vineri, martie 29, 2024

Care este problema cu subvențiile pentru partidele politice? Și câteva soluții

Înainte de a citi articolul, puteți consulta câteva resurse pentru context:

În primul rând, nu este o singură problemă legată de subvenții, ci sunt mai multe, legate de transparență, integritate și echitate. Până în 2018, subvențiile nu au reprezentat neapărat un subiect de interes, mai ales că partidele primeau destul de puțini bani. În schimb, majoritatea banilor pentru finanțări veneau din privat, fapt care a generat numeroase scandaluri și dosare penale pentru infracțiuni legate de finanțare ilegală.

Am atras atenția la Expert Forum încă din 2018 asupra efectelor negative ale modificării legislației pentru a crește sumele alocate partidelor din subvenții. Amendamentele promovate atunci de PSD au condus la creșterea exponențială a sumelor alocate din bani publici de la 5-6 milioane pe an în 2015 la 258 de milioane de lei pe an în 2022. De atunci am monitorizat constant cum se cheltuie acești bani și cât de transparente sunt partidele și instituțiile care ar trebui să le controleze, întrucât această creștere abruptă a fost un semnal de alarmă.

În teorie, alocarea de bani publici nu reprezintă un risc în sine, dimpotrivă aceste fonduri pot susține o politică mai curată și pot impulsiona dezvoltarea atât a partidelor parlamentare, cât și a celor care nu intră în Parlament. Majoritatea țărilor din UE sau din cadrul OSCE oferă partidelor politice bani publici (vezi aici o analiză succintă și aici un tabel cu sumele alocate la nivel de UE, pag. 15). Alocările se realizează fie pentru rezultatele de la alegeri (cum e în România), fie pentru rambursări, fie pentru campanie (înaintea campanie, inclusiv sub formă de credite). Unele țări au impus condiții ca partidele să cheltuie un anumit procent din aceste fonduri pentru participarea femeilor sau cea a tinerilor. Standardele internaționale (de exemplu, recomandările Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR) chiar recomandă alocarea de bani publici către partide, dar în limite decente astfel încât să nu devină sursa principală de finanțare și să nu afecteze competiția sau participarea politică. Așadar, este în regulă că partidele primesc bani.

În România, însă, mecanismele de finanțare publică au creat efecte perverse care denaturează competiția democratică, cea electorală, afectează independența media și dreptul la informație. Pe scurt, cele mai importante probleme sunt cele mai jos:

  • Sumele mari pentru un număr mic de partidecreează monopoluri politice. În România doar șase partide primesc bani, din care două (Pro România și Mișcarea Populară) pentru rezultatele de la locale. Partidele locale mici nu au nicio șansă să primească fonduri, întrucât mecanismul de alocare favorizează partidele mari – adică un partid trebuie să obțină 50 de mandate de consilier județean sau general pentru a primi bani, ceea ce echivalează cu puterea unui partid parlamentar. În unele state, cum sunt cele nordice, există anumite mecanisme prin care și partidele mai mici primesc bani pentru funcționare.
  • Sumele alocate au crescut semnificativ și ar putea să mai crească. După cum arătam mai sus, în 2022 partidele vor primi 258 de milioane (și mai există posibilitatea unor alocări suplimentare prin rectificare bugetară). Dacă din 2006 până acum au primit 1,2 miliarde de lei în total, doar în 2022 au primit un sfert din suma totală. Și dacă ne uităm la limitele maxime, adică 0,04% din PIB ar putea ajunge chiar la jumătate de miliard pe an. De remarcat că bugetul anul se întocmește la propunerea Autorității Electorale Permanente, care poate solicita până la suma maximă fără o justificare foarte clară. Faptul că au primit 258 de milioane nu înseamnă că nu pot primit 100 de milioane în 2023, dacă atât estimează că vor cheltui.
  • Partidele au cheltuit în 2021 puțin peste jumătate din banii primiți, nefiind obligate să returneze banii la finalul anului. Anul trecut au cheltuit 111 milioane din 232 primite. În anul electoral 2024, o mână de partide vor beneficia de foarte mulți bani, pe care îi vor cheltui în campanie, riscând să afecteze competiția electorală. AUR, de exemplu, nu a cheltuit niciun ban, însă nici nu i-a returnat, deși ar fi avut opțiunea să solicite ca AEP să nu mai transfere banii
  • PSD și PNL folosesc cea mai mare parte din bani pentru a cumpăra reclamă, fără pic de transparență. Articolele, reportajele sau emisiunile nu sunt marcate, precum cele din campanie și practic un cetățean nu poate ști ce este reclamă cumpărată sau ce este un articol scris fără a fi susținut de un partid. Riscul este și mai mare dacă partidele plătesc ca unele știri să nu ajungă la public sau să ajungă denaturat. În primele șase luni din 2022 au cheltuit 75% din bani pentru a cumpăra propagandă, mai mult decât în 2021 – 26 de milioane la PSD și 18 la PNL
  • Partidele refuză să publice contractele semnate cu agenții sau furnizorii de servicii. Dacă legea nu le obligă să le publice nu înseamnă că nu le pot publica din oficiu. USR este singurul partid care publică date legate despre contracte. PSD refuză în ciuda presiunilor publice, iar liderii partidelor se ascund în spatele unor justificări aberante precum secretul comercial. Liderii partidelor înțeleg foarte bine miza, dar refuză să le publice, chiar și în ciuda unor decizii ale instanțelor. Nici în urma articolelor publicate de Europa Liberă în ultimii ani, PSD nu a făcut niciun pas în acest sens. Poate vom avea mai mult noroc să aflăm cum se cheltuit banii publici după dezvăluirile Recorder.
  • Datele care se publică nu sunt suficiente. Din 2021, AEP publică cheltuielile lunare, pe categorii, dar nu mai mult. USR a decis să publice online cheltuielile la nivel de Secretariat General. Partidele ar trebuie să publice rapoarte de venituri și cheltuieli anuale, detaliate, însă legea stabilește că le pot publica și într-un format comprimat. Dacă PNL le publică și cu detalii, la PSD vedem doar formatul comprimat – deci nu vedem pe ce cheltuie banii. Alte obligații de transparență nu există, deși partidele primesc un sfert de miliard de lei pe an.
  • Mecanismele de control sunt șubrede. Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să verifice cum se cheltuie banii, dar după cum au declarat reprezentanții acesteia în cadrul celei mai recente dezbateri EFOR, nu verifică conținutul contractelor. Cu alte cuvinte, nimeni nu se uită peste ce fel de conținut cumpără aceste partide. Curtea de Conturi verifică modul de cheltuire a subvențiilor, însă AEP este singura instituție obligată să se uite detaliat peste documente. Reamintim că Mircea Drăghici, fostul trezorier PSD și susținătorul modificărilor legislative legate de limitele subvențiilor, a fost condamnat în două dosare penale pentru cheltuirea ilegală a subvențiilor, iar în presă au apărut mai multe știri conform cărora au existat investigații ale DNA cu privire la cheltuirea subvențiilor
  • Deși partidele nu cheltuie banii, AEP cere și mai mulți bani la rectificările bugetare, fără explicații. Nu este clar care sunt motivele, justificarea și baza legală, întrucât refuză abuziv să ne răspundă la această întrebare, invocând că nu este informație publică. De altfel, statistic vorbind, cele mai multe răspunsuri recente de la AEP – pe care le-am primit, ce-i drept – sunt trimise doar de dragul de a fi trimise, iar informațiile importante ni sunt refuzate, pe diverse motive.
  • Consiliul Național al Audiovizualului nu are nicio reacție cu privire la această poveste. Mircea Toma, membru al CNA, a solicitat ca aceste știri să fie marcate, însă s-a lovit de o opoziție vizibilă
  • Comisia Europeană, Consiliul Europei și OSCE au remarcat probleme grave legate de subvenții și independența media în rapoarte recente. De exemplu, cel mai recent raport al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei solicită României ” să asigure garanții specifice pentru independența editorială și să introducă legislația care să oblige la dezvăluirea contractelor secrete dintre partidele politice şi mass-media în baza cărora fondurile publice sunt transferate presei”. Raportul privind Statul de Drept al Comisiei Europene din 2022 a concluzionat că ”Nu există suficientă transparență cu privire la difuzarea conținutului plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale, iar accesul la informaţie al jurnaliştilor rămâne deficitar”. Raportul Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din 2019 a subliniat potențialul negativ al sumelor mari alocate pentru subvenții, pentru că ele dezechilibrează balanța politică și participarea în procesul electoral. Se pare că numai președinții PSD și PNL și AEP nu văd nicio problemă în asta.
  • În ultimii au ani au existat numeroase proteste ale societății civile cu privire la această situație. La Expert Forum am solicitat recent, alături de mai multe organizații și peste 700 de cetățeni, să se oprească alocările suplimentare prin rectificări. Nimeni nu s-a sinchisit să ne răspundă. Anul trecut, tot în august, protestam când Guvernul Cîțu a alocat banii pe ascuns, deși a promis că nu o va face. Nu în ultimul rând, am protestat când, prin excepții, Pro România, Forța Națională și PPUSL care nu au intrat în parlament au încercat să obțină bani din subvenții, prin excepții de la Lege.

Iată câteva măsuri importante care trebuie luate urgent:

De către partide:

  1. Să se publice contractele finanțate din subvenții – modificarea Legii 334/2006
  2. Să se modifice Legea 334/2006 pentru a permite marcarea reclamelor finanțate din bani publici în afara alegerilor și raportarea detaliată a acestora
  3. Să se clarifice ce înseamnă publicitate politică prin modificarea legii – există deja un astfel de angajament în Strategia Națională Anticorupție
  4. Să reducă bugetul anual pentru subvenții – decizia AEP și a parlamentului. Pe termen lung, se poate modifica legea pentru a reduce pragul maxim
  5. Să modifice Legea 334/2006 pentru a scădea limitele de alocare de subvenții pentru partidele neparlamentare, astfel încât să susțină funcționarea și dezvoltarea acestora. De exemplu, un partid poate primi fonduri dacă primește de 1-2% din voturi (național sau într-un număr de circumscripții)
  6. Să impună anumite limite procentuale din bugetul anual cu privire la cât poate cheltui un partid pentru promovare

De către AEP:

  1.  Să consolideze mecanismele de verificare a subvențiilor și să comunice transparent cu privire la concluziilor rapoartelor
  2. Să comunice care sunt măsurile luate după identificarea unor cazuri de cheltuire ilegală a subvențiilor, cum ar fi cazul Drăghici.
  3. Să justifice în mod public de ce solicită alocări suplimentare pentru subvenții la rectificările bugetare și să oprească aceste solicitări nejustificate
  4. Să răspundă solicitărilor transmise pe baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public și să nu mai invoce constant datele personale sau faptul că nu sunt informații publice

EFOR a pregătit și o petiție pentru partide și AEP, în care am inclus aceste recomandări, și pe care o puteți semna aici.

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Nu se mai poate face nimic. Nimic. Au scazut pensiile speciale? de 15 ani tot cresc si nu vor fi taiate anulate niciodata. Maaaxim maxim cei care le au deja mor cu ele ca sunt dobandite si deabia cei care intra acum in campul muncii sa primeasca pensii speciale dupa contributie. Deci peste vreo 25-30 de ani. Subventia cu atat mai mult va creste.

  2. Septimiu!

    Păi, bine dom’ne, iar cu tributurile date de membri, doar să apară pe liste, cu aprobarea șefilor de partide/filiale, chiar nu zicem nimic????

  3. Un articol excelent, cel mai bun de pe Contributors de peste o luna. Dacă ar fi sa scriu un sumar al acestui articol, as folosi o propozitie din farsa jucata de Hasdeu junimistilor: La noi e putred mărul.
    E putred și, după cum știm, un mar putred le strica și pe celelalte din jur.
    O soluție optima pentru finanțarea sistemului democratic, în speță a partidelor politice, între și în special în timpul alegerilor, n-a fost găsită mai nicăieri. Cred ca limitarea sumelor folosite de partidele politice, în special în timpul alegerilor, este un prim pas. Finanțarea partidelor politice exclusiv de la bugetul de stat pare o soluție bună, asta dacă ar exista o transparenta reala oferita de partide. Ori asta nu exista nici in tari cu democrație consolidata precum Franța.
    Articolul de mai sus se concentrează asupra finanțării partidelor din banii publici. Un subiect și mai dificil este cel al sponsorizari partidelor cu bani privați. As zice un câmp minat.
    Relatia bani – partide politice este nodul gordian pe care nici o tara din lume nu l-a tăiat.
    Tragic este ca atunci când se găsește câte un Alexandru Macedon ajungem la o democrație si mai restrânsă. Sper ca secolul următor omenirea va găsi o soluție.

  4. Coruptia, hotia sunt litera de lege la noi. Justitia este aservita demult, altfel ar fi facut demersurile necesare de a schimba finantarea partidelor. AEP este doar un instrument de folosinta pentru partide. In Ro cei fara de lege fac legile. Fata de situatia post pandemie, criza energetica, inflatia, cresterea inarmarii,, sumele alocate partidelor sunt prea mari. Dupa alegeri, nici un deputat ori senator nu a mai trecut prin cartierul unde locuiesc, macar la o abordsre a cetatenilor de doua ori pe an.

  5. Statul nu mai are banii sai, el gestioneaza doar banii nostri ai tuturor pe care ii dam lui, deci sunt bani publici. Deci informatia despre cheltuieli trebuie sa fie publica, altfel nu mai dam acesti bani, pentru ca nu stim ce se face cu ei. La fel si Primaria, care a facut Podul Ciurel degeaba, a betonat jumatate din parcul Drumul Taberei, schimba bordurile si reasfalteaza strazi asfaltate, dar a abandonat constructii aproape gata (noul Muzeu de istorie, Lacul Vacaresti etc.) si a aprobat constructii private in parcuri sau langa obiective istorice (catedrala catolica, biserica armeneasca etc.) fara sa intrebe platitorii! Asa ca acum sponsorizeaza si partidele asa cum sunt ele…

  6. Dacă vreți, fac un pariu cu dumneavoastră. Dacă se vor modifica legile în sensul cerut în articol, CCR le va declara neconstituționale.

  7. Trebuie inteles cum aceste subventii sunt platite in urma unei decizii ce nu mai adminte interventia economicului (cel privat ) in a oferi sume de bani politicului .Nu este decizia cea mai grozava dar decit sa aducem in fata cetateanului lupta dintre mari entitati economice ce doresc a-si subjuga decizia politica mai bine platim in acst mod nevoile partidelor ce au indeplinit conditiile in ceea ce priveste obtinerea acestor fonduri .Multe partide incerca doar sa se cupleze la aceste sume nefiind in masura sa ofere nimic din punct de vedere politic .Cineva,cindva , a candidat la presedintie doar spre a aduce partidului niste sume de bani netinind cont de doleantele cetatenilor ce au votat partidul respectiv .Daca in acest parcurs , asa cum ati vazut la PSD (ultimul membru condamnat ce a cheltuit sume de bani fara a avea acest drept ) apar nereguli DNA se va implica , asa cum o face deja .Interventia DNA poate deveni maximala in momentul in care PSD va prelua functia de Prim Ministru , undeva la jumatatea anului viitor , la care exista si posibilitatea interventiei doamnei Kovesi .Poate PSD renunta .Multe lucruri vor fi scoase la lumina . Deocamdata vedem cum multi formatori de opinie se desconspira si cum in Ucraina cetatenii de etnie rusa si cei filorusi fug in Rusia . In curind vor fugi si din alte locuri .

  8. Daca tot e plin de indivizi care scriu pe-aici de foame ar fi cazul sa-si faca partid. In felul asta iau si ei o leafa si o pensie. Au si de-o masina cu benzina platita de altii, au si de niste cladiri in toata tara, au si de ciorapi. S-au ajuns. Au si analistii de-un piscot si kommentariatul e fericit ca vorbitoreste.

    Ce e porcaria asta? Bah, care mai platiti impozite din banii facuti de voi, sinteti de acord sa platiti toate astea? Nu ma intereseaza ce a hotarit comisia cutare sau curtea de nu stiu unde, ideea este putreda si poarta in ea simburele coruptiei de sistem: niste indivizi direct interesati voteaza cu cit sa fie platiti. Nu, nu argumentati ca eu decid cu cit sint platit, argumentul nu tine. Nu eu decid ce salariu am la propria-mi companie! In ultima instanta nici macar patronul unui chiosc din ultimul satuc nu decide el singur ce salariu are.

  9. Acesta este un mod de jefui din banul public legal, cu legea în mână; de aceea eu nu merg la vot , ca să nu devin complice moral al acestor hoții. Să se-aleagă hoții între ei… Pot înțelege că din bani publici se pregătesc alegerile și tot ce e legat de ele, dar nu înțeleg și nu pot fi de acord ca, mai mult, mai puțin, tot din bani publici să fie finanțate partidele. Vasăzică, șefii de partid vând locurile de pe liste membrilor interesați, iar alegătorii nu fac decât să legitimeze alegerile din partid! De altfel, niciodată nu voi fi membru vreunui partid, nici un partid nu m-ar primi cu asemenea păreri… Sunt sătul de de tipul acesta de democrație dar n-am ce face… Iar societatea civilă, câtă este, în bună parte funcționează tot pe bani publici, pe proiecte și programe finanțate de instituții de stat, motiv să se lase controlate și manipulate. În cine să mai ai încredere?
    NOTĂ GH.P.: Mi se refuză comentariul încât trebuie să insist, sau mi se pare mie? O fi o greșeală tehnică? Aveți vreo explicație?

  10. Acum exista un formular de redirectionare a 3.5% din impozitul pe venit catre organizatii non-profit. Daca am modifica procentul la 3% si am face un formular prin care un procent de 0.5 % sa fie virat catre un partid legal constituit, la alegerea contribuabilului? Poate fi chiar o optiune, in formularul existent…
    Pana la urma, partidele au si simpatizanti, nu doar membri… simpatizanti care ar putea decide catre ce partid sa se duca o parte din banii platiti la stat… :)

  11. Partidele n-ar trebui să fie susținute de membrii lor activi, prin cotizații, și fără nici o subvenție de la buget ? Poate așa am ști mai bine câți membri are fiecare partid.

    • Sunt sustinute si din donatii, cotizatii si imprumuturi. E greu de aflat cati membri are un partid. Noi am facut un calcul bazat de cotizatii. -care arata ca o persoana este membru de partid – si aparent ar avea foarte putini membri. Pentru ca in afara anilor electorali nu se agita sa stranga cotizatiile. Puteti sa vedeti aici calculul – https://expertforum.ro/raport-finantarea-partidelor-2021/

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Septimius Parvu
Septimius Parvu
​​Septimius​ Pârvu​ este expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum​. Are o experiență de peste ​nouă ani în coordonarea proiectelor ​legate de cetățenie activă, educație, monitorizarea alegerilor​ și clientelism politic​. Este trainer experimentat și coordonează de ​șase ani Școala pentru Democrație, un ​program dedicat tinerilor​ activisti civici​ și profesorilor ​din Romania și Republica Moldova. Începând cu 2009 a participat ca expert sau a coordonat mai multe campanii de monitorizare a ​alegerilor din România și la nivel internațional. În​tre​ 2012 și 2016 a coordonat 7 campanii de observare a alegerilor, la care au participat mai mult de 4000 de observatori interni. Septimius are experiență electorală internațională în țări precum Republica Moldova sau Muntenegru​. În 2015 a observat utilizarea votului prin Internet în Estonia. Septimius ​analizează clientelismul politic, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și a publicat un număr important de rapoarte cu privire la aceste teme, precum și o platformă interactivă care ilustrează rezultatele. Septimius a absolvit un master în Politică Europeană și Românească la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro