După cum spuneam în articolul de acum două săptămâni, mixul electro-energetic pentru 2024 arată prost.
Importurile au crescut dramatic. În 2024 am avut cele mai mari importuri de energie electrică din ultimii 15 ani.

Importurile au crescut deoarece au fost închise foarte multe capacități de producție de energie securitară și nu au fost înlocuite cu nimic. Au fost puse câteva capacități de regenerabile, dar sistemul energetic național neavând instalații de stocare, au fost perioade când degeaba vântul a bătut și soarele a strălucit. Am arătat că a fost seceta și vântul a suflat mai puține ore decât în anii trecuți.
Cred că sunt primul care semnalează următoarea problemă! De când a apărut sistemul de plafonare și subvenționare, piața s-a transforat dintr-o piață liberă într-o piață cu cumpărător unic de energie (Mecanismul de Achiziție Centralizată a Energiei Elcetrice – MACEE), iar achizitorul a fost statul prin OPCOM, adică Transelectrica.
Astfel, dacă în OPCOM înaintea apariției acestui mecanism se tranzacționa aproape toată energia electrică, imediat după, cantitățile tranzacționate au scăzut dramatic, uneori și sub 20%.
Acest lucru înseamnă că în medie, 65% din energia consumată s-a tranzacționat netransparent și bilateral de traderi. Deci nu știm de câte ori a fost tranzacționata aceeași cantitate de energie de către traderi și nu putem ști care au fost adaosurile comerciale și profiturile acestora.
Care este logica acestui mecanism de plafonare și subvenționare? Prețurile în piață, și aici denumim și OPCOM-ul și ce nu a trecut prin OPCOM, au fost mari și nesuportabile pentru consumatorii casnici sau industriali. Statul și-a luat angajamentul de a acoperi costurile peste un anumit prag suportabil.
Ce s-a întâmplat? Gulerele albe din energie au priceput că e rost de un mare os de ros și au acționat, retrăgându-se pe contracte bilaterale.
Să vedem care ar fi fost un preț corect moderat cu procentul fiecarui tip de capacitate după combustibilul folosit.
Știm cu aproximație care este costul de producție a unui MWh pentru fiecare tip de energie electrică. Bineînțeles că cel mai mic preț este la fotovoltaice, urmând ierarhic eolianul, hidro, nuclearul, gazul și cărbunele, la care adaugăm și prețul mediu al importurilor.
Cu alte cuvinte nu este greu de a face o medie a costului deproducție al fiecărui MWh intrat în consum și acesta ar arăta cam așa:

Rezultă costul mediu de producție a unui MWh consumat în 2024 este de 448,7 lei. Bineînțeles că la fiecare MWh trebuie să existe și un adaos comercial la producător. Pentru a simplifica calculele, un MWh intrat în SEN nu ar fi trebuit să coste mai mult de 500 lei, adică 100 de euro.
Dar cum subvenția s-a aplicat pentru prețurile mai mari de 1300 lei / MWh (1,3 lei / KWh) aflăm că șmecherii energiei și-au pus adaosuri amețitoare, pe care statul, adică tot noi din taxele și impozitele pe care le plătim.
Care sunt acestea? Ne spune ANRE că au fost trimise la decontare între noiembrie 2021 și iunie 2024, sume de peste 5,2 milarde de euro pentru energia electrică și gazele consumate.

Sursa ANRE
Deci probabil până în ianuarie 2025 suma va depăși 6 miliarde de euro.
Cum a fost împărțită? Sigur producătorii, unde care statul are aproximativ 75% din total consum (că socotim și importurile la formarea prețurilor) și-a tras o parte din profituri, dar se pare că nu așa de mari, sigur regenerabilii (toți sunt privați) au o felie mare din suma de bani, cu toate că dețin doar 16% din consum și se pare că cea mai mare bucată din acest gustos cașcaval se află la ”comercianții” numiți furnizori.
Nu știu dacă a fost premeditată această schemă, dar este de datoria parchetelor de a afla cum a apărut, cine a câștigat și cât a câștigat.
Daca ne luam dupa tabelul dvs ordinea pretului mediu de productie, de la cel mai mic, este diferita de cea enuntata de catre dvs. cel putin asa deduc eu.
Ar fi preferabil de asemenea, pt. claritate, sa folisiti un singur termen : cost sau pret mediu de productie, preferabil primul.
Sau imi scapa mie ceva?
va scapa:
– PZU (pretul pe ziua urmatoare) este pretul de inchidere dupa licitatie (orar, sau la 15 min cum zice nea Pifu pe mai jos, dar, daca se face orar este totusi o buna aproximatie) și este un bun indicator ”de piața”. (nu stim contractele bilaterale cum sunt, ca sunt ”secrete”, dar puteam lua PZU-ul de buna.
– Costul de productie este altceva…adica este cifra care acopera TOATE costurile de productie a 1 MWh pe o tehnologie (centrala) si pe un combustibil anume
– Pretul de vinzare este cu cit il vind și, evident, este/trebuie sa fie PESTE costul de productie.
– Costul de oportunitate este acel cost pe care si-l calculeaza un investitor ca sa fie mai competitiv fata de altul care produce deja (adica sa aive costului sub costul celuilalt)…aici e COMPETITIA
– Pretul de oportunitate este acel pret pe care il ofera un producator existent care are, sa zicem un cost de 100 fata de un pret ”din piața”, sa zicem de 150, dar stiind ca pretul altui competitor este 130, deci, poate oferi 140 , DACA CANTITATEA OFERITA ESTE NEVOIE DE EA !
Foarte pe scurt cam asa sta treaba, la modul general
Marea problema este ca NIMENI NU STIE SI NU SUNT CONTROLATE COSTURILE DE PRODUCTIE !
…am lasat dracului sa ”regleze piața totul”…pentru ca: COSTUL DE PRODUCTIE, include:
– costul consiliilor de adminisrratie
– costul consiliilor de supraveghere
– contractele de management
– sume uriase de ”contracte de mandat”
– costurile cu reperațiile si mentananta (umflate cu spagile aferente)
– si….la sfirsit de tot…mai inttra combustibilii, ceva salarii (mari si astea), dar la muncitori, maistri, ingineri,,,dar, de ex, la Nuclearleecrrcia sunt salarii la ingineri si de 15000 EUR
Toate astea, le platiti dvs. dl Nman…si noi pe linga dvs.
PS…am uitat de ”mînăriile” și din zona combustibililor…care in final se duc tot in pretul/sau costul electrcitatii.
Iar daca nu e combustibil, este o taxa (de ”ex. o taxa de 4 lei” perceputa de ANRE pentru managementul preturilor CfD !)
Si eu, care ca prostul, credeam ca I-RES si CfD au menirea sa scada costul de productie , nu să-l creasca !
…iar in SEN avem cred, vreo 1000 MW cogen, parcă
am trimis un articol pe aceste teme de mai sus, dar, redactorii nu l-au publicat, probabil ca nu e interesant
…sau, si mai tare: taxa pe cogenerare perceputa in facturi…si care tot eu si tot un prost, credea ca avem cogenerare pt ca e eficienta si reduce costurile, nu-i asa ?
(n-a fost nimeni in stare sa-mi explice cum se reflecta eficienta cogenerarii in pretul energiei electrice si termice mai ales !…si cum se face ”alocarea CO2” pe cele 2 produse – en.termica si electrica…de ce ?…PENTRU CA NU EXISTA !)
Va mulțumesc pt. explicațiile exhaustive, foarte corecte și utile pt. mine(la modul serios) dar eu ma refer la următorul paragraf :
„Știm cu aproximație care este costul de producție a unui MWh pentru fiecare tip de energie electrică. Bineînțeles că cel mai mic preț este la fotovoltaice, urmând ierarhic eolianul, hidro, nuclearul, gazul și cărbunele, la care adaugăm și prețul mediu al importurilor.”
În propoziția 1 vorbim de cost care, în propoziția 2, devine pret de productie in tabel, paragraful urmator clarificand ca acest preț de productie este de fapt cost :
„Cu alte cuvinte nu este greu de a face o medie a costului deproducție al fiecărui MWh intrat în consum și acesta ar arăta cam așa:”
Pt mine e pur și simplu o complicate inutila a exprimării aceluiași lucru. Ori cost ori preț de productie, nu amândouă în 3 paragrafe micuțe care vorbesc despre același lucru, dublate fiind de un tabel în care apare unul dintre cei doi termeni omologi.
Probabil este o scăpare a autorului, care nu stirbeste mesajul sau analiza. Mu vreau sa par prețios dar pur și simplu m-a frapat acest amănunt.
Pana la urma ca plătim preturi sau doar suportam un cost, tot decontam altora o gramada de elemente aleatoare și nu neapărat koser. Cele mai benigne sunt neprevazutul din business-ul privat (e mișto cand constați ca ai exagerat un pic și mare parte întra în profit, e drept ca și inversul poate fi valabil).
Altfel îmi pare ca gândim foarte asemanator, fiecare pe domeniul lui :-).
Doar atât am vrut sa sesize
ref la asta: ”…„Știm cu aproximație care este costul de producție a unui MWh pentru fiecare tip de energie electrică. Bineînțeles că cel mai mic preț este la fotovoltaice, urmând ierarhic eolianul, hidro, nuclearul, gazul și cărbunele, la care adaugăm și prețul mediu al importurilor.”
Pretul la PV este cel mai mic, luat de sine statator,
DAR,
Acest pret are un ”hidden cost” – induce dezechilibre (ca si eolienele), care necesita investitii FACUTE DE TOTI, ca sa le permita LOR sa intre în retea ! (de aceea ”competiția” in energie este cu dus-intors, pentru asta, trebuie sa judeci ”piața” CA UN SISTEM și nu ca o ”adunătură de privați care sunt ei competitivi”
Daca insa trebuie sa-și faca ei singuri stocare/echilbrare și sa le si managerizeze, atunci, in mod sigur costul (sau pretul) nu va mai fi deloc atit de scazut !
E multa , multa confuzie in energia asta, și cel mai rau, s-a zapacit lumea cu ”piața”
Economics is the science of using SCARCE resources
IAR
Energy economics is the science of using SCARCE primary energy resources
Marea problema a României este ca avem atit de multe resurse incit mereu auzim prostiile politicienilor ca ce ”hub energetic” suntem, si nu mai utilizam resursele (multe) pe care le avem, in mod stiintific, ”in ordinea și logica economică”…noi facem de toate…si gaze si carbuni si apa si nucleare si eoliene si solare si SMR si (deloc desi avem IN PLUS) biomasa, bicombustibili, geotermal, STOCARE ENORMA !, samd
Japonia n-are deloc resurse, DAR, are cea mai eficienta economie dpdv energetic
Domnule Dragostin, eu prevăd ca lucrati la un nou articol 🙂. Eu il astept, pt ca aveti de foarte multe ori o viziune atat de ansamblu cat si de detaliu foarte buna!
Multumesc, asa e, dar, nu stiu si daca va fi publicata !? am tirmis multe pdv car en-au fost acceptate.
Decocamdată, recomand ce am sugerat mai jos:
orice cititor interesat de subiect:
https://www.zf.ro/opinii/catalin-dragostin-expert-in-energie-hub-ul-energetic-romania-adauga-22655234
Mda, la ceea ce spuneti dvs as adauga situatia speciala din pista regionala a Ro ( +bg, + gr) datorata războiului de peste granita +celui hibrid din Md, care duc in sus preturile.
O situatie similara, de data eecenta, intre No + Suedia vs Danemarca + De datorita căderii vantului si lipsei de solar in cea mai mare economie a UE. Primele doua tari au fost chiar furioase si ameninta cu reducerea interconectarii. No, batria hidro a vestului se plânge ca un dus a ajuns sa coste 4 euro din cauza lipsei capacitatilor securitate din De!!! Timp in care vicele Ribeira continua cu planuri crete eco-stangiste ( si deta asta e in pozitie bugetara de forta).
Tarnita e necesar dar as fi curios sa va cunosc opinia despre proiectul LockheedMartin -https://www.lockheedmartin.com/en-us/products/gridstar-flow-energy-storage.html – cel in care apare si fabrica de electrolit de la Oradea. Poate reprezenta o solutie, măcar temporara, de stocare a surplusului pana ajungem sa finalizam ceva la Tarnita? Pare serios (inclusiv la nivel de intentie de business in Ro) pt. Ca s-au întâlnit recent inclusiv cu presedintele senatului.
@Nman – ”pana ajungem sa finalizam ceva la Tarnita”
Tarnița nu rezistă la nicio verificare aritmetică. Vântul nu bate decât 25% din timp, deci fiecare MW pe care l-ar produce Tarnița ar necesita 5MW produși de eoliene (cu un randament de 80%, pentru că apa se mai și evaporă din lacul superior). Eolienele sunt deja excedentare în România, atunci când bate vântul, dar 75% din timp nu bate vântul, după cum au descoperit recent Germania și Danemarca.
Pe Olt (deci mai aproape de Dobrogea și de eoliene) există deja mai multe hidrocentrale cu pompaj care nu sunt folosite, pentru că nu se justifică economic folosirea lor. Mai bine se exportă ieftin energia produsă de eoliene, atunci când bate vântul, decât să fie consumată gratuit pentru urcarea apei într-un lac din care se evaporă. Nici dacă deținătorul hidrocentalei cu pompaj și deținătorul eolienelor ar fi aceeași entitate economică, tot nu se justifică.
Hidrocentralele cu pompaj nu se justifică economic, într-un sistem energetic în care există centrale nucleare. În România, Tarnița s-ar construi de 5 ori mai scump decât s-ar construi în Croația și asta e de fapt miza: cheltuirea banilor.
Last but not least: despre taxele percepute de statul român pentru apa ”consumată” de hidrocentrale nu vrea să scrie nimeni. Statul român nu are limită în materie de taxe, le poate crește oricând și oricât.
@dl.Harald,
Nu stiti sa cititi o simpla diagrama.
Daca stiati sa cititi ce e scris in articolul din ZF, v-ati fi dat seama ca Tarnita ((sau orice CHEAP) este necesar, chiar si fara eoliene.
Vedeti ca diferntele zilnice virf/baza sunt de cca 2-3000 MW, iar intermitenltele agreaveaza situatia.
Se par ca oricit de simplu am incercat sa explic problema, pentru unii tot opacă a rămas
@Harald: am uitat ceva
”…Hidrocentralele cu pompaj nu se justifică economic, într-un sistem energetic în care există centrale nucleare…”
Tarnita a aparut prin RO, prin 1984-1985 tocami ca se pregateau cele 2 unitati nucleare. Motivul ?- STABILITATEA SEN.
Adica, daca 1 grup de 700 MW declanseaza (dintr-un motiv oarecare, …maiales azi, reprezinta 10% din puterea SEN și un astfel de eveniment, ”ne pote pune pe burtă pe toti”…deci, in primul si in primul rind Tarniat e nevoie de ea de motive d estabilitate, rglajul curbeinde sarcinanilnice si abia apoi I-RES eoliene solare si ce-o mai fi…iar prostia cu pompaj cu Oltul, lasati-o balta, chiar daca e pe riu (n-are sens sa explic acu)
Au trecut 40 de ani din 1984-1985, deci SEN a funcționat în toți acești ani și fără Tarnița.
”tocami ca se pregateau cele 2 unitati nucleare.” nu e un argument pentru nimic. Prima unitate a fost dată în exploatare în 1995, deci funcționează de 30 de ani fără Tarnița.
Bilanțul energetic va fi întotdeauna negativ la o hidrocentrală cu pompaj, ăsta e motivul pentru care cele de pe Olt nu sunt folosite în regim reversibil. Tarnița e prezentată azi de parcă ar furniza energie electrică gratis și nelimitat. Dincolo de asta, următoarea criză majoră e chiar după colț (2026, în opinia subsemnatului) așa că nu vor fi bani de aruncat pe construit Tarnița. Revitalizarea ideei cu Tarnița a fost doar un șmen de-al lui Victor Ponta, cu dedicație pentru chinezii de la Sinohydro, însă a eșuat.
Chiar și pentru proiectele de infrastructură aflate deja în lucru, doar 30% din finanțare este asigurată, deci unele dintre ele vor zăcea neterminate și peste 10 ani, la fel cum s-a întâmplat și în anii ’90 cu proiectele începute de Ceaușescu. România e țara iresponsabilității totale în privința cheltuirii banului public și ”tocami” urmează un contact sever cu realitatea, la fel cum s-a întâmplat în 1989.
Dl.Harald:
1. ”…Bilanțul energetic va fi întotdeauna negativ la o hidrocentrală cu pompaj,…”
Bilantul energetic este intotdeuna negativ LA ORICE TEHNOLOGIE ENERGETICA ! (exceptia: pompele de caldura)
2. ”…Tarnița e prezentată azi de parcă ar furniza energie electrică gratis și nelimitat..”
Tarnița (si orice baterie) NU ESTE NICI PRODUCATOR ȘI NICI CONSUMATOR DE ENERGIE !….este doar ”sacosă” in care bagi ceva ce ai prea mult, și scoti atunci cind iti trebuie.
La limita, poti zice ca .furnizeaza gratuit, daca ce ai pus ”in sacoșa” a fost platit, iar asta poate dura o vesnicie (daa ai ce baga in sacosa si scoate cind iti trebuie….”vesnicia” e interpretata ca , sa zicem 60-80 de ani, cum sunt acum instalatii atit de vechi
Nu, stimate domn. În cazul hidrocentralelor obișnuite, Soarele furnizează energia datorită căreia apa se evaporă, după care plouă și se umple lacul de acumulare. Deci bilanțul energetic este pozitiv, din perspectiva oamenilor. Nu alocăm noi resurse pentru energia pe care o emite Soarele.
În cazul hidrocentralelor cu pompaj, vom consuma mai multă energie ca să umplem lacul de acumulare decât energia produsă ulterior prin căderea apei, iar energia aceea trebuie să o alocăm noi, deci suportăm niște costuri. Bunul simț economic ne face să exportăm energia aceea pe bani, nu să o alocăm gratis pentru a urca apa într-un la din care se evaporă. Hidrocentralele cu pompaj de pe Olt există deja și nu sunt folosite în regim reversibil.
@CD
pai daca in calculul bilantului la intrarea in sistem bagati si energia stocata in fosile sau in materialul radioactiv pentru CNE, trebuie sa procedati la fel si cu energia geotermala sau a fluidului de intrare in pompa de caldura, caz in care toate bilanturile ar fi negative, cu randamente subunitare, inclusiv la orice transformare exoterma;
Da domnilor, mă dau bătut…o sa-i intreb pe ăia de la Apele Române cum e cu soarele , evaporarea, materialele nucleare de la CNE si apa ramasa pt. care taxeaza ei si la pompare si la turbinre…si sa-mi prezinte calculatia…certificata de Ministerul Energiei
Ok Harald, merci de interventie, inteleg ca e negativ bilantul dar cu ce comparam? Cat ar costa alte modalitati de stocare (baterii de varii tipuri si concepte, hidrogen (pt ce?)) a energiei „verzi” a.i. sa nu plece la preturi mici spre negative(si la export, lucru pe care nemtii il controlează al naibii de bine) si nici sa nu fie necesara oprirea parcurilor?
Vrand nevrand suntem cu verdele in sistem. Ce s-ar putea face pt nivelarea importurilor in banda, scumpe?
E clar ca niciuna dintre solutii nu este eficienta economic luata independent dar nici demolarea sau neutilizarea parcurilor deja existente.
Cunosti opiniile mele pe tema green prin urmare sper ca se intelege ca încerc sa aflu (de hobby 😊) solutii la o problema deja existenta. Cum eficientizam activul existent? Cum am ajuns noi(si alte tari) aici e deja alta poveste.
@Nman – „Vrand nevrand suntem cu verdele in sistem.”
Nu. Verdele se află în sistem prin decizie politică și e susținut artificial, prin certificatele de carbon. Eolienele nu sunt veșnice, ele trebuie înlocuite mult mai des decât hidrocentralele, iar înlocuirea lor nu poate fi finanțată artificial la nesfârșit. Dacă se construiește Tarnița, mai trebuie încă 1.000 – 1.500 de eoliene pentru a umple lacul de acumulare. Însă 1.000 de eoliene în plus nu vor face vântul să bată mai mult.
Soluția corectă e construirea unităților 3 și 4 de la Cernavodă. România nu are bani să se mai joace cu eoliene, iar cine nu înțelege asta acum, va înțelege în 2-3 ani.
„Cum eficientizam activul existent?”
Activul existent nu poate fi eficientizat. Nu se pot îngropa mai mulți bani publici în speranța că o să bată vntul mai mult. Încearcă să înțelegi că pe Olt există deja hidrocentrale cu pompaj și nu sunt folosite.
Harald,
In teorie: „Când producția de energie excede cererea, energia electrică produsă suplimentar nu mai are o valoare socială, prețul de oportunitate fiind zero. Dacă această producție suplimentară ar fi stocată, costurile luate în considerarea sunt costul de capital și costul de operare al centralei de pompaj. Costul de producere al energiei de vârf de către o centrala de pompaj este de 15-20 % din costul deproducere a unei turbine pe gaz și de cca. 50% din costul de producere unei centrale pe cărbune.
Stocarea energiei electrice este economică când costul marginal al
energiei electrice generate este mai mare decât costul stocării și al energiei consumate în derularea procesului de stocare. Acest lucru este rezolvat la modul comercial prin raportul dintre pretul energiei off-peak și on peak (energia de vârf vs. energia de gol-noapte și weekend).”
https://media.hotnews.ro/assets/document/2019/06/19/23212864-0.pdf – studiul de fundamentare tarnita-lapusesti – ok, cu multe bla,bla dar si cu date clare.
– Fac o paranteza – in tabel avem 110 ron hidro vs 1100 si 800/ respectiv 300 eolian si 200 solar – aceste asunt costuri de productie/ pretul marginal e bineinteles mai mare. Randamentul de transformare al unei centrale prin pompaj se invarte la 0.6 (olt) spre 0.7-0.8 – cazul centralelor cu diferenta mare de nivel.
mie mi se pare ca totusi, coroborat cu oportunitatea se poate ajunge la profitabilitate. Cf. legii amortizarii, durata de amortizare a unei centrale hidro este de 60 de ani, cea de viata si mai si, dar ne intereseaza amortizarea pt. a putea repartiza costul investitiei in pret si timp.
N-am citit tot studiul, inca are destule pagini si ma interesau in primul rand eficienta de transformare si costurile de capital, dar cumva cifrele par ok la o prima vedere.
aici o parte din explicatie pt. Olt – https://www.energynomics.ro/hidroelectrica-vrea-sa-demonstreze-randamentul-scazut-al-proiectului-tarnita/
@Nman – ”mie mi se pare ca totusi, coroborat cu oportunitatea se poate ajunge la profitabilitate.”
Iar dacă se cheltuie 1 miliard de dolari și după aceea se dovedește că ți s-a părut greșit, ai să ridici din umeri. În timp ce populația va suporta costurile generate de proiectele unor funcționari de stat care se joacă de-a antreprenorii.
Persoanele ca Bolojan ar trebui să înțeleagă o idee simplă: s-au făcut funcționari fiindcă voiau ”un serviciu sigur, la stat”, nu fiindcă ar fi avut nemaipomenite capacități antreprenoriale. Mulți dintre acești funcționari la stat se visează mari ctitori pe bani publici. În timp ce oamenii simpli plătesc taxe regresive (gen TVA) și ajung să finanțeze fanteziile marilor ctitori. Activismul nu face cinste nimănui.
Harald, iti inteleg punctul de vedere. Dar nu il accept in totatlitte.
E corect sa secheltuie banii aiurea, pt. asta se fac analizele funademntate (mai mult sau mai putin). Studiul respectiv, de ex., impinge cam mult pt. gusturile mele pe directia PPP vs de stat si desi e stufos scartaie la partea de scenarii si ponderari a anumitor variabile. E si usor fixist in stabilirea programului de functionare vs ecartul preturilor de achizitie (e redactat inainte de pandemie, înainte de pretul minim garantat etc) dar se poate verifica cu cifrele din articol si scenarii actualizate.
Imi pun totusi întrebarea care sunt indicatorii economici al CHEAP deja existente in toata lumea( indicate in studiu), de la elvetia, balcani si pana in china! Ca or fi având vreun rost iar pe elvetieni nu-i vad bagand bani aiurea in ceva ce aduce pierdere.
Măcar ne-am lămurit cu randamentul – eficienta de transformare, care nu e chiar rau.
Am sa caut eventual date de la cheap existente prin alte parti (democrate, nu china). Daca exista si functioneaza, înseamnă ca se poate, e de văzut cu ce costuri.
@Nman – ”Am sa caut eventual date de la cheap existente prin alte parti (democrate, nu china). Daca exista si functioneaza, înseamnă ca se poate ”
Cele care există au fost construite pe bani publici. În UK e una în Snowdonia, un parc național din Țara Galilor. Sectorul energetic era 100% de stat în UK pe vremea când a fost construită. Acolo era o carieră de piatră abandonată, deci groapa aceea era deja săpată în urmă cu multe generații. Chiar și așa, a fost cel mai scump proiect energetic pe bani publici. Hidrocentrala e în niște caverne subterane, ca să nu altereze peisajul natural.
Energia electrică necesară pentru a urca apa în lacul superior provenea de la o termocentrală pe cărbune care funcționa toată noaptea, când n-are nimeni nevoie de energia electrică produsă de ea. Hidrocentrala rămâne fără apă în 6 ore, dacă funcționează continuu.
Astăzi nu s-ar mai construi așa ceva, există un interconector cu Norvegia, iar UK primește energie electrică de la hidrocentralele norvegiene autentice, fără pompaj. Interconectorul cu Norvegia e capabil de 1400 MW, cât ambele reactoare de la Cernavodă.
Cel mai slab articol dupa cele in care confundati MW cu MWh.
Sistemul energetic nu functioneaza pe media anuala, nici macar pe cea orara, decontarea se face la sfertul de ora si aia dupa ce a trebuit mentinut echilibrul la zecime de secunda intre productie si consum.
Exista sferturi de ora in care puterea produsa depaseste consumul, deci preturi mici si sferturi de ora in care cu greu se asigura puterea necesara consumului si ca urmare preturi mari.
Producatorii (statul ca principa actionar) joaca la cresterea profitului pentru acoperirea deficitului bugetar, spunand ca ajuta consumatorii. E o minciuna repetata pe care unii chiar o cred. In plus, calculul este facut pe niste preturi care nu includ costul de oportunitate pe care producatorii si-l pun (nu are cine produce, deci vand cu 2000 lei MWh).
Furnizorii au profitul limitat, deci nu ei sunt responsabili de haos, ci chiar producatorii ca Hidroelectrica ce sta pe echilibrare pentru ca pentru ei e mult mai profitabil si Ministerul energiei impanat, cum bine ati descris data trecuta, cu tot felul de politruci, juristi, economisti si alti filozofi transformati in functionari publici care nu au treaba cu sistemul energetic.
Cu ce glumă bună ați încheiat articolul, domnule Păcuraru! Felicitări!
6 miliarde de euro cașcaval!
Dacă ”decât” 3-5% ar ajunge ca șpagă la ”anchetatori” sau ”parchetari” cum le ziceți, ce număr de indivizi cu funcție de decizie ar deveni subit milionari în euro? Și câți alții ar depăși încasări de minim 100.000 euro?
P.S. Parchetele fiind ale cui, politizate de cine și acționând la comanda cui?
P.P.S. Cine ar face sesizarea că nu cred că se autosesizează cei ce oricum nu vă citesc articolul?!?
Aritmetica nu se aplică mafioților. La rubrica ” mafioți” pun mafioții privați dar și mafioții de stat…
Cum ieșim din această situație? Chiar dacă vrem, nu putem. Mafia privată și cea de stat este foarte puternică….
Puternic este numai Dumnezeu . Cei la care faceti referire au comportament de hoti .
Stimate domn, habar nu aveti ce vorbiti. Ca nu faceti diferenta intre MW si MWh, hai mai inteleg. Nu sunteti energetician. Dar confundati piata angro cu piata de retail si de aici trageti concluzii totsl eronate.
Va rog, nu mai scrieti atatea aberatii ca duceti oamenii in confuzie.
Deci sa inteleg ca subventia asta care a plafonat preturile, le-a plafonat de la orice suma a dorit furnizorul? Adica, daca furnizorul a vandut cu 10 ron per unitate(pret intentioant exagerat), noi celalati am platit diferenta de la pretul plafonat de la 0.68 ron pana la 10ron? Fiindca, daca e asa, baietii destepti din energie inca exista.
Statul a impus un pret maximal recunoscut pt decontare. Adica un furnizor chiar daca ar fi cumparat cu 5 lei/kwh de la producator, statul nu ii accepta decat un prag maxim de 1,3 lei/kwh la diferenta de compensat (intre cat factura energia activa la plafon-de ex 0,6 lei si maxim 1,3 lei). plus ca toata minciuna asta cu statul a suportat plafonarea a prins la oameni. In fapt statul a incasat 70 mld lei din supraimpozitarea producatorilor si a platit 35 mld lei la compensarea furnizorilor. Deci cine a castigat?
Confundati pretul emergiei active la producator cu pretul final plafonat (ce contine tarife de transport, distribuție, taxe, tva). Pe scurt, comparati mere cu pere. Plus ca statul a impozitat cu 100% din tot ce depășește 400 lei (450 in 2023), deci nimeni nu e interesat sa facă tranzacții la pret mare ca sa plătească la stat. Puțin mai multa atenție ca induceți panica. Oricum oameni cunosc foarte puțin legat de energie.
Pretul pentru energia electrica in 2024 a fost platit . Nu individual ci comunitar . Iar ceea ce nua fost platit urmeaza la plata generatiilor viitoare . Subventionarea inseamna furatul caciulii . E si o modalitate de a asigura pacea sociala . De catre cei care nu sint capabili si/sau doritori sa asigure cadrul legal necesar infloririi liberei initiative .
Corect.
Preturile subventionate la gramada la energie (gaz natural, energie electrica, energie termica si lemn de foc) sunt doar o metoda de a ascunde ineficienta sistemului si lipsa dorintei de a schimba modul in care acesta functioneaza pentru ca ar elimina niste ,,avantaje” pe care unii le au pastrand status-quo-ul.
In industria energetica in functii importante sunt prea putini de meserie si foarte multi din politica. Cam la fel sta situatia si cu cei ce scriu despre ea. O gasca de profitori face bani buni pe seama energiei electrice. Daca vi se pare normal ca cetateanul de la Iasi sa plateasca tarif diferit de cel de la Calarasi sau de cel de la Turnu Severin, mie nu mi se pare.
Industria energetica (curentul electric), caile ferate, sunt si trebuie sa fie monopoluri de stat, ca sunt industrii STRATEGICE. Si nu trebuie lasate sa fie controlate de altii deloc. Dar trebuie sa fie organizate intr-o societate comerciala in asa fel incit sa fie profitabila, iar 70% din profit sa fie luat de stat, iar restul de 30% sa meraga la investitii. Cam asa se merge in foarte multe locuri in lume. Si toate sunt in regula. Consumatorul casnic, vulnerabil plateste acelasi pret oriunde s-ar afla, pentru industrie sunt citeva tarife in asa fel pentru acelasi tip de tarif ca faci ciment sau motoare platesti acelasi pret, societatea e profitabila, are investitii in grupuri noi si statul incaseaza un impozit mare si important.
In Romania exista un sistem vechi de pe vremea lui Pingelica voda (si Cernavoda tot pe atunci e inceputa). S-au lasat sa se instaleze peste 3000 MW in eoliene cu o medie de productie de 25% din capacitatea instalata, la fel, nu stiu citi MW in solare, ambele generind probleme de reglaj in sistem, nu sprijin. Centralele de carbune nu mai sint (la Turceni din 7 grupuri odinioara, mai se merge cu unul. Bine, n-au mers niciodata cele 7 concomitent). La Mintia e un mare dezastru, la Iernut un grup nou (mixt, turbina cu gaz, turbina cu abur) e pe vine de nu stiu citi ani, dar se importa masiv, desi virful de putere e in scadere continua si acum rar depaseste un 8000-8500 Mw. La Bucuresti caldura se da in principal din CAF si nu din cogenerare. (Noroc ca iarna nu e iarna.) Si ca sa fie toate bune si frumoase, nu e suficient ca grupurile termo sunt vechi, le facem si mai necompetitive cu prostia cu certificatele de carbon. De luam de bune cifrele, energia pe carbune e de 6 ori mai scumpa decit cea nucleara. Pai cu grupuri de peste 50 de ani (fara povesti de retehnologizare, ca nu s-au schimbat cazanele si turbinele, cele ce lucreaza la cald), unde vreti sa fie? Chiar si in perioada de sarbatori cind Romania a fost inchisa s-a cumparat chiar si peste 2000MW orar. Da stiu, au fost si perioade cind s-a exportat. Dar comparati perioada 15 decembrie-1 ianuarie pentru 2008/2009, 2012/2013, 2015/2016, etc. si veti vedea.
”Industria energetica (curentul electric), caile ferate, sunt si trebuie sa fie monopoluri de stat,”
Statele Unite se descurcă foarte bine cu centrale nucleare private și cu căi ferate private. Poate ar fi una-alta de învățat din modelul economic american.
Statul român are monopolul asupra căilor ferate încă de pe la 1870, iar în 1921 a primit și mii de kilometri de căi ferate în Transilvania, Banat și Crișana. Pare un administrator așa competent? România are astăzi nevoie de cel puțin 3.000 de kilometri de căi ferate noi, grele, de marfă. În plus față de tot ceea ce există în prezent. Cu investiții private, se pot construi în 10 ani. Cu monopolul statului, nu se vor construi nici în 50 de ani.
Căile ferate din Transilvania, Banat și Crișana fuseseră construite și exploatate de companii private, maghiare și austriece, dar statul român nu a înțeles nimic din asta. Statul român a desființat mii de kilometri de căi ferate moștenite de la Imperiu Austro-Ungar, la fel cum a făcut și statul britanic, după ce a naționalizat toate căile ferate în 1948. Ăsta e singurul model economic pe care știe să-l urmeze statul: incompetența generalizată generează pierderi astronomice, așa că reducerea activității devine singurul mod de a reduce pierderile.
@orice cititor interesat de subiect:
https://www.zf.ro/opinii/catalin-dragostin-expert-in-energie-hub-ul-energetic-romania-adauga-22655234
> Dar cum subvenția s-a aplicat pentru prețurile mai mari de 1300 lei / MWh (1,3 lei / KWh) aflăm că șmecherii energiei și-au pus adaosuri amețitoare, pe care statul, adică tot noi din taxele și impozitele pe care le plătim.
> Care sunt acestea? Ne spune ANRE că au fost trimise la decontare între noiembrie 2021 și iunie 2024, sume de peste 5,2 milarde de euro pentru energia electrică și gazele consumate.
D-le Pacuraru, de ce credeti ca toate cele 5,2 miliarde de euro au fost profit, si mai ales profit al producatorilor/furnizorilor/traderilor de electricitate?
Daca adunam sumele lunare din raportul ANRE citat de dvs. doar 18 miliarde RON pentru electricitate si restul de 5 miliarde sunt pentru gaze naturale.
Tot in raportul ANRE vedem ca cele mai mari decontari la energie electrica au fost de departe iulie si august 2022: 1,7 miliarde in iulie si 2,2 miliarde in august, cand aproape toata energia era tranzactionata public pe OPCOM. In ianuarie-iunie 2024 au fost decontari totale de doar 0,004 miliarde. Poate ca „smecherii din energie” au devenit mai putin lacomi, dar cu siguranta au fost si factori externi care au marit pretul de productie/import in 2022.
Apoi spuneti ca pretul mediu de productie ar fi 0,448 RON/kWh. In factura pe care am primit-o de la Electrica in ianuarie, pretul total este 0,68 RON/kWh, iar „Componenta de achiziție plafonat” este doar 0,06-0,08 RON/kWh. Ce ziceti, oare diferenta dintre 0,448 si 0,08 RON/kWh e profit pentru Electrica sau doar un cost rezonabil pasat statului?
Valentin a pomenit deja de limita pret de 1,3 RON/kWh pentru decontare si de impozitarea cu 100% a profiturilor din vanzarea energiei cu peste 450 RON/MWh. Adaug doar ca marii consumatori industriali au avut acces in perioada ianuarie 2023 – decembrie 2024 la MACEE, unde au putut cumpara energie electrica la 450 RON/MWh (400 RON/MWh din aprilie 2024).
Niste opinii interesante din partea furnizorilor:
https://www.economica.net/furnizorii-de-curent-mai-pot-functiona-doar-cateva-saptamani-si-cer-de-urgenta-statului-sa-plateasca-din-datoria-de-9-miliarde-de-lei_805627.html
Sigur, exagereaza cand spun ca „0,67 lei din cei 0,68 sunt costurile reglementate”: „componenta de achizitie” din factura mea nu a scazut in nici o luna sub 0,06 lei/kWh fara TVA. Apoi au si transformat gresit (0,01 lei/kWh inseamna 10 lei/MWh, nu 1 leu/MWh). Dar as fi surprins sa aflu ca se plang degeaba si de fapt au toti profituri record. Mai ales acum ca am vazut ce greu se descurca cu aritmetica!