vineri, mai 20, 2022

Capul face, capul trage: Efectul Placebo și vaccinarea

La prima doză de vaccin a fost… interesant. Pe principiul culcat bine, sculat mort… M-am vaccinat dimineață, iar restul zilei a decurs normal. Pe seară am început să mă simt un pic ciudat și m-am culcat mai devreme decît în mod normal. Pe la trei sau patru dimineața, m-am trezit brusc, cu febră și frisoane puternice. Tremuram ca Vrancea în ’77!

Am luat niște ibuprofen și totul a trecut în jumătate de oră. Nici la a doua și nici la treia doză nu am mai pățit nimic, deși probabilitatea unor astfel de efecte secundare crește după prima doză. Lucru care mă face să mă întreb: febra a fost reală sau ce am simțit a fost doar rezultatul auto-sugestiei?

De efectul placebo probabil că ați mai auzit. În esență, ce crezi că se va întîmpla îți va influența semnificativ percepția asupra lucrurilor. În bine sau în rău…

Mecanismele care stau la baza acestui efect nu sînt cunoscute cu precizie căci sînt foarte multe componente care intervin, precum structura genetică sau vîrsta – copiii par a fi mult mai susceptibili, de exemplu. Una peste alta, o bună parte dintre noi reacționăm la placebo, într-o măsură mai mare sau mai mică. Acest efect explică, de exemplu pretinsa eficacitate a rugăciunilor sau a blestemelor. Sau a „medicamentelor” homeopate. Evident, nici rugăciunile, nici blestemele și nici pastiluțele cu zahăr (vîndute la un preț de speculă…) nu schimbă cu nimic realitatea, dar pot modifica percepția noastră asupra ei.

Dar să ne întoarcem la subiectul principal, vaccinurile. Se face mult tămbălău pe tema efectelor adverse imediat după vaccinare: febră, frisoane, durere de cap, oboseală. Cei din tabăra pro-vaccin se uită la ele ca la un rău necesar, o mică neplăcere care trebuie acceptată pentru a beneficia de protecția oferită împotriva bolilor; ceilalți, anti-vaxxerii, le flutură cu satisfacție ca pretinsă dovadă a „nocivității” tratamentului.

Și acum partea nostimă: un studiu[1] publicat acum două zile, ce a urmărit reacția la vaccinare a unui mare număr de oameni (peste 45 de mii, dintre care jumătate au primit un vaccin anti CoViD-19, iar ceilalți, doar un placebo) arată că marea majoritate a „efectelor adverse” se datorează… capului. Bineînțeles, vaccinurile chiar pot să producă febră, frisoane etc.; este o reacție normală a organismului, dar o treime dintre cei care NU au primit vaccinul, ci doar o injecție simplă, cu ser fiziologic, au raportat aceste reacții! Da, un om din trei s-a plîns de problemele create de vaccin, deși nu fusese vaccinat!

Comparația dintre cele două grupuri a arătat că 76% dintre cazurile de „efecte adverse” raportate la prima doză și 52% dintre cele legate de a doua doză nu au nici o legătură cu realitatea… Da, ați citit bine: 76%, adică peste trei sferturi! Trei oameni din patru se plîng de vaccin, doar pentru că sînt convinși că vor păți ceva!…

Probabil că ați citit Dune sau ați văzut filmul. „Frica ucide mintea.” Așa este, dar pentru frică avem un antidot: educația. Putem să combatem frica dacă știm mai multe despre cum funcționează lumea în realitate, dacă o înțelegem așa cum e ea, nu așa cum ne-o închipuim noi.

Putem să ne luptăm cu frica și putem învinge.

Doar să vrem…


[1] Haas, J. W., Bender, F. L., Ballou, S., Kelley, J. M., Wilhelm, M., Miller, F. G., Rief, W., & Kaptchuk, T. J. (2022). Frequency of Adverse Events in the Placebo Arms of COVID-19 Vaccine Trials: A Systematic Review and Meta-analysis. JAMA network open, 5(1), e2143955. https://doi.org/10.1001/jamanetworkopen.2021.43955

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. Da, frumos articolul, dar din pacate si dvs. sinteti condamnat la zadarnicie, din simplul motiv ca nimeni, dar NIMENI nu este indeajuns de inteligent pentru a convinge un prost ca e prost.

  2. In primul rand este efectul nocebo si nu placebo in acest caz.
    In al doilea rand si eficienta vaccinului este influențata de efectul placeba. Peste 30 % din populatia vaccinata devine mai protejata de virus nu datorita vaccinului , dar datorita efectului placebo.

    In al treilea rand simptomele de covid si chiar moartea pot creste la persoanele infectate tot datorita efectului nocebo a credintelor si asteptarilor legate de boals induse de discursul public.

    • Mi-e teamă că faceți o confuzie. Efectul placebo (să nu deviem intrînd acum în detalii lingvistice…) se înregistrează la nivelul percepției subiective, dar nu schimbă realitatea. Ca să vă dau un exemplu, dacă ești anesteziat, nu vei simți cînd ți se amputează piciorul; cu toate astea, tot olog vei rămîne.

      De acord că efectul placebo te poate face să te simți mai bine pe durata unei boli, dar afectarea la nivelul țesuturilor și organelor rămîne aceeași. Invers, aceleași mecanisme te pot face să te simți mizerabil, dar, din nou, ce te omoară în cazul covidului este reacția imunitară a corpului la infecție. Simplu: fără infecție nu mori.

      Putem discuta chiar și cazurile plauzibile în care cineva care suferă de depresie majoră este determinat de „credințe și așteptări”, cum spuneți dumneavoastră, să se sinucidă. Deși probabilitatea este mică, este o posibilitate reală. Dar de ce nu luați în calcul și alternativa cealaltă, cea în care depresia este atenuată prin încrederea în vaccin (bazată pe fapte de această dată)?

      Încă o remarcă: discursul public al autorităților este corect – ne confruntăm cu o boală ieșită din comun pentru standardele actuale. „Credințele și așteptările” țin de aprecierea unor date statistice, iar aprecierea este, din nou, subiectivă…

  3. Cind am făcut covid, efectul placebo a fost serios 3 ore. După ce m-am calmat ca nu mor dacă nu mai simt mirosuri, am putut sta liniștit. După 3 zile a revenit simțul mirosului, dar era sa mor de plictis 14 zile închis în casa.
    După primele 2 doze de vaccin, efectul placebo era maxim. Aveam o „adeverință de libertate” valabila în an.
    Cind au redus la 9 luni ca să ma forțeze mort copt sa fac și doza 3, efectul placebo a început sa meargă invers.
    Ba da nu ii puneți o dacă capăt? Ex vaccinist… Aștept scuze pt pierderea a 2 ani din viata. Arafat, poți începe tu primul…

  4. Domnule Pătrașcu, cred că noi doi am face o echipă bună și sinergică. Amândoi suntem de acord că frica poate fi învinsă prin educație și auto-disciplină. Dumneavoastră ați putea exemplifica cum putem învinge frica de efectele adverse ale vaccinului vaccinându-ne, iar eu aș putea glosa despre cum putem învinge frica irațională de Covid nevaccinându-ne.

  5. Va multumesc pentru articol . Nu a ajutat cu nimic in directia convingerii mele de a ma inocula cu serul respectiv . Poate data viitoare o sa fiti mai convingator.

  6. Am 85 de ani si mi-am facut cele trei vaccinuri,plus cel antigripal si nu am avut niciun efect negativ,m-am simtit si ma simt foarte bine.Vaccinul nu asigura 100% imunitate,dar este singurul mijloc de a diminua efectele virusului,atat de pacatos.

  7. Bine, dar ce facem atunci cand vaccinarea/imunizarea sunt politizate la maximum, de ajungi sa te intrebi daca mai traiesti in occident sau intr-o tara autoritara din fosta URSS? Libera alegere, precum si alte libertati ale noastre, chiar ale celor vaccinati complet, se diminueaza pe zi ce trece. Chestia asta nu mai are legatura cu frica de vaccin. Cred ca orice om normal s-ar vaccina daca virusul ar fi mortal. Desigur, unii se vaccineaza pentru a putea beneficia in continuare de o cafea la terasa sau o plimbare prin parc (da, uneori trebuie sa prezinti certificatul in unele parcuri din capitalele vestice), pe cand altii se vaccineaza de frica ATI. Ce facem cu studiile care arata ca, in general, un om sanatos nu cade lat intr-un spital, mai ales daca are Omicron si este vaccinat cu doar doua doze? Cum se mai justifica prelungirea restrictiilor si limitarea acelor simple libertati fara doza booster, de exemplu? Dar vaccinarea obligatorie avand in vedere ca rata de mortalitate in valul Omicron este foarte mica comparativ cu Delta? Aceste studii par a fi total ignorate de catre guverne care au pretentia de a fi occidentale. Dar daca pandemia se termina la un moment dat, iar virusul devine endemic, vom reveni la libertatile de alta data?

    • Dacă vă întrebați „daca mai traiesti in occident sau intr-o tara autoritara din fosta URSS” vă sugerez să vă mutați cîteva luni în Belarus, Kazahstan sau, și mai bine, în Rusia. Poate că așa o să vi se mai elucideze din misterele vieții :))

      Este cît se poate de adevărat că »majoritatea« oamenilor sănătoși nu pățesc mare lucru în urma infectării cu noul coronavirus. Dar în societate nu sînt doar „oameni sănătoși”. Nu credeți că avem datoria de a-i proteja și pe ei?

      Poate aveți părinți în viață sau chiar bunici. Chiar și vaccinați nu sînt complet protejați. Eficacitatea tuturor vaccinurilor scade la vîrste mari, pur și simplu pentru că sistemul imunitar se degradează și nu mai răspunde corespunzător. La acești oameni nu ne gîndim?

      • Ne gindim domnule Patrascu . Si ii vaccinam cu forta . Sau , marog , prin indesarea de mesaje subliminale sau nu in creierul lor ; zi de zi , noapte de noapte , ceas de ceas . Ba chiar determinindu-i sa le fie frica . Adica sa se vaccineze de frica si nu din convingere .

  8. Corect! Dar educația e “păstorită” (pun intended) de ani de zile de plagiatori și îngerii lor păzitori (bag bățul prin gard). Mai așteptăm 😉 PS: eu n-am avut nici o reacție la cele două doze… Oh, well…

  9. Așa și?!

    Care e totuși mesajul? Că i-a fost autorului frică după ce l-au înțepat? Dar vai ce curajos a putut să fie și a înfruntat acul ucigaș ca dorobanții baionetele osmanlâilor la Plevna!

    Stai să vezi ce face un copil de câteva luni când i se administrează primele vaccinuri 😁

  10. Stimate domn Pătrașcu!
    Cu tot respectul pentru profilul Dvs profesional, dar ați plonjat in două domenii în care nu ați explorat toate alternativele.
    Primul e cel al imunologiei/Alergologiei. Știați că sunt persoane hipersensibile inclusiv la ser fiziologic? Ce vă faceți dacă in lotul placebo au fost subiecți hipersenzitivi!
    Al doilea domeniu l-aș intitula spiritual. Ca umanist declarat, vă înțeleg perspectiva. Dar ce vă faceți cu acei care nu practică rugăciunea sporadic, mecanicist ci dimpotrivă fac din ea un mod de viață. Și cel mai important: se roagă cu CREDINȚĂ! Istoria o dovedește că încrederea în Creator nu de puține ori a fost răsplătită cu răspuns pozitiv la rugăciune !

    • Iertați-mi sinceritatea, dar bateți cîmpii. Pur și simplu.

      Serul fiziologic este o soluție de clorură de sodiu (adică ingredientul principal din chestia aia albă pe care v-o puneți în mîncare) în apă (nu mai intru în detalii). În corpul dvs. aveți deja cantități impresionante și de apă și de clorură de sodiu. Fără ele ați muri.

      Iar referitor la „persoane[le] hipersensibile inclusiv la ser fiziologic”, sînt convins că există oameni care »cred« asta, dar de ei se ocupă o cu totul altă ramură a medicinei…

      • Apa si sarea din corpul omenesc sint rezultatul unei altfel de procesari decit cea din sticluta de ser fiziologic .
        Am in mediul social in care traiesc un cunoscut care spunea ca organismul uman e in stare sa proceseze si materii fecale . Nu ma indoiesc . Probabil ca Dumnezeu cind l-a creat pe om S-a gindit si la faptul ca acesta din urma o sa bage in gura asa ceva . I-am spus individului , in gluma , sa imi demonstreze practic .
        Probabil dumneavoastra faceti parte dintr-o categorie de oameni pentru care stiinta ( ca zbatere omeneasca de un anume fel , nu vreau sa o numesc ) e cel mai important lucru pe lumea asta . Daca farmaciile sint pline de tot felul de vitamine si minerale numa bune de ingurgitat oare de ce se mai imbolnavesc oamenii ?! Pentru ca multi dobitoci pe lumea asta nu stiu ca hrana este cel mai bun medicament . Pentru ca daca dam corpului hrana sanatoasa ( adica fara interventia imbecila a omului in sol si in plante ) corpul va sintetiza totul . Dar daca ii dam substante sintetizate de creierul imbecil al omului ( si de mina lui ) e foarte posibil sa iasa din colon cam la fel cum a intrat pe gura . Si nu va aduce nici un beneficiu organismului . In plus , sa nu uitam sa omul aste nu numai trup ci si suflet . Si sufletul trebuie hranit . Dar asta e o alta discutie .

        Recomand o carte ( pentru citit , evident ) :
        https://www.librariadelfin.ro/carte/medicina-iubirii-cum-sa-ne-vindecam-prin-credinta-dr-cristian-harghel-dr-adrian-harghel–i20662?gclid=EAIaIQobChMIi-CirsvK9QIVE4jVCh08kQBEEAQYASABEgJFGPD_BwE

    • Asta e buna, mi-a placut. De fenomene aleatoare ati auzit? Faptul ca din cand in cand, cate o rugaciune a avut efect nu inseamna nimic, intervine factorul aleator. Abia cand se va intampla constant voi accepta ca rugaciunile au efect. De ex. ma rog cu o zi inainte de 10 trageri consecutive la LOTO sa castig marele premiu si intr-adevar il castig de toate cele 10 ori. Asa ca a spune ca „nu de putine ori”, deci de multe, e cel putin o minciuna.

      • Mintuitorul Iisus Hristos spune despre noi cind ne rugam : ,, Nu stiti ce cereti ” . Adica cerem ce nu avem nevoie , cerem ce este vatamator pentru noi . Iar Dumnezeu care iubeste pe om nu o sa ii dea ce este vatamator . Eclar cum stati la capitolul credinta in Dumnezeu . A ! Cu siguranta aveti ceva cu preotii , ca mai toata lumea . N-am reusit sa aflu pina acum cu ce ii impiedica preotii pe oameni ca dumneavoastra sa creada in Dumnezeu .

  11. Va recomand sa consultati mai atent etable 1 din articol. E destul de clar daca le adunati (P= placebo, V=vaccin).

    „In this systematic review and meta-analysis, significantly more AEs were reported in vaccine groups compared with placebo groups, but the rates of reported AEs in the placebo arms were still substantial. Public vaccination programs should consider these high rates of AEs in placebo arms.”

    Eu nu spun sa nu luati de bun tot ce scrie in JAMA, totusi, uitati-va putin la datele brute.

    • Iertați-mă, nu e deloc clar ce vreți să spuneți.

      Mai exact, ce anume să adun în tabelul 1 din articol, cel pe care îl invocați? Tabelul 1 este o simplă listare a studiilor analizate („Characteristics of the 12 Analyzed Randomized Clinical Trials of COVID-19 Vaccines”).

  12. Eu nu înțeleg cum ați putut scrie acest articol fără să aveți o minimă documentare asupra noțiunii de „placebo”. Sunt tare neplăcut surprins.

    Citiți măcar pagina de wikipedia:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Placebo
    poate ar fi util să aflați și de ‘nocebo’:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Nocebo
    …cine știe, poate vă lămuriți cât de puternică este puterea autosugestiei și unde se potrivește mai bine: la vaccin, la medicație sau la virus..

  13. 10 la suta din populatie culta, inca 15 la suta ,,citita” si cam atit!Nu-i de mirare ca restul traieste din auzite, iar efectele placebo cauta si gasesc teren fertil la 75 la suta din persoane.Iar aici s-a ,,murit” cit ,,a vrut” virusul.

  14. Intradevar, insa SUA s-au administrat fara stiinta celor in cauza doze de vaccin in care substanta activa a fost diferita, cu alte cuvinte, de la „apa cu sare” pana la doze cu continut maxim.

    • In cadrul studiilor care se efectueaza pentru autorizarea oricarui produs medicamentos se utilizeaza aceasta metoda. Intotdeauna se administreaza unui numar de persoane substanta activa si unui numar de persoane o substanta neutra. De asemenea este o practica normala sa se dea doze si concentratii diferite. Asa se cerceteaza intr-o etapa finala orice medicament.
      Aceste studii se fac e persoane voluntare, platite, si exista intotdeauna o evidenta foarte stricta si o monitorizare foarte serioasa a acestora. Ar fi nepractic si neproductiv sau chiar contra-productiv sa se faca studii pe persoane care nu stiu ca sunt subiecte de teste, pentru ca ar fi imposibila monitorizarea necesara obtinerii unor rezultate valabile stiintific.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alexandru Toma Patrascu
Membru fondator ASUR - Asociaţia Secular-Umanistă din România MBA la Open University UK Director de marketing într-o companie IT

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro