vineri, decembrie 6, 2024

Capitalul străin domină autoritar economia românească. Mumă sau ciumă?

Acest document este o sinteză a compendiului„Capitalul majoritar străin în companiile-noduri de pe principalele pieţe din România”, autori: prof. dr. CEZAR MEREUŢĂ, prof. dr. Ionuţ PANDELICĂ, lector dr. Aurelia PANDELICĂ; Editura Economică, 2013.

  • În anul 2011 (ultimul pentru care există date statistice definitive), în Topul 100 al celor mai mari companii din România, companiile cu capital majoritar străin au acoperit 82,1% din cifra de afaceri a topului şi 86,31% din volumul profitului brut. Rezultatele indicau că, în ansamblu, aceste companii au un rol decisiv în performanţa economiei româneşti şi impuneau o cercetare aprofundată pe principalele pieţe ale României.
  • Au fost alese 80 de pieţe de referinţă, care acoperă 99,98% din cifra de afaceri a sistemului de companii nefinanciare şi au fost analizate 35.792 de companii-noduri, reprezentând 8,54% din numărul total din sistemul naţional. Analiza a fost structurată pe trei forme de proprietate, după criteriul puterii de decizie: Capital Majoritar Străin (CMS), Capital Majoritar Privat românesc (CMP) şi Capital Majoritar de Stat (CMSt)
  • Companii-noduri (concept original: prof. dr. Cezar Mereuţă): în ordine descrescătoare, cifrele lor de afaceri cumulate reprezintă 80% din cifra totală de afaceri de pe piaţa pe care îşi desfăşoară activitatea. În continuare, termenul de „companii” se referă strict la companii-noduri
  • Ponderea cifrei de afaceri a companiilor CMS în cifra de afaceri totală a companiilor din cele 80 de pieţe este de 52,47 %, deci majoritară. Este superioară companiilor CMP (41,68 %) şi net superioară CMSt (5,85 %)
    • Numeric:

CMS 16,40 %

CMP 82,83 %

CMSt 0,77 %

    • Cifrele de afaceri medii pe companie:

CMS 17,18 mil. EURO

CMP 2,70 mil. EURO

CMSt 4,85 mil. EURO

    • Profitabilitatea generală:

CMS 2,61 %

CMP 3,30 %

CMSt 0,85 %

  • Ponderea cifrei de afaceri a CMS în totalul cifrei de afaceri a companiilor de pe piaţa respectivă: foarte mare (>80%) pe 7 pieţe (fabricarea produselor din tutun; produse de cocserie şi din prelucrarea ţiţeiului; autovehicule de transport rutier; telecomunicaţii; metalurgie; calculatoare, produse electronice şi optice; echipamente electrice), mare (60-80%) pe 17 pieţe şi moderată (40-60%) pe 15 pieţe. În pieţele cu ponderi foarte mari şi mari, toţi liderii acelor pieţe au CMS, iar în clasa moderată – 13 din 15 lideri de piaţă.
  • În industria prelucrătoare (care furnizează 92% din exportul total al României), ponderea CMS în companiile-noduri este de 74,2%. Dar în agricultură este de numai 14,4% („pariul românesc”?), iar în construcţii de 16.5%.
  • Liderul de piaţă şi ponderea în cifra de afaceri totală a liderului dau măsura puterii, a influenţei pe care o structură de proprietate o are pe o piaţă dată.
  • Dintre cele 80 de pieţe, companiile CMS sunt lideri pe 47 (58,75 %), pe 19 (23,75 %) sunt lideri CMP şi pe 14 (17,50 %) sunt lideri CMSt.
  • Însumând cifrele de afaceri ale liderilor de pieţe, CMS reprezintă 85,8%, CMP 8,5%, iar CMSt 5,7%.
  • Profitabilitatea generală a liderilor: CMS 6,36%, CMP 0,86%. CMSt este negativă: -8,11% (!)
  • Pieţele care formează principalele repere ale economiei reale au lideri companii cu capital majoritar străin:
  • Cea mai importantă piaţă a industriei extractive: extracţia petrolului şi gazelor naturale
  • 22 din 24 de pieţe din industria prelucrătoare
  • Pieţele referitoare la industria energetică, apă, colectarea apei şi epurarea apelor uzate, colectarea deşeurilor
  • Toate pieţele activităţilor de comerţ
  • Pieţele de telecomunicaţii, difuzare şi transmitere de programe, servicii de tehnologia informaţiei, activităţi juridice şi de contabilitate, publicitate şi studierea pieţelor.
  • Profitabilitatea: 71,8 % din companiile CMS au profitabilitate favorabilă (peste 5%) şi relativ favorabilă (0,5-5%)

Din perspectiva pierderilor şi a importanţei monitorizării guvernamentale, se subliniază importanţa pentru economia românească a companiilor CMS din două sectoare cheie ale industriei prelucrătoare cu mari companii perdante în perioada 2009 – 2011:

Industria metalurgică

  • Arcelor Mittal Galaţi
  • Ductil Steel SA Buzău
  • Mechel Târgovişte

Industria prelucrării ţiţeiului

  • Rompetrol Rafinare SA Năvodari
  • Rompetrol Petrochemicals SRL
  • Petrotel Lukoil SA Ploieşti
  • Contribuţia companiilor CMS la exportul de bunuri al României:
    • Top 100 din cele 11.593 companii exportatoare active în 2011 acoperă 52,33 % din exportul de bunuri de 45,27 mld. EURO. Din Top 100, 92 sunt companii CMS, acoperind 49,18 % din valoarea totală a exporturilor României
    • Analizele econometrice arată cu o probabilitate de 0,95 că aportul companiilor cu capital majoritar străin la exportul României este cuprins între 62 – 67 %
    • Implicaţiile sunt deosebite pentru strategia de export a României

Viziunea autorilor asupra structurii economiei româneşti – ORIZONT 2020:

  1. Agricultura şi industria alimentară şi a băuturilor contribuie cu 25 % la valoarea adăugată TOTALĂ a industriei prelucrătoare – sector lider! Este sectorul care a crescut în timp de criză, de la un export de 482 mil. euro în 2008 la 1.240 mil. euro în 2012 (explică în cea mai mare măsură recentele probleme: carnea de cal; aflatoxina; antibioticele în carnea de curcan). Propuneri: evitarea dispersiei; coordonare unitară la Ministerul Agriculturii; control sever de calitate; promovarea brandurilor; creşterea exporturilor.
  2. Sectorul de maşini şi echipamente, dezvoltarea producţiei de tractoare, echipamente agricole, rulmenţi prin greenfield, francize sau lohn. În mod criminal, România a „aruncat peste bord” în trecutul recent producţia de tractoare şi maşini agricole, dar acum îşi pune speranţele în agricultură…
  3. Dezvoltarea în continuare a mijloacelor de transport prin efortul Ford Craiova de a atinge parametrii proiectaţi
  4. Dezvoltarea sectorului de înaltă tehnologie prin eforturi de atragere a unor investitori strategici puternici, care să realizeze în acest domeniu un efect “de ruptură” prin creşteri importante ale exportului în ţările BRICS
  5. Dezvoltarea turismului cu infrastructura – problemă centrală
  6. Oportunitatea dezvoltării industriei extractive
  7. Oportunitatea transformării României în exportator net de energie electrică
  1. Stimularea sectoarelor de servicii cu pronunţat aport creativ:
    • Cercetare – dezvoltare, cu atragere prioritară de fonduri europene (exemplul Măgurele)
    • Servicii informatice
    • Servicii de tehnologia informaţiei
    • Arhitectură şi inginerie, testări şi analize tehnice
    • Activităţi de producţie cinematografică, programe de TV şi editare muzicală
    • Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
    • Învăţământ
    • Activităţi de editare
    • Activităţi referitoare la sănătatea umană
    • Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială
    • Activităţi de creaţie şi interpretare artistică
    • Activităţi sportive, recreative şi distractive

Azi, împreună, aceste activităţi acoperă doar 4,2 % din PIB.

Rezervele de dezvoltare sunt excepţionale.

Este de subliniat importanţa crucială a sistemului de educaţie pentru dezvoltarea accelerată a acestor sectoare.

Viziunea autorilor asupra dezvoltării antreprenoriale – ORIZONT 2020:

a) Starea de fapt a IMM-urilor în 2010

  • 470.800 companii active din care:
    • 419.082 cu 0 – 9 salariaţi: 89,15 %
    • 41.697 cu 10 – 49 salariaţi: 8,87 %
    • 7.782 cu 50 – 249 salariaţi: 1,64 %
    • 1.519 cu peste 250 de salariaţi: 0,34 %

Referindu-ne la exporturile directe:

  • 79,61 % întreprinderi cu mai mult de 250 salariaţi (mari)
  • 16,20 % 50 – 249 salariaţi (mijlocii)
  • 4,19 % 0 – 49 salariaţi (micro şi mici)

Imperativul pentru România: găsirea unui model de stimulare şi finanţare pentru capitalul autohton (sau în parteneriat cu fonduri de investiţii străine) în dezvoltarea de întreprinderi mijlocii şi mari (250 – 499 salariaţi) cu obiectiv prioritar: exportul pe pieţele UE şi extra UE. Aceasta ar însemna, după 20 de ani, dezvoltarea componentei de agresivitate a competitivităţii României.

b) România nu îndeplineşte în prezent criteriul de convergenţă referitor la raportul dintre cifra de afaceri a IMM-urilor din comerţ şi totalul cifrei de afaceri din comerţ şi servicii care, în UE, este de 0,5 – 0,55. În România este de 0,64 (prea mult comerţ, prea puţine servicii). Prioritate: crearea IMM-urilor în sectorul de servicii, cu precădere în cele cu activităţi creative şi prestate în principal companiilor.

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. N-a trebuit sa citesc tot articolul sa devina evident ca autorul nu crede in initiativa privata.

    Problema reala pe toate pietele astea e cu totul alta. Companiile straine vin cu suficient capital sa plateasca spaga si taxele imense pe care le percepe statul.

  2. Evaluarea trebuie facuta la beneficiar – populatia. Este populatia multumita de investitia streina? Nu este, pentru ca nu este destula. Pentru ca nu sint locuri de munca. De ce nu vedeti ca se depopuleaza Romania? Statul nu asigura cadrul propice afacerilor. Trist. Foarte trist.

  3. strategia nationala sa fie industriile high-tech: electronica, automatizari, mecanica fina/optica; asta e backbone’ul care tine in spate economiile statelor dezvoltate. restul (cercetare de varf, auto, aero, aliaje speciale, etc) vor urma de la sine. numai cu IT si agricultura/turism nu ajungem nicaieri. cumparam orice ra*at de’afara chiar cand il facem mai bine in tara; asta ramane un mister (desi stiu ca la capusat suntem primii). si apropo de materiale speciale: vad ca se fac toate eforturile sa ajungem niste coate goale (fara materiale speciale la preturi convenabile nu poti sa faci nimic competitiv) – rusii ne-au terminat metalugia, chimia e gata sa fie pusa pe butuci.

  4. Sunt de acord cu Smaranda. Si as mai adauga ca fara infrastructura nu ai cum sa dezvolti serviciile. Vazuta din afara, Romania are cea mai mare disparitate intre calitate si pret in domeniul serviciilor dintre toate tarile in care am fost. Ca sa nu mai zic ca in particular serviciile din turism sunt sinistre, cel putin in sudul tarii si pe litoral.

    Insa guvernantii romani ne-au pricopsit cu contracte gen Bechtel. Asta le spune pe toate.

  5. cand aplicam concepte MARXISTE (adica PERIMATE de 160 de ani) la economia sec. XXI, rezulta articole ca cele de mai sus plus fani ce izbucnesc in urale. Dar cateva fapte: A. actionarul majoritar al General Motors este FONDUL DE PENSII AL PROFILOR din California. Deci „sangerosii exploatatori, impilatorii poporului, ciuma capitalista”sunt profi. B. Fondurile de pensii din RO nu au voie deocamdata sa investeasca in economie (alta imbecilitate marxista). Cand vor avea voie ce fel de capitalist (peiorativ) vor fi? C. in toate tarile spre care emigreaza romanii (si nu invers) sursa principala a capitalului investit este BURSA (blasfemie pt. Ilici si ai sai adepti). Este bursa capital strain sau nu? D. cand firma X din Austria cumpara ceva in RO e capital strain sau nu? mai ales daca firma in cauza e finantata de bursa de la Viena in care investesc si romanii PRIN BANCI romanesti.
    Si in definitiv, cand. dl.Dupont ii vine dlui Popescu actiunile de la Transgaz, e muma sau ciuma? Dar invers?
    PS. Poate scapam de ideologie cand e vorba de economia moderna? sau scapam de egalitarism (ca sa nu-i spune socialism)?

    • Fondurile de pensii din RO nu au voie sa investeasca in economie?! De unde ai scos asta?
      Au voie si chiar investesc. Raportarile din febr.2013 fata de 2012 arata chiar o crestere de 28% a acestor investitii (vezi pag.6 a raportului)
      http://www.csspp.ro/uploads/files/130320-buletin-lunar-februarie-2013_4nc8.pdf
      Tu mai citesti sau doar scrii?
      Altfel, articolul este interesant, ca si lucrarea pe care se bazeaza. Poate nu sunt de acord cu toate concluziile, dar lucrarea este buna!

      • @casandra. [poate inainte de a ma insulta cu eleganta ROSIE]. A. fondurile de pensii private (alde ING) au voie sa investeasca in BVB B. fondurile legate de pilonul 2 si 3 NU AU VOIE pe bursa si se chinuie statul sa emita bond-uri cu 15 ani ca sa poata fi cumparate de acestia.
        Eu am vorbit mereu de investitii pe bursa, adica finantarea prin bursa. Comprende sau o luam pe lozinci? dr.ing. Cezar Mereuta este un „fine techie” dar ordinul de marime al investitiilor de capital intr-o economie moderna nu permite „nationalismul economic”. O simpla linie auto cere cam DOUA MILIARDE USD CASH.

        • Nu va insulta nimeni, mai degraba dvs. insultati pe altii cu aluziile cf carora cine nu-i de acord cu dvs. spune lozinci, e rosu etc.
          Pur si simplu insistati cu incapatanare pe o chestie falsa pentru ca vi se pare ca se potriveste mai bine dpdv ideologic tezei dvs.
          Atat fondurile din pilonul II, cat si III, investesc (si) pe bursa. Aveti aici inca un exemplu, daca al casandrei n-a fost suficient de bun pt. dvs.
          http://www.eureko.ro/cs-docs/57_20121231_FP2_Anexa%2014_detaliata.pdf
          Mai gasiti acolo un pdf asemanator si pt. fondul corespunzator pilonului III.

          Acu’ sper ca ati comprendat.

        • Vezi, nu puteai sa faci precizarile necesare mai inainte?
          Eleganta ta ce culoare poarta? Oricum, este foarte contondenta si respingatoare. Otet!
          Pe fond: crezi ca nu are nicio relevanta, nici in perspectiva timpului lung, faptul ca economia este dominata de capitaluri straine? Eu, recunosc, inca mai sper in dezvoltarea capitalului autohton. Imi place capitalismul ” de familie”, sper sa vad sute de companii romanesti detinute de generatii ale familiilor romanesti, sa treaca firma din tata-n fiu si sa prospere.

    • „A. actionarul majoritar al General Motors este FONDUL DE PENSII AL PROFILOR din California. Deci “sangerosii exploatatori, impilatorii poporului, ciuma capitalista”sunt profi. ”

      Macar un link care sa demonstreze aceasta afirmatie? Ma gandeam eu ca nu…
      Aveti macar o vaga idee despre normele de prudentialitate pe care trebuie sa le respecte un fond de pensii? Ma gandeam eu ca nu…
      Atunci ganditi-va macar asa, la nivel intuitiv, daca ati fi fericit ca fondul dvs. de pensii sa va investeasca banii doar in actiunile catorva companii, unde sa fie actionar majoritar… Sunt sigur ca veti ajunge imediat si de unul singur la raspunsul logic.

  6. Studiile prof. Mereuta sunt intotdeuna extrem de interesante, aproape „pasionant” de citit. Este inginer energetician, la baza..dar a reusit sa faca cerceatare macro…de foarte buna calitate. Studiile Domniei Sale pot si trebuie sa stea la baza analizei politicilor economice..chiar daca nu musai pe directiile pe care le concluzioneaza, unele aspecte fiind chiar contradictorii…fiind cauzate de evaziune, transfer pricing…sau alte metode furt a profitului real.
    Problema de fond este ca nu laissez faire-ul a stricat economia romaneasca si a creat aceasta concentrare, care nici macar 20/80-ul nu-l mai respecta…este mai degraba un 5-10/80 Un interviu interesant este aici:

    http://economiaonline.ro/interviu-cu-prof-dr-cezar-mereuta-romania-trebuie-sa-si-dezvolte-avantajele-competitive-si-sa-aplice-principiul-de-a-fi-diferit-de-a-crea-surprize-si-rupturi-de-ritm-in-diverse-domenii/
    Economia merge rau si datorita politicilor monetare al BNR (dob. de ref de adesea dubla ca inflatia, targetarea doar a inflatiei CORE2, inexistenta unor programe , in vremuri de criza, de finantare, de genul lender of last resort , sau a unor programe de finantare directa pe chstiuni strategice nationale, etc),..care numai laissez faire nu e, datorita reglementarilor proaste ale statului in domeniul contributiilor sociale (varsta de pensionare efectiva, raportul pensionari/contribuabili..etc) sau a creeri de monopoluri pentru firmele”private” de partid ( a se vedea mafia de la CNADR), sau a „sugerii” de catre guverne a surselor de finatare bancare…etc
    Cred ca cele mai importante concluzii se pot trage comparand ce este la noi cu ce este in alte tari, in special cu cele care au avut un parcurs mai bun (Polonia, Estonia de ex) basca „idealurile”…Germania sau nordicii.
    Studiile prof. Mereuta fac mai mult decat toata „poezia” recitata de politrucii „economisti”, din toate partidele, care habar n-au despre ce vorbesc…si nu argumenteaza nimic. Domia Sa discuta pe cifre…si asta este inceputul adevarat. Sa stii unde esti si unde vrei sa ajungi.

  7. Capitalul străin „mumă sau ciumă” are tot atît de mult sens ca și: importurile, mumă sau ciumă. În fapt, capitalul este doar resursa pentru atragerea resurselor de care are nevoie întreprinderea. Așa că, mutatis mutandis, avantajele și riscurile aportului de capital străin sînt aceleași cu cele ale importurilor de materii prime, materiale, energie etc.

    De fapt, problema este în altă parte: managementul românesc și străin, capacitatea lor relativă de a genera profituri și de a stabili direcții eficiente de dezvoltare a afacerii și, în al doilea rînd, capacitatea mîinii de lucru românești de a adăuga valoare ridicată în procesul de producție.

    Ar fi poate mai util și mai productiv de văzut în ce măsură întreprinzătorii și managerii români pe de o parte, forța locală de muncă pe de altă sînt „mumă sau ciumă” pentru economia și societatea românească, în ce măsură rețin în România valoarea adăugată de întreprindere, indiferent de sursa capitalurilor acesteia.

    • Corect! Aveti perfecta dreptate: sa-i dam pe toti afara, sa scapam tara de liftele burghezo-mosieresti, sa ne luam destinele in propriile maini si sa facem fabrici si uzine cu capital autohton!

      Cum „care capital autohton”? Pai n-are BNR-ul calculatoare speciale, cu tasta „Print Screen” inlocuita cu „Print Cash”?

    • mumă sau ciumă, sau sclavagism de tip nou, dar, ce vom face dacă pleacă jumătate din capitaliştii străini în alte state şi vom rămâne cu milioane de salariaţi pe drumuri? Economia statului socialist a fost în siguranţă de la Moscova, economia statului capitalist depinde doar de interesele capitaliştilor străini care ne domină şi n-avem ce face.

  8. Excelent articol. E un fel de RMN sau tomograf al economiei nationale. A nimerit drept in punctul G ! In sfarsit m-am lamurit, eu cel putin, cum sta treaba, care-i smenu, ce ne asteapta !!!
    Felicitari !!!

  9. 1.Cind economia straina, acopera cu locuri de munca, ceva peste 50 la suta din populatia activa, este MUMA VITREGA, chiar daca duce inafara profitul si aproape toate roadele muncii nationale, fiindca plateste niste salarii si impozite/taxe, care mai tiraie de la o RECTIFICARE la alta, bugetul unei tari de ,,lumea a treia”.
    Cita vreme, aceasta straina economie, plus falimentarii de stat, acopera cu locuri de munca, numai 20 la suta din populatie, este o adevarata ,,ciuma” portocalie sau rosie – dupa caz.
    2. Pentru a iesi din aceasta stare de ciuma si mama-vitrega, era nevoie de ,,cresterea economica de 3-4 la suta pe an”, pentru care ,consilierii Guvernului nu au fost capabili sa construiasca, ,,proiectul economic” de realizare.Se pare, ca incet, incet, o parte din consilieri se transforma in propagandisti politici, iar altii,in vinatori (hunteri) de taxe si impozite, pentru a tine in viata, actualul guvern SOCIAL -neliberal.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alin Th. Ciocarlie
Alin Th. Ciocarlie
Inginer (UPB – Mecanica fina, 1977) si absolvent al primei promotii a Programului Canadian MBA (1994-1995), dupa cursuri intensive de economie si management la universitatile Québec si McGill din Montréal (sept.-dec. 1992). Ziarist – sef al sectiei Economice la Adevarul (1991-1993). Director Executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (1996-1999). Senator in grupul parlamentar al PSD (2000-2004). Fondator (1994) la Ager Press SA.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro