finanțarea acestui sector. Ori, exact acesta este întrebarea la care trebuie să răspundă taxonomia finanțării sustenabile: dacă avem nevoie de nuclear pentru tranziția energetică, de ce să nu-l finanțăm?

Mai mult decât atât, lipsa fondurilor europene din finanțarea proiectelor energetice europene ar implica faptul că acestea se vor finanța doar din resursele companiilor, guvernamentale și din creditele disponibile în piață. Ori, în acest caz, tendința ar fi aceea de a finanța preponderent proiectele bazate pe tehnologiile clasice, mature (mai ieftine și, conform reglementatorilor, deja verificate în privința nuclear safety).

Comisia Europeană se poate implica nemijlocit în tranziția spre noile tehnologii energetice nucleare, poate stimula cercetarea și dezvoltarea în domeniu și poate încuraja punerea în operă a soluțiilor durabile de gestionare a deșeurilor nucleare, având acum la dispoziție și instrumentul potrivit: Taxonomia.

NOTE


[1] https://www.euractiv.com/section/energy/news/brussels-wont-stand-in-the-way-of-new-nuclear-plants-says-eu-climate-chief/

[2] https://www.zf.ro/eveniment/anul-2021-cel-dur-examen-forta-romaniei-atrage-bani-europeni-peste-20067599

[3] https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2018/alfred_research_infrastructure-for_mae_ro_fin.pdf

[4] https://www.gov.pl/web/premier/joint-letter-by-seven-state-leaders-to-eu-commission-on-the-role-of-nuclear-power-in-eu-climate-and-energy-policy

[5] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020R0852&from=ro

[6] https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/business_economy_euro/banking_and_finance/documents/210329-jrc-report-nuclear-energy-assessment_en.pdf

[7] https://ec.europa.eu/health/scientific_committees/scheer_ro

[8] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:11957A/TXT&from=RO

[9]  https://www.euractiv.com/section/energy/interview/foratom-balance-of-power-in-the-eu-is-shifting-against-nuclear/

[10] https://www.greenpeace.org/static/planet4-eu-unit-stateless/2021/03/5a375b88-jrc-industrie-nucleaire-briefing-final-29032021.pdf

[11] https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/92f6d5bc-76bc-11e9-9f05-01aa75ed71a1

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Felicitari pentru articol, va mai asteptam cu altele pe tema actului delegat complementar la Taxonomia EU, pentru ca nuclearul constituie, dupa parerea mea, energia viitorului, o energie curata si momentul de rascruce trebuie valorificat la maxim. In acest sens pe toate caile, acum cand parerile si tendintele sunt impartite, nuclearul trebuie promovat cu promovari, argumente si cu exemple cat mai multe. In plus pentru a sustine aprobarea si intrarea actului delegat al UE in vigoare, cat mai repede, trebuie ca oamenii din nuclear sa militeze si sa aduca argumente stiintifice astfel incat temerile existente (accidentele nucleare si gestionarea deseurilor radioactive) sa fie reduse la minim posibil, conform cu realitatea. Va mai asteptam cu articole si despre situatia deloc neplacuta a ELI si de sustinere a acestui domeniu care nu trebuie neglijat.

    • Ivana Tiberiu aveți dreptate, “oamenii din nuclear” trebuie sa iasă din muțenia tradiționala și sa-și susțină cu curaj punctele de vedere. Mult prea des despre energia nucleară își exprima opiniile -cel mai adesea in regim catastrofic- oameni din afara domeniului. Acest lucru, indiferent de taxonomie, afectează deciziile executive politice, financiare, tehnologice și de securitate prin proiecția permanenta a ‘drobului de sare’ care omoară copilul.
      Experiența acumulata la nivel național demonstrează ca tehnologia nucleară de obținere a energiei electrice este suficient de matura și stabilă pentru a furniza in regim constant un produs -curent electric- la un preț rezonabil fără a fi necesare subvenții. Tot experiența, in special cea de după 1990, a pus in evidentă capacitatea României de a stabili relații de bune practici și colaborare cu partenerii internaționali legate de furnizarea de informații, produse, servicii, etc sub egida AEIA și EURATOM. Rezultatele concrete și cuantificabile din domeniu oferă, prin urmare, o buna șansa de prezervare a potențialului dobândit in viitor pe termen mediu-lung.

  2. Foarte interesant si informativ. Cred ca ar fi binevenite si cateva informatii despre solutiile care exista pentru deseurile centralelor nucleare.
    De ce ”spatiu de depozitare” dispune Uniunea Europeana, care sunt tarile care au acces la el, si care este perspectiva dezvoltarii in acest domeniu cheia al energeticii nucleare.
    Pana acum am lasat mostenire terenuri despadurite, care pot impadurite in cateva sute de ani, bazine carbonifere si puturi de petrol epuizate, care nu se vor reface curand. Deja am inceput sa lasam in grija urmasilor depozite de material radioactiv care are nevoie de mii de ani pentru neutralizare. Sustenabilitate la maxim. Am senzatia ca sunt in vacanta si spun hotelierului ca nota o va plati fiul meu dupa ce termina scoala si va avea o slujba.
    Multumim

  3. Pină la noi tehnici , tehnologii in domeniul nuclear e de așteptat zeci de ani.
    Realitatea de azi și mâine : – Franța are energia electrică preponderent produsa in centrale nucleare. O și exportă ( energia electrică ). In principal in Italia.
    -Romania are două reactoare nucleare în funcțiune.
    Una intra în reparație capitală peste doar 5 ani. Chiar cu finanțarea americană obținută ( deci fara banii UE ) cred că e imposibil să vedem un nou reactor in funcțiune în momentul în care un altul vine oprit pentru reparația capitală planificată. 5 ani sunt un termen extrem de scurt iar moștenirea RSR ( cît or fi construit pentru noul reactor) e deja bătrână de 31 de ani. Plus alte standarde și alte criterii de siguranță obligatorii apărute între timp.
    Deci Franța va boicota oricare inițiativa de a bloca nucleara. Nu au ce pune in locul lor, cheltuielile necesare sunt în afara oricărei posibilitati financiare franceze sau europene.
    Romania in 2026 va avea o „gaura” de minus 700 MW putere instalata prin oprirea reactorului cel mai vechi.

    Rezultă că ” bătăliile” verzi in domeniul energiei a UE sunt apa de ploaie.
    Fac bine firmelor care vânt mașini electrice dar rău producătorilor de energie electrica clasica ( ghici in care țări sunt marii beneficiari europeni ) .Prin nuclear, cărbune, gaz.
    Franța va bloca oricare măsură care ar putea crea probleme sistemului lor energetic.
    RFG mărește capacitatea de import de gaz metan din Rusia prin noua conducta aproape terminata.
    Ce rămâne ?
    Piticii UE , vasalii ca RO vor fi in groase probleme energetice peste doar 5 ani.
    Basca previzibil că și gazul din Marea Neagra va umple conductele exact ca acum și în cantitățile enorme existente pe tronsonul românesc a conductei BRUA.
    Adică zero din zero. 😀😀

    Restul e doar propaganda.
    Teoria sublima , realitatea ne omoară.

  4. 1. Citatul din Timmermans e ca nuca-n perete, deoarece EU nu urmareste un sistem energetic profitabil economic, ci unul cu emisiuni reduse. De altfel afirmatiile domnului sunt destul de aiurea, odata ce se foloseste energie nucleara de zeci de ani pe tot globul. Oare Franta, USA, Japonia si toate celelate tari nu au calculat nicicind eficacitatea economica, de a trebuit sa spuna Timmermans ghidusii, bazate pe epitete, „imens, urias”?

    2. EU procedeaza extrem de ideologic, nu am vazut niciunde un calcul serios care sa dovedeasca posibilitatea producerii energiei exclusiv prin regenerabile. Chiar si pe contributors s-a incercat in mai multe rinduri sa se socoteasca ce suprafete de solare, eoliene ar fi necesare pt acoperirea necesarului de energie, plus sisteme de stocare, rezultatul fiind intotdeauna cu virgula.

    3. Incapatinarea religios-ideologica, care aminteste masiv de fundamentalistii talibani, sau de comunistii extremi, va duce la o catastrofa economica in Europa. Banii azvirliti aiurea se vor razbuna.

  5. Ori, în acest caz, tendința ar fi aceea de a finanța preponderent proiectele bazate pe tehnologiile clasice, mature (mai ieftine și, conform reglementatorilor, deja verificate în privința nuclear safety).

    De altfel afirmatia de mai sus a autorului, din finalul articolului, contrazice flagrant mottoul Timmermans din introducere, ori e mai ieftin, ori mai scump. Pe vremuri am condus proiecte de diplome, doctorat si nu de putine ori vedeam ca exista discordanta intre scopul tezei prezentate in prima parte si concluziile din final.

  6. Mai jos cateva puncte de vedere in defavoarea centralei nucleare de la Cernavoda:

    1. Costurile energiei nucleare produsa in centrale noi (de ultima generatie) sunt in jur de 100 Euro /MWh, cu mult peste costurile energiei produsa din surse regenerabile. Apoi, regenerabilele si centralele pe gaz pot fi amplasate mai aproape de consumator, reducand astfel costurile /pierderile transportului pe fir al energiei.

    2. In prezent, nu exista solutii de reciclare a deseurilor radioactive (acestea trebuie carate in spate de generatiile viitoare, a caror numar este f mare, de ordinul zecior sau sutelor?).

    3. In era noastra (a microchipurilor, a softurilor, dar si a frictiunilor geopolitice, terorism, criminalitate organizata la nivel global, etc) securitatea cibernetica nu poate fi garantata in proportie de 100%. Atacul asupra centralei nucleare din Bushehr, Iran (cu toate ca era deconectata de la retele) sau atacul din zilele trecute asupra oleoductului din SUA, sunt doar doua exemple in acest sens. Atata timp cat securitatea cibernetica nu poate fi garantata (in proportie de 100%?), centralele nucleare reprezinta puncte slabe, respectiv o vulnerabilitate la adresa securitatii nationale, si nu numai (transformarea Dobrogei, a „Deltei Dunarii” si a litoralului romanesc intr-o zona de tip Cernobil ar fi o pierdere imensa pentru intreaga Europa).

    4. Romania dispune de resurse vaste de energii regenerabile (eolian, solar, hidro, biomasa) dar si de resurse de gaz natural. Spre deosebire de centrala nucelara de la Cernavoda, centralele pe gaz pot fi amplasate in jurul fiecarui oras – vezi Aici si Aici samd, favorizand astfel dezvoltarea unui sistem energetic inteligent si descentralizat. Concentrarea productiei de energie in Dobrogea (energie securitara nucleara + valorificarea imenselor resurse de eolian offshore – vezi Aici) ar putea deveni o provocare pentru transportul energiei si nu numai.

    5. Nu in ultimul rand, alte aspecte socioeconomice importante vorbesc si ele in favoarea sistemului inteligent si descentralizat (renerabile + gaz), i.e. raport subventii /investitii atrase din partea sectorului privat, raport subventii /nr locuri de munca create (cercetare, proiectare, consultanta, productie componente, montaj, mentenanta, samd).

    • Comentariul arată lipsa cunoștințelor privind energia și producerea ei. Energia regenerabilă este dependentă de climă. O țară ca să poată funcționa are nevoie de energie în cantități mari și constante și exclude regenerabilele.
      Soluția pe gaz este cu producție de gaze de seră, deci nu este verde!
      Singurele surse de energie care nu produc gaze de seră în cantitate mare sunt energia hidroelectrică pe Dunăre și energia nucleară.
      Depozitare deșeurilor radioactive este rezolvată. SUA, Suedia și Finlanda au cele mai avansate proiecte de depozitare. Reactorii de generația a IV-a precum proiectul Alfred reduc mult din sursa cea mai importantă plutoniu din deșeurile radioactive pentru că plutoniul este folosit la producția de energie.
      Hidrogenul va putea fi produs cel mai eficient cu energia reactoarelor nucleare.
      Există metode de tratare a deșeurilor radioactive inclusiv lasere ca ELI.
      Până când se va dezvolta reactorul de fuziune reactoarele nucleare de fisiune sunt sursa sigură de energie care nu produce gaze de seră.

      • Există și energie regenerabila care nu e deloc dependenta de climă: cea a mareelor. Cum majoritatea așezărilor umane sunt în zonele de coastă, iar în următorii 50 de ani e de așteptat ca în metropolei respective să trăiască mult peste jumătate din populația planetei, tidal energy poate deveni soluția pentru stabilitate energetică. Investițiile inițiale le depășesc pe cele pentru centralele nucleare, dar ulterior întreținerea unor astfel de instalații este mult mai puțin costisitoare, iar durata lor de viață este acum estimată la cel puțin 120 ani. Nu trebuie păzite cu antiaeriene, nu trebuie petroliere escortate de nave militare în caz de necesitate, nu rezultă deșeuri toxice șamd.
        Energia solară / eoliană ar putea completa energia obținută astfel, mai ales pentru consumul casnic. E de așteptat ca randamentul acestora să crească, în ultimii 15 ani s-a dublat, iar experimentele de laborator indică clar că există încă potențial.
        Se pot folosi chiar soluții mult mai simple pentru acumulare de energie. Un zgârie-nori cu ferestre fotovoltaice poate pompa în timpul zilei apă la înălțime, poate încălzi heliotermic o parte din apa respectivă, iar în timpul nopții prin cădere poate produce curent electric exact ca o minihidrocentrală. Pentru consumul propriu e mai mult decât suficient. Nu trebuie nici hidrogen, nici recipiente presurizate și nu prezintă niciun risc de explozie.
        Un spital al viitorului, construit pe verticală, cu heliport ar putea funcționa astfel autonom și mai sigur decât alimentat de la o conductă de gaz.

        De exemplu:
        https://www.cnet.com/news/fbi-says-darkside-hacking-group-responsible-for-pipeline-cyberattack/

            • Și Marea Baltică e lipsită de maree. ;)
              N-am fost foarte explicit. Bineînțeles că mă refeream la coastele oceanice.
              Necesarul actual de energie al omenirii e undeva la 95 Twh anual. Dacă toți oamenii ar consuma cât consumă americanii ar fi nevoie de 125 Twh. Potențialul mareelor, incluzând și curenții oceanice, este apreciat la cel puțin 150 Twh. Nu poate fi utilizat în totalitate și nici n-ar putea fi utilizat eficient chiar și cu smart grids, dar tot n-ar trebui neglijat. De asemenea, nu e o problemă care se rezolvă bătând din palme, dar poate fi o soluție.
              În plus, cu regenerabile în consumul casnic ar putea fi utilizat curentul continuu, ceea ce ar elimina transformatoarele și punțile redresoare din aparate, care consumă chiar și 30% din energia absorbită.

            • @neamtu tiganu
              Germania a integrat cu succes energia produsa din surse regenerabile (prepoderent eoliana, fotovoltaica). Pana in prezent, ponderea energiei electrice produsa din aceste surse este in jur de 50% si, conform planurilor, in urmatorii 10 ani, ponderea va depasi pragul de 60%. Deci iata ca se poate! Pe langa imensele resurse fotovoltaice si eoliene (din Marea Neagra, Dobrogea, Podisul Moldovei si dealurile carpatilor) Romania mai dispune si de alte resurse, precum si gaz natural. In concluzie, mareele slabe din Marea Neagra nu ar fi o problema.

      • Repet: In Germania, ponderea energiei produsa din surse regenerabile (prepoderent eolian si solar) a ajuns in jur de 50% din productia /si consumul total de electricitate. Inginerii germani nu se opresc aici, tintesc integrarea regenerabilelor pana in jur de 60%-65% (cu ajutorul sistemelor inteligente de transport, stocare, etc). Dar deh, ei probabil nu au destula expertiza in materie, au nevoie de ceva consultanta de la baieti destepti si politologi carpatini (geniile carpatine;)

        https://www.youtube.com/watch?v=ij4S5GzhXIQ
        https://www.youtube.com/watch?v=79tgI1Egv-Q
        https://www.youtube.com/watch?v=hQPYle-G0rc
        https://www.jes.ag/angebot/jes-solarflat?gclid=EAIaIQobChMIke_G09TG8AIVTUPTCh0bBgz3EAEYASAAEgKA0PD_BwE

        P.S. Si in punto tranzitie energetica, Romania este ramasa cu cel putin 10-15 ani in urma, asa cum se observa si in linkurile de mai sus. Din pacate, se pare ca nu va reusi sa ponrneasca nici acum din loc, cu toate ca UE ii pune la dispozitie miliarde (geniile carpatine nu sunt deacord).

        • Florix iar minti cu nerusinare ponderea energiei produsa din surse regenerabile (prepoderent eolian si solar) a ajuns in jur de 50% din…
          Nu e vorba de energie, pe totalul ei, ci doar de energie electrica.

          • Chiar asa? Citez din postarea mea anterioara: „ponderea energiei produsa din surse regenerabile (prepoderent eolian si solar) a ajuns in jur de 50% din productia /si consumul total de electricitate.”

            Asta e, la unii oameni, lipsa bunului simt chiar nu are limite!

    • @”1. Costurile energiei nucleare … ”
      Posibil, desi nu sunt convins ca toate costurile energ. regenerabile sunt cuprinse real. Multa subventie, o mare parte din materialele utilizate la moristi, pompe si fotovoltaice sunt obtinute in afara oricarui control real. Intrebarea care mi-as pune-o e daca nu cumva merita plati pretul avand in vedere ca energ. din fisiune este totusi tunabila usor si merge chiar daca nu bate vantul sau e innorat.
      Degeaba ai amplasate surse pe gaz sau regenerabile daca cineva taie gazul sau din nou intr-o regiune nu bate vantul sau nu e soare. Nu ajungem tot la transport pe fire? Sau o dam pe ghinion pentru amaratii aia?

      @”2. In prezent, nu exista solutii de reciclare a deseurilor radioactive (acestea trebuie carate in spate de generatiile viitoare, a caror numar este f mare, de ordinul zecior sau sutelor?).”
      Solutia depozitarii este mai ieftina si mai sigura. Evident ca se pot gasi solutii de reutilizare,, dar cel putin in prima faza vor fi mai scumpe. Plus multa investitie in cercetarea aferenta, care a fost destul de hulita in ultimele decenii si pusa la coada finantarii.
      @”3″ … riscuri sunt la toate si in timp ce nimeni nu pazeste real retele electrice, de gaz, etc, o centrala nucleara fiind foarte localizata e mai bine pazita. Ceva containere cu azotati pot rade la fel de bine un oras. Ce a fost in Iran e sigur mai complicat. Iar oleoducte sau gazoducte si depozitele aferente pot fi la fel de vulnerabile, ca si eventualele sisteme de stocare. Aici e nevoie de o evaluare serioasa si nepartinica a riscurilor, care din pacate lipseste (excluzand cele dictate de politici de tipul daca mie imi convine x, atunci x e ultra sigur, eficient si toate celelalrte sunt cah.

      @”4. Romania dispune de resurse vaste … ”
      Si totusi importa energie. Gazul nu-i prea verde, biomasa asijderea, apa mai seaca, mai ingheata, iar soarele si vantul nu sunt pornite la comanda. Securitar nuclearul e singura optiune pe bune care (cu exceptia deseurilor, vezi mai sus) este verde. Si intr-adevar n-ar trebui totul concentrat intr-o zona.

      @”5.” Descentralizarea dublata de dimensionare pe criterii stricte de eficienta economica si derivate sociale este de natura a face imposibila interconectarea. Simplist spus, daca cade centrala Buc., Ploiestiul si Giurgiu nu vor putea sa asigure nici macar un minim de avarie.

      • Spre deosebire de multe alte tari, Romania exploateaza gaz si mi se pare foarte „ciudat” faptul ca s-au tot pus piedici exploatarii zacamintelor descoperite in Marea Neagra. Romanii stau f bine la capitlul resurse, chiar nu au motive de neliniste de genul ca cineva le-ar putea taia gazul. Cat despre descentralizarea sistemului energetic si integrarea regenerabilelor, imi vine greu sa cred ca inginerii si laboratoarele Germaniei de exemplu ar fi gresit la calcule. Doar ca fapt divers, pana in prezent, ponderea regenerabilelor (prepoderenet eolian si fotovoltaic) din productia si consumul total de electricitate este in jur de 50%, tinta in urmatorii 10 ani fiind 65%. Restul productiei (circa 35%) este planificata in centrale moderne pe gaz. https://www.youtube.com/watch?v=eeiu-wcyEbs

        Privitor la pericolul atacurilor cibernetice, punerea temporara pe butuci au unei retele de transport sau a unei centrale pe gaz este „floare la ureche” in comparatie cu un Super-GAU cauzat de o centrala nucleara.

        P.S. Nici in privinta deseurile radioactive nu cred ca Centrala de la Cernavoda are solutiii (sau credeti ca exista vreun contract de export al deseurilor in Finlanda?) Hai sa fie cum spuneti, 5 mc deseuri radioactive pe an, in 20 de ani sunt 100 samd. Ce facem cu ele (cate generatii trebuie sa le care in spate?) Varianta cu betonatul in pesteri, mine de carbuni, saline, etc nu cred ca este o solutie sigura…. cu timpul (fie in trei sute de ani, sau in trei mii) radioactivitatea se poate scurge, riscul contaminarii panzei freatice nu poate fi eliminat.

        • Cu tot respectul, combustibilul de la Cernavoda nu ramane in Romania. Si probabil ca nici un alt combustibil de la potentiale viitoare centrale. Ghiciti sau cititi de ce. Si apropos panze freatice, credeti ca cei care au cautat/cauta locatiile sunt chiar idioti? In rest si mie imi plac cartile sau filmele cu apocalipse, dar termenul e fictiune. S-au facut greseli (Cernobil e un exemplu tipic – btw ma indoiesc ca il convingeti pe Putin sau alt succesor sa renunte la reactoare, ca sa nu mai vorbim de alte state). Fukushima a inclus si ea greseli, dar totusi as zice ca un cutremur de gradul 9 ar fi pus de pilda in Ro orase intregi la pamant si nr. mortilor ar fi fost de milioane bune. Ce s-ar fi intamplat daca lumea se oprea din a produce avioane, masini, constructii inalte, etc. dupa primele accidente? Sigur, epoca de piatra era fosrte safe din pdv-ul oricaror accidente tehnologice, se scufunda monoxila, 2-3 inecati, se rupea ciomagul, crapa in cel mai rau caz doar posesorul lui. Cand mai sunt rateuri nu tehnologia e de vina, ci prostia utilizatorilor. De la conducatori politici (Cernobal) si economici (Fukushima) la simpli lucratori care stau pe cine stie ce situri sau retele (Iran).

  7. Astia care sustin ca erergia nucleara e „curata si prietenoasa cu mediul” ori sunt COMPLET batuti in cap ori sunt corupti la greu! >:
    Le urez tuturor sa isi petreaca restul vietii langa un depozit de deseuri radioactive sau pe o halda de uraniu!
    Ca paranteza: se pare ca la Cernobal se declanseaza o noua reactie nucleara, neprevazuta! Poate incearca cineva sa afle CATI bani s-au dus pe apa Sambetei, numai pentru un SINGUR accident nuclear, la un SINGUR reactor! Si nu ma refer la cheltuielile medicale pentru cei afectati de-a lungul timpului (care sunt extrem de greu de urmarit) ci strict la decontaminare, sarcofag si alte masuri de siguranta!

    • Sunt tari care pot prelua, recicla si/sau depozita deșeurile nucleare. Un simplu exemplu: Finlanda.
      Volumul lor nu este foarte mare (~5m3 pe an pentru un grup nuclear), ele pot fi depozitate in mine abandonate sau in sonde.
      Multi talibani ecologiști nu au o minima pregătire științifica, sunt absolvenți de arte, drept, psihologie sau „științe” politice. Nu, nu ma refer la dvs, ci la cei gălăgioși de prin Parlamentul european.
      O întrebare de baraj pentru cei care vad din asta un pericol major. Unde se duc deșeurile radioactivei din Franța. Si chiar din UK care are spațiu mult mai mic si densitate a populației mai mare? Dracele din Olanda? A fost contaminat cineva de aceste deșeuri?

      • 1) Desigur in Siberia, sau in Finlanda la Nord de cercul polar, densitatea populatiei este foarte mica (guvernele se pot impune acolo, nu intampina mare rezistenta). Va trimitem sa negociati contractele (ia sa vedem;)
        2) Puteti garanta evitarea unui Super-Gau in cazul unui atac cibernetic sau in urma unui atac terorist cu drone, etc?

        • Mi se pare ca vorbim de deseuri depozitate, prin cine ce stie ce pesteri sau tunele de mina. Ce sa faca drona? Sa intre in mina, sa sparga varii ziduri de beton, butoaie ceramice si metalice ? Iar chestia cu terorismul e dupa mine trasa de par, cel putin cata vreme exista state ciudate precum Iran, Corea de Nord care isi fac propriul materila nuclear. Cu certitudine bombele nucleare sunt mai periculoase si culmea mai usor de explodat. Daca nu renunta toata lumea la nuclear (ceea ce e evident imposibil) atunci sa pierzi din siguranta energetica proprie si sa ti-o iei de la cine stie ce zanatic oricum e chiar prostie. Care zanatic iti poate ataca oricum orice alte facilitati.

        • Nu exista sisteme 100% sigure. Un atac terorist bine lansat asupra unui oraș poate face mai multe victime decât un Cernobîl. Sau asupra unui baraj de hidrocentrale. Tot nu a ridicat nimeni mănușa sa spuna cum se descurcă Franța, UK sau Olanda cu deșeurile nucleare. Te pomenești ca mor francezii cu miile contaminandu-se și eu n-am aflat încă.

        • PS2
          O tara precum Elveția intenționează sa stocheze deșeurile nucleare chiar la ei acasă nu in Laponia sau Siberia.

          • Cu toate ca elvetienii nu se pot masura cu romanii in privinta resurselor (eolian, solar, hidro si gaz narural) iata ca ei opteaza in favoarea retelei inteligente, alimentata cu energie din regenerabile + gaz natural. https://www.reuters.com/article/us-swiss-nuclearpower-idUSKBN1YO19J

            In zadar sta Romania super-excelent la capitolul resurselor, degeaba ii pune UE zeci de miliarde la dispozitie, clasa politica si vechii ingineri (consultantii fuduli formati in sanul PCR) vor opta pentru vechiul sistem… ca de acolo le va pica si lor ceva (cel putin raman cu mandria si cu fudulia, daca nu si cu ceva bani;)

        • @Cinicu, Somnul ratiunii % Comp,
          O mica recapitulare:
          1) Pretul energiei produsa in centrale nucleare de ultima generatie este mare, in jur de 100 Euro /MW, In plus, riscul unui super-GAU nu poate fi exclus (iar pagubele unui super-GAU sunt devastatoare pe termen foarte lung).

          2) Spre deosebire de multe alte tari, Romania se bucura de alternative viabile la energie nucleara (dispune de resurse vaste eolien, fotovoltaic, hidro si gaz natural). https://romania.europalibera.org/a/de-ce-a-fost-exclus-laserl-de-la-magurele-din-consortiu-european/31248031.html

          3) Nu in ultimul rand, un sistem energetic modern, inteligent, descentralizat bazat pe surse regenerabile + gaz, ofera benificii socio-economice superioare (atrage investitii mai mari, creaza mai multe joburi, crestere economica si prosperitate).

          https://new.siemens.com/global/en/products/energy/topics/smart-grid.html

          https://new.siemens.com/global/en/company/topic-areas/smart-infrastructure/grid-edge.html

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Carte recomandată

Iata o carte cu un subiect in aparenta simplu: o familie de romani cu un copil mic se muta in strainatate si invata incet-incet sa depaseasca o serie de neajunsuri si sa se impace cu altele. Mihai e scriitor (adica veniturile lui sint subtirele), sotia lui are un job nou de care e foarte multumita… vezi aici continuarea

 

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Claudiu Iordache, înlocuit cu Gelu Voican Voiculescu la conducerea Institutului Revoluției

Ieri 30 martie 2018, membrii Colegiului Național al Institutului Revoluției Române l-au destituit pe Claudiu Iordache din fruntea acestui institut, numindu-l în...

Despre legea Goodhart și efectele ei perverse

Există o deosebire esențială între a măsura proprietăți fizice în laborator și a măsura activități umane în societate. Când...

Primele concluzii după întâlnirea Joe Biden – Vladimir Putin din Geneva, 16 iunie 2021

În articolul anterior, dedicat întâlnirii Biden – Putin, am trecut în revistă o serie de informații legate de contextul inițial de la...

Vânzarea de automobile „Dacia 1300”, aparate de radio, televizoare şi maşini de cusut, în rate lunare (octombrie 1973)

Pentru amatorii de istorie a autovehiculelor fabricate în România, exporturile semnificative de automobile „ARO” şi „Dacia” în Columbia nu constituie o noutate....

Să ascultăm instituțiile de știință din România. Spunând… ce?

Anunțurile de pe paginile de internet ale societăților de știință din România, sau cele ale universităților și institutelor...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro